Instinctul nostru ne indeamna sa privim imposibilitatea de a descoperi si de a analiza totul drept frustranta si poate chiar dezarmanta, dar la fel de bine o putem vedea ca pe o provocare care ne impinge sa descoperim si sa cunoastem mai mult.
Abia am inceput sa intelegem cum functioneaza lumea, iar tehnologia actuala nu este – inca – suficient de avansata cat sa ne ofere raspunsuri la toate intrebarile noastre. Ne-a luat zeci de mii de ani pana sa descoperim curentul electric si sa-l stapanim, ce mai apoi a permis dezvoltarea tehnologiei de azi. Practic aproape toata tehnologia noastra a fost realizata in ultimul secol, extrem de recent in comparatie cu varsta noastra ca specie.
Fara tehnologia care sa ne extinda simturile noastre limitate – microscopul pentru a privi lumea microscopica sau telescopul pentru a privi in colturi indepartate ale galaxiei noastre – cunostintele noastre s-ar rezuma doar la lumea vizibila.
La nivel microscopic descoperim un univers nou. Fiinte atat de apropiate de noi, intime chiar, precum acarienii de pat, ne-au scapat neobservate pana acum cativa zeci de ani. Nici nu este de mirare ca aceasta lume la scara redusa ne este aproape necunoscuta. Daca iesi in padure si iei o mana de pamant, in acel moment vei tine in palma pana la zece miliarde de bacterii, unele necunoscute stiintei. Poate un milion de tipuri de drojdie, sute de mii de fungi parosi, zece mii de protozoare precum amiba si alte creaturi microscopice cunoscute si sub denumirea de criptozoare.
Daca exista atatea vietati diferite intr-o gramajoara de pamant, cate altele asteapta sa fie descoperite in alte habitate, radical diferite? Inca mai avem multe de descoperit aici pe Pamant, dar cum ramane cu alte planete? Exista viata pe alte planete? Si daca da, de ce n-am descoperit viata extraterestra pana acum?
Nu cautam unde trebuie
In “The Diversity of Life”, Edward Wilson descrie cum un botanist a petrecut cateva zile rascolind zece hectare de jungla din Borneo si a descoperit o mie de noi specii de plante cu flori – mai multe decat se gasesc in intreaga America de Nord. Iar plantele nu erau deloc greu de gasit. Doar ca nimeni nu mai cautase acolo pana atunci. In ansamblu, padurile tropicale acopera doar 6% din suprafata Pamantului, insa adapostesc mai bine de jumatate din viata animala si circa doua treimi din plantele cu flori de pe planeta.
Este posibil sa indreptam telescoapele unde nu trebuie, dar chiar daca am descoperi o planeta ce da semne de viata, nu avem tehnologia necesara pentru a ajunge acolo, pentru a studia acele forme de viata, sau macar pentru a le fotografia de la distanta.
Chiar daca am cauta unde trebuie, e posibil sa nu putem detecta viata cu tehnologia actuala. Si chiar daca am detecta-o, cu siguranta ar arata diferit de cum ne-am fi imaginat. Studii recente (link) arata ca doua dintre cele mai importante caracteristici ale supravietuirii unei specii nu se afla la Homo sapiens. Nu suntem toleranti la schimbarile climatice si nici nu ne reproducem la intervale scurte de timp. Cu alte cuvinte, suntem exact tipul opus de creaturi considerate a fi primele supravietuitoare.
Lipsa tehnologiei
Cele mai apropiate planete care ar putea sustine viata se afla la zeci de ani lumina distanta de noi. Practic sunt la o aruncatura de bat de sistemul nostru solar daca ne gandim la dimensiunea galaxiei noastre. Cu toate acestea, teoretic, putem detecta in mod indirect daca exista sau nu viata pe planeta, pe baza compozitiei atmosferei (spre exemplu metanul absoarbe mai multa lumina modificand spectrul luminos) sau a anumitor conditii precum distanta planetei fata de stea. Descoperirea e una, iar intalnirea e alta. Nu avem nici tehnologia necesara si nici noi nu suntem facuti pentru o asemenea plimbare prin Univers. Am evoluat pe Pamant, deci doar aici putem supravietui.
Planetele extrasolare au fost descoperite cu ajutorul telescopului Hubble, insa NASA planuieste sa duca planul mai departe. In 2020 va fi lansat telescopul James Webb, cel mai puternic telescop spatial pentru observari astronomice construit vreodata si va inlocui telescopul Hubble in misiunile de explorare a lumilor extraterestre. Telescopul James Webb va fi un observator orbital in infrarosu cu scopul de a vedea cele mai indepartate obiecte din Univers, chiar obiecte mai indepartate de 8 miliarde de ani lumina. La acest proiect participa nu mai putin de 15 natiuni si institutii precum Agentia spatiala europeana.
In cautarea unei surori a Pamantului
In 1990 Carl Sagan a facut un test unde a provocat oamenii de stiinta sa dovedeasca daca exista viata pe Pamant. El si cativa colegi au folosit sonda Galileo, care era in drum spre Jupiter, pentru a analiza Pamantul pentru a gasi dovezi ale vietii.
Instrumentele au detectat mult mai mult oxigen, metan si oxid de azot in atmosfera Pamantului decat ar avea o planeta fara viata. Alte ingrediente importante ale vietii descoperite de Galileo au fost apa sub forma solida, lichida si gazoasa.
Rezultatele sunt in concordanta cu activitatea biologica de pe Pamant, insa alte forme de viata de pe alte planete ar ajunge la aceleasi concluzii? Prezenta oxigenului nu inseamna neaparat ca exista viata, pentru bacterii de exemplu, oxigenul este toxic.
Pamantul are mai mult de 4,5 miliarde de ani, iar viata s-a schimbat mult de-a lungul timpului. Daca astronomii extraterestri ar privi planeta noastra acum un miliard de ani, oare ce ar observa?
Intr-o lucrare din 2018 din Science Advances, Olson si colegii sai au simulat cum atmosfera Pamantului s-a schimbat in timp. Chiar si acum 3 miliarde de ani, extraterestrii ar fi fost capabili sa deduca viata datorita metanului si a dioxidului de carbon din atmosfera timpurie. Dar amosfera noastra moderna se afla in parametri actuali de aproximativ 500 de milioane de ani. Omul de astazi n-ar fi putut trai in acea atmosfera timpurie.
Este posibil ca viata sa existe in medii cu totul neasteptate si foarte diferite fata de cele existente pe Pamant.
Datele oferite de telescopul Kepler arata ca exista aproximativ 40 de miliarde de planete similare Pamantului doar in galaxia noastra care orbiteaza steaua la o distanta favorabila existentei vietii.
Problema sincronizarii
Atunci cand privim o planeta aflata la 1 milion de ani distanta lumina de noi, o vedem asa cum arata ea acum 1 milion de ani, cand noi practic nici nu existam. Poate ca inteligenta este o calitate recenta a materiei. Homo sapiens are o fereastra destul de ingusta cat sa evolueze si sa paraseasca planeta inainte ca aceasta sa nu mai fie locuibila. Poate ca suntem prima specie inteligenta din galaxia noastra. Dar in acelasi timp e posibil ca viata sa fi aparut in nenumarate colturi ale universului si sa fi disparut o data cu steaua ce hranea planeta cu energie. Durata de supravietuire a unei specii este foarte mica, mult mai mica decat durata de viata a planetei, deci nu doar distanta este o bariera, ci si perioada. Poate ca viata a aparut si s-a stins de nenumarate ori in multe locuri din univers si datorita distantei, nu este exclus sa privim la un moment dat o planeta plina de viata, dar care s-a stins acum milioane de ani.
