Credinta religioasa are la baza o convingere non-rationala in privinta unei afirmatii sau a unei negatii. O convingere non-rationala este o convingere contrara sumei dovezilor acelei credinte. O credinta este contrara sumei dovezilor sale atunci cand exista dovezi clare si concrete impotriva ei ( de exemplu, faptul ca pamantul este plat, gol in mijloc sau ca ar fi centrul Universului ). O convingere este de asemenea contrara sumei dovezilor sale, daca dovezile pro si contra sunt egale, iar cineva alege sa sustina doar una dintre cele doua posibilitati.
O eroare comuna in privinta credintei – sau poate ca e un efect al dezinformarii si al obscurantismului – este facuta de apologetii crestini. Unul dintre ei, Dr. Richard Spencer, a scris urmatoarele randuri:
„O afirmatie de genul „Nu exista Dumnezeu si nici un alt zeu; totul a evoluat din simplele procese naturale”. Nu poate fi sustinuta de metodele stiintifice si reprezinta o afirmare a unei convingeri, nu a stiintei.”
Eroare sau inselatoria de aici implica faptul ca orice lucru care nu e o afirmatie pur stiintifica, adica una ce e sustinuta de argumente si demonstratii stiintifice valabile in orice imprejurare, e doar o simpla convingere/credinta. Folosirea „credintei” intr-un context atat de larg duce la indepartarea oricarei semnificatii teologice pe care termenul ar putea sa o aiba.
Aceasta conceptie despre credinta ne forteaza sa concluzionam ca toate afirmatiile non-empirice sunt acte de credinta. Deci, convingerile ce tin de lumea externa, convingerile ce tin de legile cauzalitatii sau convingerile ce tin de principiile fundamentale ale logicii, asa cum e principiul contradictiei, nu sunt nimic altceva decat acte de credinta pura. Exista ceva extrem de inselator in incercarea de a pune semnul egal intre credinta in Imaculata Conceptie si convingerile ce tin de lumea externa sau de principiile de baza ale logicii. Un asemenea punct de vedere trivializeaza credinta religioasa prin faptul ca pune toate afirmatiile non-empirice in aceeasi categorie cu credinta religioasa. De fapt, ar fi mult mai potrivita asezarea credintei religioase in aceeasi categorie cu credinta in superstitii si povesti.
Fizicianul Bob Park explica aceasta diferentiere intr-un mod accesibil tuturor. In „Oxford Concise English Dictionary” el ne pune la dispozitie doua semnificatii pentru credinta.
„1) incredere completa, si 2) credinta puternica intr-o religie bazata pe convingeri spirituale lipsite de dovezi.” „Credinta” unui cercetator se bazeaza pe dovezile experimentale. Cele doua semnificatii ale cuvantului „credinta” nu numai ca sunt diferite, dar sunt si total opuse.
Exista motive pentru a crede in stiinta si exista motive pentru a avea convingeri religioase. Motivele pentru care credem in stiinta se numesc dovezi, pe cand motivele pentru care avem convingeri religioase sunt niste simple sperante. William James, cercetator si credincios, a inteles aceasta distinctie foarte bine. In eseul sau „The Will to believe”, James spune ca dovezile in favoarea lui Dumnezeu si a vietii de dupa moarte, sunt egale cu dovezile necredintei.
In stiinta, atunci cand exista dovezi ce sustin in mod egal doua afirmatii opuse, se suspenda judecata pana in momentul in care balanta se va inclina in favoarea uneia din parti. Nu se fac salturi de credinta sperand ca ipoteza favorita e si cea adevarata. Atunci cand suntem de acord cu una din ipotezele stiintifice in defavoarea alteia, o facem pentru ca asta ne indica dovezile. In nici un caz doar pentru ca noi speram ca e adevarata.
Un punct de vedere eronat asupra credintei
Daca examinam afirmatiile Dr. Spencer, eroare de unire a celor doua semnificatii ale „credintei” ar trebui sa devina evidenta. El sustine ca afirmatia „Nu exista Dumnezeu si nici un alt zeu; totul a evoluat din simplele procese naturale” e o declaratie de credinta. Exista trei afirmatii distincte aici. Prima, „nu exista Dumnezeu”, a doua „si nici un alt zeu”, a treia „totul a evoluat din simplele procese naturale”.
Dr. Spencer sugereaza ca toate aceste afirmatii sunt la acelasi nivel cu afirmatiile de genul „exista Dumnezeu”, „Iisus Hristos este Domnul si Salvatorul nostru”, „mama lui Iisus a fost o virgina”, „Dumnezeu e o fiinta unica, dar si trei persoane”.
Afirmatia „si nici un alt zeu” nu este o afirmatie empirica. Cel care face o asemenea afirmatie ar putea, in cel mai bun caz, sa argumenteze prin faptul ca un tip oarecare de zeu contine contradictii si prin urmare e lipsit de sens. De exemplu, credinta ca „unele patrate sunt rotunde” reprezinta o contradictie logica. Cercurile si patratele sunt in asa fel definite incat sa se stie ca un patrat nu poate fi rotund si ca un cerc nu poate fi patrat.
James Rachels spune ca existenta unui zeu e imposibila, dar, in cel mai bun caz, argumentul sau demonstreaza ca tipul de zeu atotputernic si tipul de zeu care cere adoratia creatiilor sale e contradictorie. Ideea adorarii este inconsistenta cu conceptul traditional al zeului iudaic-crestin. Rachel ne ofera un argument propriu. Unii il vor gasi convingator, altii nu.
Dar convingerea sa nu este identica cu credinta in Imaculata Conceptie sau Trinitate. Credinta in Trinitate intra in aceeasi categorie cu credinta in patratele rotunde. Necesita credinta in contradictii logice.
Pentru a lua apararea acestor acte de credinta, in cel mai bun caz se poate incerca sublinierea faptului ca ele nu pot fi dovedite ca fiind false. Dar consecinta argumentarii faptului ca contradictiile logice pot fi totusi adevarate, nu e de dorit. O asemenea aparare necesita abandonarea acelor principii logice ce sunt necesare la crearea unui argument, deci se auto-anihileaza.
Afirmatia „nu exista Dumnezeu” e destul de diferita de afirmatia conform careia nu exista nici un zeu. Prima afirmatie ne introduce pe taramul posibilitatilor, pe cand cea de a doua e doar existentiala. Nu exista prea multi teologi sau apologisti crestini care sa admita faptul ca credinta lor in Dumnezeu se bazeaza pe probabilitatea ca lucrurile sunt asa si nu altfel. Putem crede ca nu exista Dumnezeu pentru ca nu exista zei sau putem sa nu credem in Dumnezeu, dar sa admitem existenta altui zeu.
Lipsa de credinta in Dumnezeu e analoaga credintei in Big Foot, monstrul din Loch Ness, Mos Craciun sau Iepurasul de Pasti. Totusi, cei care cred in Big Foot sau Nessie nu o fac din simpla credinta. Daca incerci sa spui ca tu crezi in Big Foot sau Nessie devii ridicol. Cei care cred in Bigfoot cred in dovezile care le sustin credinta. Cei care nu cred spun ca dovezile nu sunt chiar asa de puternice. Cei care nu cred in Big Foot nu resping un act de credinta, ci doar dovezile putine si deloc convingatoare. Credinta in Dumnezeu, pe de alta parte, poate fi un act de credinta sau o credinta bazata pe concluziile aparute in urma unor dovezi si argumente. Daca credinta teistica e un act de credinta, atunci cel care o detine crede ca dovezile impotriva credintei sale sunt fie slabe, fie le egaleaza pe cele care i-o sprijina. Acest act de credinta mai poate exista si prin simpla ignorarea a dovezilor de orice fel.
Naturalismul
Un alt fizician, Paul Davies, ne prezinta o alta conceptie inselatoare despre credinta: atat stiinta cat si religia sunt bazate in mod egal pe „credinta”.
„…stiinta are propriul sau sistem bazat pe credinta. Stiinta se bazeaza pe presupunerea ca natura este ordonata si rationala intr-un mod inteligibil. Nu ai putea fi un cercetator daca ai crede ca universul este doar un amestec de probabilitati si scopuri juxtapuse aleatoriu. Atunci cand fizicienii investigheaza nivelurile profunde ale materiei sau cand astronomii incearca sa ajunga mai departe cu instrumentele lor, ei se asteapta sa intalneasca si mai multa ordine si eleganta matematica. Iar pana acum credinta lor a fost justificata.”
Afirmatia conform careia presupunerile stiintei sunt de acelasi fel cu credinta in Trinitate, Imaculata Conceptie sau existenta lui Dumnezeu, sunt la fel de gresite ca si credinta lui Spencer ca afirmatia „totul a evoluat din simplele procese naturale” e un act de credinta. Davies foloseste „credinta” pentru a se referi la credinte ce sunt nesigure sau nu pot fi demonstrate ca fiind adevarate. Nu se poate demonstra ca e absolut adevarat ca legile naturii nu se vor schimba in mod drastic maine, dar acest lucru nu face ca experientele anterioare, de ordine si model, sa devina inutile.
A presupune ca exista ingeri verzi si invizibili ce misca obiectele pentru a oferi iluzia gravitatiei, nu e acelasi lucru cu a presupune ca exista legi ale naturii. Nici una dintre ele nu poate fi dovedita ca fiind absolut adevarata, dar cea de a doua presupunere este sustinuta de dovezi. A spune ca niste convingeri bazate pe dovezi sunt la fel de bazate pe credinta, ca cele ce nu au dovezi, e absurd.
Daca singurele alternative existente in privinta aparitiei Universului sunt fortele naturale sau cele supranaturale, iar daca o persoana nu e convinsa de argumentele si dovezile prezentate de cei care cred in fortele supranaturale, atunci, in mod logic, singura convingere rezonabila e ca totul a evoluat din fortele naturale. Doar in cazul in care dovezile ce sustin supranaturalul ar fi egale sau superioare argumentelor si dovezilor contrare, de abia atunci covingerea ca tot ceea ce exista a aparut din cauze naturale ar deveni o simpla credinta.
Surse: 1.
Uitati-va pana la sfarsitul ultimului clip. Faza de final e de milioane :)))))
Bun articol. La final a cedat omul: How about this, how about just come down and punch your fat head in for Jesus… :))
Ma astept aici la comentarii care mai de care… 🙂
Tare as vrea sa avem si noi in Romania astfel de emisiuni.
cei care nu au citit Biblia sunt la fel de intelepti ca cei care o rastalmacesc. Dumnezeu nu are nimic impotriva stiintei, ci dimpotriva, incurajeaza omul sa vada cat de minunate sunt lucrarile Lui. Iar omul sa se recunoasca ca si lucrare. Iar atunci cand ai un Creator stii ca tot ce se intampla este ingaduit, ca ce ai este daruit si nu mai tanjesti la bunurile altuia. Cat despre faptul ca Dumnezeu este Unu, inseamna ca inchinarea se adreseaza unui Dumnezeu (din Geneza Elohim = Dumnezei, nu unul singur). Biblia se ocupa de caracterul uman. Care credinta duce la sacrificiu de sine si care credinta ucide semenul? Evident, adevarata credinta doreste pana si binele celui care te uraste. Va complicati. Sunt multe de spus, dar cercetati si vedeti singuri, sau credeyi fara sa cercetati. Nu seamana asta cu ideologia catolica : Crede si nu cerceta? Si ce inseamna liber cugetator? Eu cred ca un liber cugetator este acela care analizeaza A si B si alege ce sa creada, indiferent de parerea altora.Adevarat este Cuvantul care condamna oamenii. Am niste intrebari : din nimic ( moarte) se poate naste ceva ( miscare )? Iar daca a fost ceva la inceput, ce a fost? Energia se poate traduce prin miscare, dar cand nu exista nici o miscare, inseamna ca este vid, iar vidul anuleaza viata ( adica nu exista dividere,exista nimic), anuleaza Bing-Bangul.Si atunci ce forta a dus la existenta vietii? Toate stiintele au in comun miscarea, dar daca nu exista viata (miscare) ce exista atunci? Eu cred ca exista un Creator, miscare fiind El: Geneza 1:2.
Foarte bun articolul . Poate dacă l-ar citi vecina , nu ar mai crede că pisica e întruchiparea dracului . Cât de rău pot interpreta unii cretini , pardon creştini , religia lor care de cele mai multe ori e mult prea dubioasă .
De ce atei cred ca cineva are ceva impotriva stiintei?..In discutii cu cateva persoane atee am primit multe argumete prin care incearca sa se demonstreze ca stiinta este impotriva crestinilor..printre aceste argumente am primit si argumentul calculatorului(des folosit de atei).Argument prin care se intareste ateismul,prin cei care au creat calculatorul ca fiind atei si acel calculator de la care scriu eu(si alti creestini) face parte din stiinta.Reteaua de socializare (pe care vorbeam cu acea persoana) imi spunea ca la fel face parte din stiinta si nu din credinta..iar persoanele care au facut toate astea au fost atei si nu credinciosi.
Sunt de acord ca un calculator a aparut in urma unor oameni care au stat ore,zile,saptamani,luni,ani..minute,secunde intregi si,si-au stors creieri ca eu sa pot avea aceast aparat..sunt sigur ca si retelele de socializare si site-urile au aparut in urma stiintei,dar asta nu dovedeste evolutionismul ci CREATIONISMUL.Faptul ca un calculator exista este dovada clara ca acel calculator a fost creat de cineva prin efort psihic&fizic si nu a aparut la intamplare..la fel si interenetul,site-urile…toate dovedesc ca au fost create si nu aparute in miliarde de ani.
Ma bucur ca exista stiinta ca se pot descoperi lucrarile lui Dumnezeu,care a lasat pe om sa fie peste animale,iar stiinta face parte din acest dar de la Dumnezeu..si nu de la big-bang.Cine doreste neaparat sa creada ca omul se trage din maimuta nu are decat.
Mai bine sa stiu ca detin o multime de dovezi ce sustin evolutia omului din primate decat de cred, fara dovezi, ca am fost facut din lut si halena lui Dumnezeu.
…Pt savantii acestia cu mintea in ……….
CARE ESTE PRINCIPIUL DE BAZA AL LOGICII ?????????.
1. RRINCIPIUL DE BAZA A LOGICII, ESTE….ADEVARUL….
2. DUMNEZEU ESTE LUMINA SI ADEVAR.
3.BIBLIA SPUNE. ……..CUNOSCIND ADEVARUL, ADEVARUL VA VA FACE LIBERI.
4.PINA CIND ADEVARUL……DUMNEZEU…..NU VA FI REFERINTA PT ,,TOATA ARATAREA,, VETI BIJBII CU TOTII ,,MARI SI MICI,, CA SI ANALFABETII.
5.CREDINTA FARA CUNOASTERE, SI CUNOASTEREA FARA CRDINTA , SINT MOARTE.
6.SINTETI ,,VARZA ,, CU TOTI ,,MARII,, VOSTRI ,,OAMENI DE STINTA,, CARE A ADUS OMENIREA, IN DEZASTRU ACTUAL….Isaia 29 cu 9..10..11…12.
7. BIBLIA ESTE O ,,BIBLIOTECA,, DE REFERINTA UNIVERSALA PE CARE ,,MORTII O,,PONEGRESC, SPRE DEZASTRUL LOR.
Este viata un produs al evolutiei sau a fost creata?
Exista puncte de vedere diferite. Intreaga noastra atitudine fata de existenta si viitor este influentata de punctul nostru de vedere privitor la originea vietii.
Cei care sustin evolutia pretind ca ideea creatiei este nestiintifica, dar se poate spune , oare, in mod cinstit, ca teoria evolutiei este cu adevarat stiintifica?
Prieteni, nu stiinta este contestata!! Bineinteles ca se cuvine sa manifestam respect in fata succeselor stiintifice care au adaugat atat de mult la cunostintele noastre.
De ce atatea dezacorduri cu privire la evolutie?
Darwinismul, dupa mai bine de un secol si un sfert de existenta se afla in dificultati extrem de mari. Intrebarea cum s-a petrecut in mod exact evolutia constituie o chestiune de mari controverse printre biologi. Christopher Booker scriitor si publicist de la revista londoneza Times, care accepta si el evolutia a scris despre cartea lui Darwin, Originea speciilor: Ne aflam aici in fata supremei ironii ca o carte care a devenit celebra prin faptul ca explica originea speciilor, in realitate nu explica nimic de felul acesta.
Dileme privitoare la origini
Astronomul Robert Jastrow, referindu-se la obarsia vietii, a spus urmatoarele: “Spre amaraciunea lor ( oamenii de stiinta) nu pot sa dea niciun raspuns clar, deoarece chimistii au esuat in toate incercarile lor de a reproduce experimentele naturii de creare a vietii din materie nevie. Oamenii de stiinta nu stiu cum s-a petrecut lucrul acesta.” El a mai adaugat: “ Oamenii de stiinta nu dispun de nicio dovada impotriva ideii ca viata a fost rezultatul unui act de creatie.”
Dileme privitoare la fosile
Oamenii de stiinta au dezgropat din pamant milioane de oase si alte vestigii ale vietii din trecutul planetei. Acestea se numesc fosile. Daca evolutia ar fi un fapt, fireste ca, in toate acestea, ar trebui sa existe ample dovezi. Chiar daca indivizii bine adaptati pot supravietui, asta nu explica insa cum au aparut ei. Noile teorii contrazic ceea ce a fost acceptat timp de multe decenii. Eu am convingerea ca teoria lui Darwin s-a prabusit.
Fapt sau teorie?
De nenumarate ori chestiunea originii speciilor a fost prezentata ca si cum ar fi fost definitiv clarificata. Nimic mai departe de adevar !
Putea sa apara viata din intamplare?
In secolul al XIX – lea, Louis Pasteur a dovedit pe baza de experimente ca viata nu provine decat din viata preexistenta. Dar, prin forta lucrurilor, teoria evolutionista pretinde ca, cu mult timp in urma, viata la nivel microscopic trebuie sa fi aparut cumva in mod spontan din materia nevie.
Niciun mare edificiu nu se poate sustine fara fundatie. Teoriei evolutioniste ii lipseste o fundatie corespunzatoare.
Atmosfera primitiva
In 1953 Stanley Miller a declansat o descarcare electrica intr-o atmosfera compusa din hidrogen , metan, amoniac si vapori de apa. In felul acesta s-au produs cativa dintre numerosii aminoacizi care exista si care sunt elemente de constructie a proteinelor. El insa nu a obtinut decat patru dintre cei 20 de aminoacizi indispensabili vietii. Dupa mai bine de 30 de ani , oamenii de stiinta inca tot nu au reusit sa produca experimental, in conditii care ar putea fi considerate plauzibile, toti cei 20 de aminoacizi necesari.
Probabilitatea si proteinele spontane
Ce sanse exista ca aminoacizii corespunzatori sa se fi combinat pentru a forma o molecula proteica?
In formarea lor proteinele depind de ADN. Dar ADN-ul nu se poate forma fara proteine preexistente.
Uimitorul cod genetic
Originea codului genetic ridica o problema covarsitor de grea, aceea a oului si a gainii, care ramane inca, in prezent, completamente obscura. Codul genetic: Aspectul cel mai deconcertant al problemei pe care o constituie originea vietii.
Fotosinteza
In fotosinteza plantele utilizeaza lumina solara, bioxidul de carbon, apa si elemente minerale pentru a produce oxigen si alimente. Putea o simpla celula sa inventeze acest proces? Ar putea oare sa fie implicata o inteligenta? Unii savanti afirma de fapt ca ar fi nevoie de o inteligenta, dar ideea unui Creator este inacceptabila.
Este evolutia un fapt stiintific?
Pentru a admite drept un fapt stiintific ideea ca viata ar fi aparut din intamplare, ar trebui ca lucrul acesta sa fie stabilit prin metoda stiintifica ce consta din urmatoarele: observarea a ceea ce se petrece; formularea pe baza observatiilor a unei teorii care ar putea sa fie exacta; testarea valabilitatii teoriei prin alte observatii si prin experiment; constatarea daca cele prevazute pe baza teoriei se realizeaza. In incercarea de-a aplica metoda stiintifica, n-a fost posibil sa se observe aparitia spontana a vietii. Nu toti oamenii de stiinta o accepta. Savantii nu pot dovedi ca viata nu a fost rezultatul unui act de creatie.
“Ipoteza potrivit careia viata s-ar fi dezvoltat din materie organica este in prezent un articol de credinta” – Matematicianul J.W.N Sullivan
“Probailitatea ca viata sa fi aparut printr-un accident este comparabila cu probabilitatea de a obtine un dictionar complet printr-o explozie intr-o tipografie” – Edwin Conklin, biolog
“Este suficient sa examinam cu atentie amploarea unei asemenea sarcini , ca sa admitem ca generatia spontanee este o imposibilitate” – George Wald, biochimist
“Daca nu ar exista prejudecata – nascuta din convingerile sociale sau din formatia stiintifica a cuiva – ca viata ar fi aparut ( in mod spontan) pe pamant, acest simplu calcul (calcul probabilitatilor care se opune unei asemenea credinte) ar fi suficient pentru a elimina total o asemenea idee din cadrul oricarei discutii.” – Fred Hoyle si N.C. Wickramasinghe, astronomi
Marturia documentelor fosile
Conform teoriei evolutioniste, documentele fosile trebuiea sa desvaluie:
1. Aparitia progresiva a unor forme simple de viata
2. Transformarea treptata a formelor simple de viata in organisme mai complexe
3. Numeroasele “verigi” intermediare intre diferite specii
4. Inceputuri de noi membre, oase si organe
Conform tezei creatiei, documentele fosile trebuia sa dezvaluie:
1. Aparitia brusca de noi forme de viata
2. Formele de viata complexe se reproduc conform speciilor lor ( sau familii biologice)
3. Nicio “veriga” intermediara intre familiile biologice
4. Niciun membru sau organ in curs de evolutie; toate pe deplin formate
Nu au existat forme intermediare intre marile diviziuni. Fosilele lipsesc in toate stadiile importante.
Fiecare se reproduce conform speciei sale: peste, amfibian, reptila, pasare, mamifer, om.
Oamenii maimute – ce au fost ei?
Deoarece nu exista in lumea vie nicio verga intermediara intre om si animal, evolutionistii isi pun toate sperantele in fosile.
De ce antropoidele si maimutele “inferioare” au supravietuit pana la noi, dar nu a supravietuit niciun singur “ om – maimuta superior” ?
Primele teorii privitoare la evolutia omului erau imaginatia savantilor secolului al XIX -lea
Marturiile stiintifice de baza nu sunt decat o deplorabila colectie de oase.
Omul modern cu capacitatea sa de a rationa, de a prevedea , de a inventa de a construi pornind de la cunostintele dobandite si de a utiliza un limbaj complex, apare brusc in documentele fosile. Gould in cartea sa The Mismeasure of Man, scrie – “ Nu avem nicio dovada a unei transformari biologice in capacitatea sau structura creierului de la aparitia lui Homo sapiens in arhivele fosile.” Cartea The Univers Within ridica intrebarea : “ Ce anume a determinat evolutia sa produca, intocmai ca peste noapte, un om modern, cu creierul sau exceptional?”
Unde sunt verigile intermediare?
Cautarea proverbialei “verigi lipsa” permite speculatiei si mitului sa prospere.
Ce infatisare aveau oamenii- maimuta?
Pe ce se bazeaza desenele care reprezinta “oameni – maimuta” ?
“ Evolutionistii raspund: pe imaginatie pura, fictiune in cele mai multe privinte, pura inventie”
Timp de 40 de ani omul de Piltdown a fost considerat “veriga lipsa” pana cand s-a dovedit ca era vorba de o inselatorie. Se combinasera parti ale unui maxilar si dinti de cimpanzeu cu fragmente ale unui craniu omenesc.
Ce erau in realitate oamenii – maimuta?
Se spune ca un mic rozator, asemanator soarecelui de camp, ar fi fost stramosul omului. Dar nimic din documentele fosile nu confirma acest lucru.
Ce anume corespunde faptelor?
Evolutia este oare aceea care corespunde faptelor, sau creatia?
Teza evolutiei
Viata a provenit din materia neinsufletita printr-o evolutie chimica intamplaoare ( generatie spontanee)
Teza creatiei
Viata nu poate proveni decat din alta viata; ea a fost creata initial de catre un creator inteligent
Faptele observate
Viata nu provine decat din alta viata, este imposibila aparitia din intamplare a complexului cod genetic
Teza evolutiei
Fosilele trebuiau sa arate:
– forme simple de viata aparute treptat
– forme de tranzitie intre specii
Teza creatiei
Fosilele trebuiau sa arata:
– aparitia brusca a formelor de viata complexe si foarte variate
– abisuri intre marile specii
– inexistenta formelor de tranzitie
Fapte observate
Fosilele atata:
– aparitia brusca a unei vieti complexe si foarte variate
– fiecare noua specie este deosebita de alta
– nu exista vergi de legatura
Teza evolutiei
Noi specii apar treptat; inceputuri de oase si organe incomplete in diferite stadii de tranzitie
Teza creatiei
Nicio forma de viata aparuta treptat; niciun os sau organ incomplet; toate perfect dezvoltate
Fapte observate
Nu exista dovezi ale aparitiei progresive a unor noi specii ci doar numeroase varietati in cadrul speciei; nu exista inceputuri de oase sau de organe incomplet formate
Teza evolutiei
Mutatiile: rezultate finale avantajoase; ele determina aparitia a noi caractere
Teza creatiei
Mutatiile sunt daunatoare formelor complexe de viata; ele nu produc nimic nou
Fapte observate
Micile mutatii sunt daunatoare, iar cele mari sunt mortale, ele nu produc nimic nou
Teza evolutiei
Aparitia progresiva a cicilizatiei iesita dintr-o societate salbatica si grosolana
Teza creatiei
Civilizatia este contemporana cu omul; complexa de la inceput
Fapte observate
Civilizatia apare odata cu omul; orice oameni ai pesterilor erau contemporani ai unei civilizatii
Teza evolutiei
Complexe limbi moderne eu evoluat pornind de la sunete nearticulate ale animalelor
Teza creatiei
Limbajul se naste odata cu omul; limbile vechi sunt complete si complexe
Fapte observate
Limbajul se naste odata cu omul; adeseori limbile vechi sunt mai complexe decat cele moderne
Teza evolutiei
Omul a aparut in urma cu milioane de ani
Teza creatiei
Omul a aparut in urma cu circa 6000 de ani
Fapte observate
Cele mai vechi documente scrise dateaza in jur de doar 5000 de ani
Ca o concluzie logica
Cand comparam teza evolutie si pe cea a creatiei cu realitatea, nu vedem oare limpede care dintre ele corespunde faptelor si care este contrazisa de fapte?
Marturia lumii vii si a documentelor fosile , care sunt vestigii ale unor foarme de viata foarte vechi, ne determina sa tragem aceasta unica concluzie: Viata nu este rezultatul unei evolutii, ci ea a fost creata.
NU, viata nu a inceput intr-o oarecare necunoscuta “supa” primitiva. Oamenii nu sunt descendentii unor stramosi asemanatori maimutelor. Dimpotriva viata a fost creata in numeroase forme ca tipuri de familii distincte. Fiecare forma de viata s-a putut multiplica intr-o marie varietate in interiorul speciei sale, fara sa poata trece vreodata frontiera care separa diferite specii. Distinctia dintre diferitele specii este asigurata printr-un echipament genetic unic, propriu fiecarei specii.
Dar in afara de faptele care confirma teza creatiei, exista multe alte dovezi ale existentei unui Creator.
Sa ne gandim la toate lucrurile extraordinare ca forma si complexitate care se pot observa pe pamant si in univers. Toate acestea din punctul meu de vedere dovedesc existenta unei inteligente supreme.
Ateismul nu este un pacat daca nu crezi, ci o opinie personala care trebuie respectata in zilele de azi asa cum sun respectati si cei credinciosi.