Credinta religioasa are la baza o convingere non-rationala in privinta unei afirmatii sau a unei negatii. O convingere non-rationala este o convingere contrara sumei dovezilor acelei credinte. O credinta este contrara sumei dovezilor sale atunci cand exista dovezi clare si concrete impotriva ei ( de exemplu, faptul ca pamantul este plat, gol in mijloc sau [...]... (Citeste tot)
Judecatile noastre in privinta costurilor si beneficiilor obiectelor sunt adeseori influentate de emotiile evocate de o imagine sau de cuvinte ce nu au o relevanta directa asupra costului sau a profitului. Pentru unii oameni, acea emotie simtita inainte de a lua o decizie, e o emotie partinitoare ce influenteaza decizia dandu-i un caracter irational. De [...]... (Citeste tot)
Emiterea de judecati umane se face in conditii de incertitudine. Folosim euristica sau regula degetului pentru a ne ghida in situatiile in care incercam sa determinam actiunea cu cea mai mare probabilitate de a fi corecta. Una dintre aceste euristici este cea de tip ancora. Judecatile noastre privind frecventa, probabilitatea si valoarea obiectelor sunt adesea determinate de [...]... (Citeste tot)
Unele dintre cele mai importante judecati pe care le emitem sunt facute in conditii de nesiguranta. De aceea folosim euristica si regula degetului pentru a ne ghida in aceste situatii in timp ce incercam sa determinam ce credinta sau actiune are probabilitatea cea mai mare de a fi corecta intr-o anumita situatie. Regula degetului E un principiu [...]... (Citeste tot)
Apelul la traditie apare atunci cand se incearca justificarea unei traditii sau a unei practici vechi, iar argumentul invocat e faptul ca acea practica sau credinta, are o istorie lunga si e cunoscuta de toti. Poate fi folosit si ca mijloc de convingere a unui oponent, adica sa isi schimbe ideile, deoarece intra in conflict [...]... (Citeste tot)
Apelul la autoritate poate fi considerat un sofism logic atunci cand autoritatea citata nu reprezinta sau nu are cum sa reprezinte o autoritate in acel domeniu. Exemplu: daca incercam sa sustinem un anumit punct de vedere religios si apelam la Einstein pentru a face acest lucru. Einstein a fost expert in fizica, nu in religie. [...]... (Citeste tot)
Aceasta este o ipoteza creata pentru a explica lucrurile prin care e invalidata teoria sau credinta cuiva. Aceste teorii sunt intalnite des in cercetarile paranormale si pseudostiinte. Unii cercetatori din domeniul extrasenzorial dau vina pe gandurile ostile ale spectatorilor, ganduri care influenteaza indicatiile aparatelor de masura. Aceste unde ostile fac imposibila duplicarea unui experiment care [...]... (Citeste tot)
Gandirea selectiva Gandirea selectiva este procesul care permite selectarea informatiilor favorabile credintelor subiectului, indepartandu-le pe cele care i se opun. Acest gen de gandire constituie baza credintelor comune despre puterile psihice ale cititorilor de ganduri si a mediumurilor. De asemnea sta si la baza multor, daca nu chiar toate, credinte oculte si pseudostiintifice. Validarea subiectiva Validarea subiectiva este [...]... (Citeste tot)