Apelul la traditie apare atunci cand se incearca justificarea unei traditii sau a unei practici vechi, iar argumentul invocat e faptul ca acea practica sau credinta, are o istorie lunga si e cunoscuta de toti. Poate fi folosit si ca mijloc de convingere a unui oponent, adica sa isi schimbe ideile, deoarece intra in conflict cu punctele de vedere traditionale asupra problemei in chestiune.
Apelul la traditie se bazeaza pe doua presupuneri:
-vechea modalitate de gandire a fost testata si gasita corecta, altfel nu ar fi fost acceptata. Ceea ce de regula nu e adevarat – traditiile de regula se bazeaza pe idei gresite.
-justificarile din trecut ale traditiei respective sunt valide si in prezent. Dar in cazurile in care circumstantele s-au schimbat, aceasta presupunere e falsa.
Deci daca X este vechi sau e un lucru traditional, atunci X este corect sau bun.
Acest gen de „rationament” functioneaza pentru ca de regula oamenii sunt fideli traditiilor in umbra carora au crescut. Totodata e mai usor sa pastrezi lucrurile vechi decat sa le incerci pe cele noi, adica se accepta din comoditatea. Desi nu apeleaza la autoritatea unor oameni anume, acest gen de apel se foloseste de interesele si obiceiurile colective.
Nu trebuie sa se presupuna niciodata ca lucrurile noi sunt mai bune decat lucrurile vechi si invers. Varsta unui lucru nu e de regula relevanta pentru calitatea sau corectitudinea lui. Se considera apel irelevant la traditie, cazurile in care varsta nu e un argument valid pentru determinarea proprietatilor acelui lucru. In cazul vinurilor, varsta poate servi ca argument valid al calitatii.
Odata ce traditia a fost stabilita, devine „cultura”, iar oamenii ajung sa o asimileze fara a gandi si o apara pentru simplu motiv ca face parte din „decorul” lor. Familiaritatea poate da nastere la ignoranta fata de valoarea concreta a unui lucru.
Exemple de apeluri irelevante la traditie:
„Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece peste celelalte care ramaneau jos. Dupa un timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile iar, celelalte o impiedicau. Dupa cateva saptamani, nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor. Atunci oamenii de stiinta au inlocuit una din maimute. Primul lucru pe care l-a facut maimuta noua a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai, noul membru al grupului nu a mai incercat sa se urce pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea membru al grupului initial au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci mainute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost „Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici…”
„In societatea noastra intotdeauna am apelat la cai ca mijloc de calatori. Ar fi stupid sa incepem sa folosim masini.”
Cel mai bun exemplu e cuprins in link-ul de mai jos, in el putem vedea un apel la traditie dus pana la capat si consecintele sale.
Link Video YouTube
Un alt exemplu de apel irelevant la traditie poate fi gasit in acest fragment de articol ce apartine lui Valerie Reiss. In el se vorbeste despre beneficiile alegerii unui mediu.
Crestinismul vede in practicile oculte un atac la adresa Bibliei, care ne zice clar sa nu cautam alte ajutoare spirituale, pentru ca asta inseamna ca credinta noastra in Dumnezeu, ca fiinta omnipotenta si atotstiutoare, e slaba. Dar sunt multe religii si culturi care au acest lucru inglobat in scheletul lor. Hinduismul foloseste astrologia vedica pentru a gasi partenerii de mariaj potriviti; in cultura chineza, un expert e consultat pana si in cele mai banale lucruri incepand cu alegerea datei casatoriei si pana la culoarea canapelei pe care o sa o cumpere. Dorinta de a sti ce o sa se intample nu e rezultatul creierelor noastre moderne ce incearca sa obtina controlul si raspunsurile; e o caracteristica umana ce exista de mii de ani. Oamenii au cautat mereu profeti, inca din timpurile in care grecii intreprindeau calatorii lungi pentru a consulta Oracolul din Delphi.
Reiss sustine ca din moment ce divinatia a fost practicata atata timp de atat de multe culturi, inseamna ca e un lucru bun, chiar daca crestinii zic ca e interzisa de Biblie. Faptul ca unele culturi s-au axat pe gandirea magica si superstitioasa timp de mii de ani, nu justifica aceasta practica, asa cum nici mii de ani de sclavie si abuzuri asupra femeilor nu justifica aceste practici.
Faptul ca astrologia vedica e inca practicata in hinduism nu e un motiv indeajuns de bun incat sa o consideram un lucru bun. Nu exista nici o dovada concreta din care sa reiasa ca astrologia poate fi folosita in divinatia viitorului, iar credinta in superstitii e o invitatie deschisa pentru frauda si coruptie in India. Doamna Reiss ar trebui sa se gandeasca la felul in care s-ar simti daca casatoria ei ar fi aranjata de catre un astrolog. E oare posibil ca un om sa nu aiba nevoie de un expert care sa ii zica cand e momentul cel mai propice pentru a se casatori sau a se muta?
Probabil ca Reiss nu sfatuieste cetatenii secolului al XXI-lea sa recurga la obiceiurile grecilor antici. Nu prea mai sunt greci moderni care sa consulte oracolele din temple in cautare de sfaturi. In ultimele sute de ani s-a mai obtinut un pic de cunoastere. Prin folosirea aceastei cunoasteri pentru a anticipa rational viitorul posibil, si ghidandu-ne prin tehnici ce au fost rafinate de-a lungul a mai multor secole, am putea gasi o modalitate mult mai eficienta si mai superioara oricarei forme de divinatie.
Numarul de ani de-a lungul carora a fost folosita o anumita practica, nu justifica practica in sine. Faptul ca gandirea magica inca persista in multe zone ale vietii moderne nu inseamna ca ea este superioara altor metode. Decat sa ne lasam ghidati de metodele inferioare ale stramosilor nostri, ar fi mai bine daca am incerca sa intelegem de ce aceste metode primitive de evaluare a experientei inca persista si ce am putea face pentru a ne impiedica sa gandim asemenea stramosilor nostri. Decat sa ne lasam incantati de erorile anticilor, mai bine am cauta noi modalitati de a depasi acest gen de gandire.
Alti factori implicati:
– inertia sociala.
E un termen care aplica conceptul de inertie in domeniul psihologiei si sociologiei. Este folosit pentru a descrie rezistenta la schimbarile ce au loc intr-o societate sau intr-un grup social, rezistenta ce apare, de regula, din cauza unor obiceiuri sau traditii. Se poate observa acest lucru in politica, atunci cand oamenii voteaza mereu pentru acelasi candidat sau partid, doar din obicei, indiferent daca au sau nu ceva de castigat.
– eroarea de logica ad populum.
E reprezentata prin apelul la popularitatea unui anumit lucru, popularitatea fiind singurul motiv pentru acceptarea acelui lucru. Numarul de oameni care cred ca un lucru este adevarat, este irelevant.Cinzeci de milioane de oameni se pot insela sau pot gresi.
De fapt, milioane de oameni deja s-au inselat sau au gresit in privinta multor lucruri, cum ar fi faptul ca Pamantul e plat si imobil. Acest tip de apel e foarte seducator pentru ca apeleaza la dorinta noastra de a ne conforma si de a apartine, la dorinta noastra de siguranta si de securitate. Se apeleaza des la acest gen de abordare in politica si in publicitate. Un manipulator inteligent de mase intotdeauna va incerca sa ii seduca pe cei care cred ca majoritatea are intotdeauna dreptate. Cei care se mai lasa sedusi de acest apel sunt cei nesiguri, care pot fi facuti sa se simta vinovati daca se opun majoritatii sau sa se simta puternici daca isi unesc fortele cu numarul mare de ganditori non-critici. Mai pe scurt, e vorba de o mentalitate de turma.
Exemple de apeluri la popularitate:
„INCERCATI NOUL SI IMBUNATITUL [numele oricarui produs doriti]. TOATA LUMEA IL FOLOSESTE!”
„Dumnezeu trebuie sa existe, din moment ce orice cultura crede intr-o forma de divinitate.”
„Filmul lui Adi Copilul Minune”, „Gunoi Adevarat” e cel mai bun film al ultimilor zece ani. Nici un alt film nu a mai avut incasari atat de mari ca el.”
„Faptul ca majoritatea cetatenilor sustin pedeapsa cu moartea dovedeste faptul ca e corecta din punct de vedere moral.”
– argumentul ignorantei – argumentum ad ignorantiam.
E o alta eroare de logica care apare atunci cand se sustine ca un lucru e adevarat doar in baza faptului ca inca nu a fost dovedit drept fals, sau ca un lucru e fals deoarece inca nu a fost dovedit ca adevarat. Falsitatea sau veridicitatea unui lucru e determinata numai de existenta unor dovezi concrete pro sau contra, in niciun caz nu e determinata de lipsa de dovezi pro sau contra. Afirmatiile contrarii (notiuni care se afla intr-un raport in care acceptarea uneia presupune inlaturarea celeilalte fara ca inlaturarea uneia sa presupuna admiterea celeilalte) pot fi si adevarate si false, spre deosebire de afirmatiile contradictorii (notiuni ce se exclud reciproc).
„Dan era la Galati in momentul jafului… si Dan era la Oradea in momentul jafului…” sunt afirmatii contrarii, presupunand ca nu exista o echivocare intre „Dan” si „jaf”.
Echivocarea este considerata eroare logica atat formala cat si informala. Consta in folosirea aceluiasi cuvant de doua sau mai multe ori cu sensuri diferite in acelasi argument. Este o schimbare nepermisa a sensului unui cuvant in timpul elaborarii rationamentului. Pentru ca un argument sa fie valid, cuvintele trebuie sa aiba aceeasi semnificatie de fiecare data cand apar in premisele argumentului sau in concluzie. Introducerea unui nou sens schimba subiectul argumentului. Daca un cuvant din premise care se regaseste in concluzie semnifica lucruri diferite, atunci premisele se refera la altceva decat la ceea ce se refera concluzia, prin umare premisele nu sustin concluzia.
„Dan era in Galati in momentul jafului” si „Dan nu era in Galati in momentul jafului” sunt afirmatii contradictorii. Asemenea afirmatii pot fi dovedite ca fiind adevarate doar daca afirmatia contradictorie e dovedita ca fiind falsa, si vice-versa. Faptul ca nu se poate dovedi ca Universul nu a fost proiectat de o inteligenta creatoare, nu inseamna ca lipsa de dovezi inseamna ca nu a fost creat de o astfel de inteligenta. Tot asa cum nu se poate dovedi nici opusul acestei idei.
Apelul la noutate
Acesta e opusul apelului la traditie, se afirma ca ceva e bun pentru ca e NOU.
Apare atunci cand cineva face presupuneri premature despre corectitudinea sau superioritatea unei idei sau a unui lucru, presupuneri ce sunt bazate in mod exclusiv pe faptul ca ideea sau lucrul respectiv, sunt noi si moderne. Intr-o controversa intre status quo (starea de fapt) si inventiile noi, apelul la noutate nu reprezinta neaparat un argument valid.
Eroare poate lua doua forme:
-supraestimarea noului intr-un mod prematur si fara investigatii amanuntite.
-subestimarea status quo-ului in mod prematur si fara investigatii amanuntite.
Investigarea acestor doua conditii ar putea demonstra falsitatea sau validitatea uneia dintre ele. Dar e gresit sa presupunem ca tot ce e nou e bun, tot la fel cum e gresit sa presupunem ca tot ce e vechi e bun.
Apelurile la noutate sunt un lucru comun in lumea moderna, o lume in care toti incearca sa aiba ce e mai bun si mai nou. Campaniile publicitare pun accentul pe noutatea produsului promovat, un motiv indeajuns de bun pentru a-l cumpara. Apelul la noutate se bazeaza pe tendinta oamenilor de a incerca sa isi imbunatateasca output-urile eforturilor lor.
Surse:
http://www.skepdic.com/tradition.html
http://www.skepdic.com/adpopulum.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Appeal_to_tradition
http://www.nizkor.org/features/fallacies/appeal-to-tradition.html
http://www.skepdic.com/ignorance.html
http://www.nizkor.org/features/fallacies/appeal-to-tradition.html
http://changingminds.org/disciplines/argument/fallacies/appeal_tradition.htm
http://atheism.about.com/od/logicalfallacies/a/tradition.htm
http://www.bcskeptics.info/resources/criticalthinking/irf.trad.html
foarte interesant!