Un eReader poate contine mii de eBookuri, singura limitare fiind capacitatea de stocare. In functie de dispozitiv, eBookul poate fi citit in intuneric sau la lumina soarelui (tehnologia eInk). Majoritatea eReaderelor au incorporate o sursa de lumina, pot mari sau schimba corpul de litera, folosesc programe de citire audio pentru cei care au probleme de vedere sau sunt dislexici, permit cititorilor sa caute semnificatia cuvintelor sau informatii despre un subiect prin folosirea bazelor de date online. Platformele eBook permit sincronizarea lecturii, a notitelor si a semnelor de carte pe mai multe dispozitive. Producatorii de eReadere pot monitoriza activitatile clientilor lor obtinand date statistice importante pentru piata eBook.

eReaderul e mai scump decat o carte, dar costul se amortizeaza repede datorita costului scazut al eBookurilor. Multe eBookuri se gasesc in mod gratuit pe Internet, deoarece majoritatea cartilor ajung in patrimoniul public la 70 de ani de la moartea autorului. Cartile electronice sunt ideale pentru oamenii care pretuiesc informatia, care au probleme cu vederea, carora le place sa citeasca fara ca altii sa vada ceea ce citesc sau pentru oamenii ce nu au spatiu suficient de depozitare a cartilor tiparite.

In prezent, prin carte electronica sau eBook se intelege versiunea electronica a unei carti tiparite (dar exista si eBookuri care nu a fost tiparite niciodata). Cartile electronice pot fi citite pe PC sau pe diverse dispozitive mobile. Formatul ePub este cel mai utilizat. Este folosit de institutiile de stat, de edituri, de biblioteci etc. Formatul MOBI sau AZW este detinut si folosit doar de Amazon pentru eReaderele si aplicatiile proprii. Aceste 2 formate sunt preferate deoarece permit modificarea marimii literelor si reasezarea cuvintelor in functie de marimea si orientarea ecranului eReaderului sau a aplicatiei folosite pentru citire.

PDF (Portable Document Format)

Este unul dintre formatele cele mai familiare de pe piata eBookurilor, dar nu este destinat eReaderelor hardware. PDF-urile clasice nu ofera optiunea de reflow ce este atat de necesara eReaderelor. Optiunea reflow permite afisarea corecta a continutului pe ecrane de dimensiuni diferite (continutul documentului se ajusteaza automat la dimensiunea ecranului).

Adobe Systems a creat formatul PDF in 1993, iar in 2001 l-a facut open source. Incepand cu anul 2012, apare formatul PDF/UA (PDF/Universal Accessibility) ce ofera si optiunea reflow. In prezent se lucreaza la PDF/UA-2. Printre altele, noua versiune include optiuni extinse de structurare semantica a continutului si va asigura suport pentru anumite seturi de taguri. Printre ele se vor numara seturile stiintifice, cum ar fi MathML si ChemML, dar si seturi specializate de publicare, cum ar fi DocBook si DAISY.

Avantajul PDF-ului e ca poate fi deschis pe orice dispozitiv, iar continutul este afisat in mod identic peste tot. Pentru eReaderele actuale aceasta calitate s-a transformat in dezavantaj, deoarece PDF-urile uzuale nu pot fi folosite pe eReadere hardware ale caror ecrane sunt de 7-8 inch. Daca deschideti pe un telefon de 5 inchi un PDF cu 400 de cuvinte pe pagina, exact asta o sa vedeti: o pagina cu 400 de cuvinte. Adica o pagina de 5 inchi cu un text foarte mic ce necesita marirea paginii si miscarea ei in sus-jos si dreapta-stanga pentru a putea citi textul. Pentru eReaderele hardware (mai ales cele eInk) este necesara o varianta speciala de PDF ce suporta reflow. Alminteri trebuiesc „taiate” la dimensiunile ecranului inainte de a fi puse pe eReader.

Fiind un format fix este ideal pentru benzile desenate sau cartile cu multe ilustratii. Este excelent mai ales pentru autorii care isi publica cartile singuri prin intermediul serviciilor de tiparire la cere (POD: print-on-demand), deoarece acestia nu intervin asupra continutului cartii, ci necesita cartea intr-un format fix stabilit de autor, indiferent de dispozitivul pe care e deschisa. Decat sa plaseze o comanda de sute sau de mii de volume unei tipografii si apoi sa caute un loc de depozitare, autorii au optiunea de a tipari doar volumele ce sunt cumparate. Doua dintre cele mai populare servicii de tiparire la comanda sunt IngramSpark si CreateSpace (apartine companiei Amazon).

Formatul PDF exista in 2 variante: Adobe PDF si Open PDF. Adobe PDF este protejat prin Adobe DRM si necesita autorizarea PC-ului sau a dispozitivului pe care e deschis. Open PDF poate fi folosit fara restrictii.

ePub (electronic publication)

A inceput sa fie folosit ca standard in 2007 de catre IDPF (International Digital Publishing Forum) inlocuind vechiul standard Open eBook . Este un format public standard pentru eReadere si aplicatiile eReader de pe alte dispozitive mobile si PC. Este cel mai folosit format eBook pentru eReaderele hardware, cu exceptia eReaderelor Kindle. Formatul ePub e bazat pe XHTML 1.1 si CSS2 si poate suporta chiar si elemente interactive HTML5.

ePub2 a fost creat in 2002, apoi a fost imbunatatit in 2009. Apple a creat o varianta modificata ePub2 cu paginatie fixa destinata cartilor pentru copii, dar aceasta nu face parte din standardul ePub. Desi nu este folosit de Amazon, compania accepta folosirea fisierelor ePub ca sursa pentru fisierele MOBI. ePub2 are o sustinere foarte solida pe piata. Autorii si editurile il vor putea folosi multi ani fara probleme, deoarece specificatiile formatului ePub3 includ compatibilitatea cu ePub2.

ePub3 a fost creat in 2011 si este suportat oficial doar de cateva companii. ePub3 ofera suport extins pentru limbile straine, permite adaugarea si redarea fisierelor video si audio si are o optiune de paginatie fixa destinata cartilor pentru copii. Se bazeaza pe XHTML5, CSS3 si cateva optiuni stilistice unice standardului ePub.

Formatul ePub exista in 2 variante: Adobe ePub si Open ePub. Adobe ePub este protejat prin Adobe DRM (digital rights management) si necesita autorizarea PC-ului sau a dispozitivului mobil. Open Epub nu este protejat, poate fi folosit fara restrictii.

MOBI (Mobipocket)

MOBI este un standard pentru dispozitivele mobile cu performante reduse si cu latime mica de banda. A fost creat de firma franceza Mobipocket in martie 2000. Mobipocket este si numele programului de citire si producere a fisierelor MOBI. Fisierele create cu standardul Mobipocket au terminatia .prc sau .mobi. Acest standard eBook se bazeaza pe Open eBook si foloseste HTML 3.2 si JavaScript. In 2005 Amazon a cumparat firma Mobipocket si a inceput sa foloseasca fomatul MOBI si derivatele sale pe eReaderele proprii.

Formatul MOBI original este invechit si ii lipseste flexibilitatea formatului ePub, dar are cerinte hardware mai mici. Formatul MOBI e folosit pentru eBookurile cu elemente grafice putine sau inexistente. Imaginile dintr-un fisier MOBI sunt limitate la 64 de kilobiti ceea ce le face ideale pentru ecranele de dimensiuni mici. Suporta folosirea dictionarelor, indexarea si comprimarea continutului. De regula, fisierele MOBI create de programul KindleGen (program folosit de Amazon pentru producerea eBookurilor) sau de serviciul online de conversie Amazon sunt de 2 ori mai mari decat fisierele ePub originale, deoarece contin si fisierul-sursa. Fisierele MOBI Amazon sunt protejate prin DRM si pot fi citite de un numar limitat de dispozitive asociate cu contul cumparatorului.

AZW

Amazon a modificat formatul MOBI si l-a numit AZW. O parte din cartile de pe Kindle Store au extensia .mobi, dar sunt de fapt in format AZW. Daca protectia DRM a unui fisier AZW este eliminata, i se poate schimba extensia in MOBI.

AZW3 sau KF8 (Kindle Format 8) este standardul eBook pentru cea de a patra generatie Kindle. A fost introdus odata cu lansarea lui Kindle Fire. Este asemanator din punct de vedere functional cu ePub2 si ePub3, dar are cateva diferente importante. De aceea este preferabil sa se creeze continut Kindle original, in loc de a face o simpla conversie de format. AZW3 este un format eBook restrictionat prin DRM (Digital Rights Management) si poate fi citit doar pe un anumit dispozitiv.

Formatul AZW4 este destinat manualelor scolare. E de fapt un fisier PDF modificat si protejat cu DRM.

Formatul AZW6 este intalnit rar. Este folosit doar in Japonia pentru manga. Fisierul AZW6 contine doar textul, ilustratiile fiind descarcate intr-un dosar separat. Daca convertim fisierul AZW6 intr-un alt format, nu va contine imagini. Aparent Amazon a incercat sa imbunatateasca procesul de descarcare a cartii: daca se cumpara un AZW6 cu multe ilustratii, iar conexiunea de date e proasta, eReaderul va descarca imagini cu rezolutie mica, imediat ce conexiunea de date se imbunatateste, va descarca imaginile cu rezolutie mare.

KFX este ultimul standard de eBook Amazon. Pentru a avea acces la un fisier KFX trebuie sa detineti un Kindle eInk, iar cartea dorita sa aiba “Enhanced Typesettings”. KFX este succesorul lui AZW6. Nu este un eBook, e doar o solutie de descarcare a continutului unei carti pe Kindle. Nici acest format nu poate fi convertit in alt format.

iBook

Standardul iBook este detinut de Apple si este destinat crearii cartilor cu continut complex (manuale, carti de gatit etc.) eBookurile sunt create cu programul Ibooks Author si pot fi folosite doar pe sistemele de operare Apple. In mod normal, iBookurile au o paginatie fixa, adica continutul este static, iar cititorul nu poate modifica felul in care e afisata cartea. iBooks Author include totusi o optiune de reflow bazata pe pozitia ecranului. Fisierele iBook se bazeaza pe HTML, CSS si JavaScript, dar codul nu poate fi editat de creator. In mod normal nu au DRM, dar le poate fi aplicat (FairPlay DRM).

eBookul viitorului?

Editura Visual Edition, impreuna cu Google, a lansat Editions At Play, un magazin online pentru carti imposibil de tiparit. Scopul e de a permite autorilor sa creeze carti cu continut dinamic pe telefonul sau tableta cititorului. Cartile publicate de Editions At Play reflecta felul in care ar trebui sa arate o carte electronica. Nu sunt carti in sensul traditional, adica nu sunt editii electronice ale cartilor tiparite. eBookurile actuale sunt un compromis intre edituri si tehnologia existenta. Majoritatea incercarilor de imbunatatire a formatului se fac in detrimentul textului. Putine edituri au incercat sa foloseasca tehnologia actuala pentru a crea ceva ce coexista cu cartea, fara a incerca sa o faca sa para invechita.

Cartile interactive ale editurii Editions At Play nu sunt compatibile cu tehnologia eInk actuala. Creatorii lor considera ca telefoanele mobile sunt pe cale sa devina cea mai populara metoda de lectura. Pe eReadere cartile concureaza doar cu alte carti, pe smartphone cartile concureaza cu aplicatiile de email, platformele sociale, jocuri etc. Editions At Play a introdus in eBookuri elemente interactive care necesita atentia si interactiunea cititorului la fel de mult ca unul dintre jocurile pe telefon.

A Universe Explodes

In aprilie 2017 apare cartea A Universe Explodes scrisa de Tea Uglow. E un eBook ce foloseste tehnologia blockchain. eBokul este citit, pe rand, de un grup de persoane care, prin intermediul blockchain-ului, modifica textul cartii. Cartea poate fi citita gratuit, dar daca o cumparati o sa aveti parte de o distrugere creativa. Cumparatorul trebuie sa adauge un cuvant si sa elimine alte doua cuvinte de pe fiecare pagina a povestirii. Daca nu face acest lucru, cartea nu ii permite sa treaca la pagina urmatoare. Toate modificarile sunt stocate intr-un registru public si permanent (blockchain), procesul repetandu-se pe masura ce fiecare cumparator modifica textul primit. Dupa un anumit numar de cititori se obtine o carte ce contine doar cate un cuvant pe fiecare din cele 21 de pagini. Modificarea permanenta a textului cartii de catre un cititor ridica intrebari interesante urmatorului cititor: despre ce era vorba in textul original? ce cuvinte ar trebui sa adaug? pot gasi cuvinte care sa schimbe sensul propozitiei originale? ce cuvint ar trebui sa sterg?
eBookul lui Uglow incearca sa redea schimbarile prin care trece o carte tiparita. Fiind citita de mai multe persoane, va ajunge sa aiba pagini desprinse sau lipsa, pete ce acopera cuvintele etc. pe cand o carte electronica nu se poate uza. Cumparatorul nu detine un obiect fizic supus uzurii, detine doar o licenta de lectura a cartii.



Lectura – activitatea anonima si intima

Abilitatea anonima si privata de a citi este esentiala pentru libertatea de exprimare, de gandire si pentru curiozitate. Bibliotecile, librariile, anticariatele si indivizii s-au luptat mereu cu incercarile altor persoane, mai ales ale guvernelor, de a trage cu ochiul la cine ce citeste.

„Daca nu exista intimitatea gandirii – ce include dreptul de a citi fara aprobarea, consimtamantul sau instiintarea altora – atunci nu exista intimitate, punct.” (Michael Chabon, castigator al premiului Pulitzer, dupa ce s-a alaturat eforturilor EFF de a asigura anonimitatea cititorilor)

Nu este prima oara in istorie cand anonimitatea cititorilor este in pericol. La audierile McCarthy din 1950, oamenii erau intrebati daca i-au citit pe Marx sau pe Lenin, daca prietenii sau familiile lor au in biblioteca carti scrise de sau despre Stalin si Lenin. Intre anii 2001 si 2005, bibliotecile publice din America au fost contactate de cel putin 200 de ori de catre politie si agentiile de securitate nationala.

In 2009 posesorii de Kindle care au achizitionat de pe Amazon cartile lui Orwell, 1984 si Ferma Animalelor, au avut o surpriza cateva zile mai tarziu. Amazon a sters, fara sa ceara voie, aceste carti de pe eReaderele cumparatorilor. Motivul: Amazon nu avea dreptul de a distribui aceste carti, fusesera puse pe site din greseala. Amazon nu a specificat niciodata faptul ca ar putea sterge continutul eReaderelor clientilor sai. Daca distribuitorul de eBookuri considera ca poate sterge o carte de pe dispozitivul cumparatorului, fara a avea nevoie de acordul acestuia, tot la fel de bine poate sterge sau modifica portiuni din text, daca cineva doreste doreste acest lucru (distribuitorul de eBookuri sau guvernul).

Practicile din domeniul eBookurilor constituie un pericol pentru anonimitatea si intimitatea cititorului. Distribuitorii de eBookuri au posibilitatea de a urmari, de a agrega, de a analiza si de a dezvalui activitatea cititorului intr-o maniera imposibila pentru cartile tiparite. Distribuitorii de eBookuri pot continua sa observe cititorul si activitatile sale literare pe o perioada nedefinita (pot afla ce carti cauta cititorul, ce carti rasfoieste, cat de mult sta la o pagina, continutul notitelor sale etc.)

DRM (Digital Rights Management)

DRM e un termen-umbrela pentru mai multe tehnologii de protectie a produselor digitale si hardware. Digital Millenium Copyright Act din 1998 a facut ilegala producerea si distribuirea oricarei forme de tehnologie ce permite eliminarea DRM-ul produselor detinute, indiferent de motiv. Scopul legii era de a elimina pirateria produselor digitale, dar a ajuns sa fie folosita si in alte domenii. Din 1998 pana in ziua de azi, efectele acestei legi sunt cat se poate de clare. Tehnologia DRM incearca sa controleze ceea ce poate sau nu poate face cumparatorul cu produsul digital sau hardware cumparat. Ati cumparat un eBook de pe Amazon, dar nu puteti sa il cititi pe eReaderul preferat? Ati cumparat un joc, dar nu va puteti conecta la serverele de autentificare? Ati cumparat un smartphone, dar nu puteti folosi aplicatia sau serviciul dorit? Ati cumparat un DVD sau Blu-Ray, dar nu puteti copia continutul pe playerul video favorit? In toate aceste cazuri este vorba despre DRM.

Daca platiti 10 dolari pe luna la abonamentul Netflix nu inseamna ca detineti toate filmele si serialele din portofoliul Netflix. DRM-ul se bazeaza pe notiunea de proprietate. Daca detii ceva, poti sa faci ce vrei cu acel lucru, chiar si copii nelimitate pe care sa le distribui strainilor. Streamingul este un serviciu, prin urmare nu poate fi detinut, de aceea DRM-ul, in sensul lui clasic, nu poate fi aplicat. Streamingul inlatura cu succes multe dintre aspectele controversate ale DRM-ului.

Daca un cartus de imprimanta este complet compatibil cu o imprimanta, cu exceptia unei restrictii arbitrare gandita sa impiedice folosirea cartusului unui alt producator, in acest caz vorbim de DRM. DRM-ul nu imbunatateste produsul din punct de vedere tehnologic. Daca o companie produce un cartus compatibil cu o imprimanta, si nu exista un alt cartus pe piata, in cazul acesta nu vorbim de DRM.

Daca Apple ar obliga utilizatorii iPhone si MacBook sa foloseasca doar cabluri de incarcare Apple, deoarece cablurile compatibile de pe piata au luat foc des, scopul acestei restrictii nu ar fi protejarea copyrightului Apple, ci siguranta utilizatorilor Apple.

Unele companii aleg sa nu foloseasca nici o forma de DRM, demonstrand astfel ca au cel mai bun produs posibil si clienti dispusi sa il cumpere. CD Projekt Red, producatorii seriei Witcher, au vandut ultimele 2 parti din serie fara DRM. Compania a remarcat ca varianta DRM a jocului Witcher 2: Assassin of Kings, distribuita de Atari, a fost piratata de mai multe ori decat versiunea fara DRM. Un alt exemplu excelent e compania GOG care vinde jocuri PC fara DRM, inclusiv seria Witcher.

DRM hardware

Ultimele modele iPhone nu mai folosesc jackul audio analog. iPhone-ul foloseste semnal digital prin Bluetooth, AirPlay sau prin jackul Lighning. Aparent nu este nimic rau in asta, dar deschide calea pentru DRM. Restrictionarea semnalului audio doar la o conexiune digitala permite companiilor de muzica si streaming sa insiste pe folosirea mecanismelor digitale de copyright pentru a bloca redarea si inregistrarea fisierelor „neautorizate”.

Majoritatea filmelor in format DVD folosesc DRM pentru a nu putea fi copiate. Formatul Blu-Ray foloseste mai multe forme de DRM pentru a face imposibila redarea discurilor pe alte dispozitive decat un player Blu-Ray si un televizor ce suporta criptarea video. Daca incercam sa vizionam discul Blu-Ray pe un PC, avem nevoie de o placa video si de un monitor care sa suporte HDCP. Iar programele folosite pentru redarea continutului Blu-Ray nu sunt gratuite.

In septembrie 2016, compania HP, prin ultima versiune de firmware pentru imprimante, a facut imposibila folosirea altor marci de cartuse de cerneala. Proprietarii imprimantelor au fost fortati sa cumpere cartuse HP, care erau mult mai scumpe decat cartusele generice. Daca se folosea un alt cartus, imprimanta il considera defect si cerea inlocuirea lui. In urma scandalului si a unei petitii trimisa de Electronic Frontier Foundation, HP si-a cerut scuze pentru DRM si a pus la dispozitia cumparatorilor o alta versiune de firmware optionala care corecta situatia.

Multe din televizoarele actuale vin cu functia de inregistrare incorporata. Continutul inregistrat pe un televizor este blocat prin DRM doar pe acel televizor. Nu poate fi vizionat pe alte dispozitive. DRM-ul poate limita durata inregistrarii, chiar si pentru continutul live. Prin DRM se poate bloca vizionarea sau inregistrarea unui  anumit canal, film sau emisiune.

Compania Keurig produce automate de cafea ce folosesc capsule de cafea de unica folosinta. In 2014, clientii ei au inceput sa foloseasca o marca mai ieftina de capsule. Pentru a forta clientii sa cumpere numai capsule Keurig, compania a adaugat la automatul de cafea un senzor care, in absenta unui anumit cod de bare ce aparea doar pe capsulele Keurig, bloca aparatul. Clientii au fost foarte nemultumiti, iar vanzarile Keurig au scazut mult.

Firma de echipamente agricole John Deere a aplicat DRM-ul asupra tractoarelor proprii. Conform viziunii firmei, fermierii nu au dreptul de a-si repara tractoarele, cumparate si achitate, decat daca operatiunea este realizata de un tehnician John Deere. Faptul ca doar vizita tehnicianului costa cateva sute de dolari si pot trece zile intregi pana vine i-a facut pe fermieri sa descarce programe de jailbreaking din Ucraina pentru a nu isi pierde recoltele. Tractoarele moderne necesita 2 chei: o cheie pentru pornirea motorului si o cheie software. Cheia software nu este accesibila fermierului. Fermierul cumpara doar tractorul fizic, nu si partea software. Inlocuirea unei piese stricate cu alta identica, dar care nu e recunoscuta de software-ul de comanda, necesita cheia software, chiar si in cazul utilajelor cumparate la mana a doua.

DRM software

iTunes este cel mai faimos exemplu de utilizare a DRM-ului. Apple foloseste o schema DRM proprie (FairPlay DRM) ce este incorporata in  toate dispozitivele Apple. FairPlay garanteaza ca toate produsele digitale (aplicatii, seriale TV, eBookuri, muzica si filme) din App Store si iTunes pot fi accesate numai prin dispozitivele Apple. (Incepand cu anul 2009, iTunes a renuntat la folosirea DRM-ului). Dispozitivele iOS pot folosi numai aplicatiile din App Store. Fata de Android, care include optiunea de a instala aplicatii din surse necunoscute, dispozitivele Apple necesita jailbreak, care anuleaza garantia producatorului. In felul acesta Apple se asigura ca clientii sai folosesc numai continut aprobat de Apple.

Software-ul comercial foloseste DRM-ul in mai multe feluri. De exemplu, poate limita numarul de dispozitive pe care o singura copie a software-ului poate fi instalata (Evernote, Microsoft Office). O alta metoda e autentificarea online, care necesita o conexiune Internet pentru a permite software-ului sa „sune acasa” pentru a se asigura ca e o copie legitima (Diablo 3, Assassin’s Creed II). Codurile numerice unice sunt o alta modalitate mai simpla de verificare a autenticitatii software-ului, dar e folosita doar la discurile fizice.

Sistemul DRM actual lucreaza pe trei niveluri: creeaza copyright pentru un anumit produs, gestioneaza distribuirea acelui produs si controleaza ceea ce poate face cumparatorul cu acel produs. Pentru a obtine controlul asupra produsului, DRM-ul trebuie sa defineasca 3 entitati: utilizatorul, produsul si drepturile de utilizare (inclusiv relatiile dintre ele).

In cazul eBookurilor, DRM-ul previne copierea si distribuirea neautorizata a unui fisier. Ideea suna bine, dar are o problema: orice forma de DRM poate fi indepartata. DRM-ul ascunde o greseala esentiala pentru orice schema de protectie a copiilor: distribuitorii pot cripta fisierele, dar pentru a permite cumparatorilor acces la produs, distribuitorul trebuie sa le permita decriptarea fisierului pe dispozitivul propriu. Prin urmare, toate sistemele DRM existente au fost eliminate cu succes.

Viitorul DRM-ului

Blockchain-ul este un registru de tranzactii public, descentralizat si care nu poate fi modificat. A fost folosit initial de Bitcoin pentru a evita folosirea aceluiasi bitcoin de mai multe ori de catre una sau mai multe persoane. Una dintre posibilele aplicatii ale blockchain-ului este dovedirea dreptului de proprietate. Daca integram tehnologia blockchain in DRM putem verifica oricand daca persoana care incearca sa acceseze continutul digital este proprietara acelui continut. Ideea este foarte buna, daca este implementata corect poate permite vinderea de eBookuri la mana a doua.

Cum functioneaza DRM-ul la un ebook

Autorul trimite eBookul unui distribuitor ce foloseste un server Adobe Content pentru a cripta eBookul cu DRM la momentul vanzarii. Distribuitorul trebuie sa plateasca companiei Adobe o taxa de licenta anuala, plus o anumita suma pentru fiecare carte cumparata.

Clientul achita cu cardul eBookul pe site-ul distribuitorului. Linkul de descarcare a eBookului descarca un fisier ACSM (Adobe Content Server Message), nu eBookul propriu-zis. Fisierul ACSM necesita un software special numit Adobe Digital Editions. Fisierul ACSM contine instructiuni si un hyperlink necesare programului ADE pentru obtinerea eBookului din serverul DRM. ADE-ul cumparatorului comunica serverului datele de identificare Adobe, apoi serverul protejeaza fisierul eBook cu un DRM destinat doar acelui cumparator. In acelasi timp, serverul DRM comunica cu serverele Adobe, care verifica identitatea celor implicati in acest schimb. Daca totul e in regula se permite livrarea eBookului. Daca exista o problema, descarcarea cartii esueaza, iar clientul trebuie sa o ia de la inceput (de obicei, ADE isi da seama ca downloadul a fost intrerupt). eBookul descarcat este criptat de server si poate fi deschis numai pe dispozitivul autorizat de contul Adobe al cumparatorului. Aceste operatiuni au loc in doar cateva secunde daca conexiunea Internet e suficient de rapida.

Deoarece necesita o tehnologie complexa si scumpa, DRM-ul afecteaza pretul eBookului si restrange numarul de locatii in care poate fi vandut. De aceea este foarte dificil pentru un autor sa isi vanda cartea, cu DRM, pe propriul site, pe propriul blog sau prin micii distribuitori. Totodata sistemele DRM nu sunt compatibile intre ele. De exemplu, daca aveti eReader Kindle si eBookuri Amazon, dar renuntati la el si cumparati un eReader Nook, nu veti avea acces la niciunul dintre eBookurile Amazon. Trebuie sa le cumparati inca o data de pe site-ul Barnes & Nobles. Daca editura isi retrage eBookurile de pe site-ul distribuitorului, le pierdeti. Daca site-ul distribuitorului este inchis, eBookurile cumparate nu mai pot fi accesate (vezi cazul Barnes & Nobles). Si ar mai fi un detaliu minor, in special la Google Books. Daca calatoriti mult, s-ar putea sa constatati ca nu mai aveti acces la propriile carti din magazinul Google Play deoarece… ebookul nu este disponibil in tara in care va aflati in acel moment. Daca doriti sa aveti acces la eBookurile cumparate si in viitor, daca doriti sa le cititi si pe alte dispozitive, nu aveti decat o singura optiune: sa eliminati DRM-ul. Ceea ce este ilegal, bineinteles.

Pe piata eBook, DRM-ul fie este folosit ca „ambalaj” pentru cartea electronica, fie face parte din cartea electronica. In formula clasica, DRM-ul impiedica accesarea continutului daca dispozitivul sau programul folosit nu are cheia corecta. Unele forme de DRM impiedica anumite operatiuni, cum ar fi copierea sau tiparirea continutului.

Amazon aplica propriul DRM pe eBookurile Kindle. Toate eBookurile Amazon sunt “blocate” pe dispozitivele sau programele proprii. Cumparatorul nu cumpara o carte, ci o licenta de lectura a acelei carti. Pentru a se asigura ca eBookul este citit doar de client, codul DRM Amazon se potriveste doar cu dispozitivul pe care a fost descarcat eBookul.

Apple foloseste FairPlay DRM pentru iBookurile cumparate de pe iBookStore. DRM-ul nu este compatibil cu alte dispozitive sau aplicatii, prin urmare cumparatorul va putea accesa eBookul doar in cadrul sistemului Apple.

DRM-ul Adobe, numit Adobe Digital Editions Protection Tehnology (ADEPT), foloseste un program numit Adobe Content Server 4 (ACS4) pentru a gestiona DRM-ul eBookurilor de pe un server. In acest moment este folosit de foarte multi distribuitori deoarece este posibila achizitionarea unei licente si crearea unui server DRM pentru propriul magazin eBook.

DRM-ul Marlin a fost creat de Marlin Developer Community (companie fondata de Intertrust, Panasonic, Sony, Philips si Samsung) si este folosit de editura KNO. Este compatibil doar cu iOS si Android.

LCP (Lightweight Content Protection) e un posibil inlocuitor pentru DRM. Este destinat eBookurilor si va folosi o criptare standard pentru toti distribuitorii, evitand blocarea clientului pe o singura platforma. O alta alternativa la sistemul DRM ar fi sistemul watermark. In sistemul watermark se insereaza imagini si text invisibil in eBook, ceea ce permite folosirea fara restrictii a eBookului. Mai este numit si DRM social deoarece informatiile inserate pot identifica cumparatorul (numarul cartii de credit sau al contului de client) descurajand astfel distribuirea ilegala. Watermarking-ul a revenit pe piata odata cu adoptarea sa de catre Pottermore, site-ul autoarei J. K. Rowling. Site-ul foloseste DRM-ul social al companiei BooXtream pentru a vinde eBookurile Harry Potter.

Pentru autori si edituri problema este evidenta. Aplicarea DRM-ului in industria eBookurilor este la fel de ineficienta ca aplicarea DRM-ului in industria muzicii. DRM-ul tinde sa indeparteze si potentialii clienti, deoarece puterea e in mana companiilor care controleaza standardele DRM.

„Imaginati-va daca, pe langa faptul ca pot decide continutul rafturilor proprii, librariile ar vinde numai carti compatibile cu dimensiunile rafturile lor, care pot fi citite doar la lumina becurilor lor. Imaginati-va lipsa de control a unui cititor daca ar accepta aceasta cale. Acelasi lucru se intampla in cazul cartilor sau muzicii DRM, pentru a avea acces la formatul DRM, pentru a vinde, edita sau converti formatul DRM, ai nevoie de o licenta DRM. Compania care controleaza licenta DRM iti controleaza propria companie, deoarece afacerea ta e dependenta de DRM.” Cory Doctorow

Multe biblioteci publice ofera o sectie de „imprumut electronic”. eBookurile nu folosesc DRM, sunt doar setate sa se stearga dupa o anumite perioada de timp. Utilizatorii ar putea copia fisierele eBookului, dar nu se complica cu asa ceva din acelasi motiv pentru care majoritatea clientilor Netflix nu incearca sa copieze filmele si serialele, desi programele necesare exista.

eInk si ePaper

Cercetarile initiale pentru eInk au inceput la MIT Media Lab. Drepturile pentru aceasta tehnologie sunt detinute de catre corporatia E Ink, care a fost cumparata de catre compania Prime View International.

Tehnologia eInk se bazeaza pe microcapsule suspendate intr-un  lichid captiv intr-un film de plastic. Microcapsulele, care au diametrul unui fir de par, contin particule albe (incarcate pozitiv) si particule negre (incarcate negativ). Folosind 2 electrozi (in partea de sus si de jos a microcapsulei) putem aplica un camp electric negativ ce determina particulele albe sa coboare sau un camp electric pozitiv ce determina particulele negre sa urce. Prin aplicarea unor campuri electrice diferite asupra mai multor microcapsule, putem obtine tonuri de gri si putem afisa text sau imagini. Microcapsulele au un diametru de o suta de microni, iar pe un inch de ePaper incap aproximativ 100 000 de microcapsule.

Ecranele eInk sunt apreciate datorita asemanarii lor cu hartia. Sunt considerate comfortabile din punct de vedere vizual si necesita putina energie (numai la schimbarea paginii afisate pe ecran). In ciuda popularitatii sale, tehnologia eInk folosita in prezent are unele limite. Una dintre ele este imposibilitatea  afisarii culorilor si a miscarii. Alta problema e faptul ca nu emite lumina si are nevoie de o sursa separata de lumina. Pentru a rezolva aceasta problema, noile modele de eReadere folosesc LED-uri pentru iluminarea ecranului. Aceasta optiune afecteaza autonomia eReaderului (de la 4 saptamani coboara la 2 saptamani).

Compania E Ink detine patente pentru mai multe tipuri de cerneala bazate pe electroforeza, denumirea generala fiind cerneala electronica. Atunci cand cerneala electronica este laminata pe o folie de plastic, apoi este conectata la diverse componente electronice, ia nastere un EPD (Electronic Paper Display). Aceasta folie eInk poate fi aplicata pe orice suprafata, inclusiv sticla, plastic, chiar si hartie. Tehnologia eInk permite oricarei suprafete sa devina un afisaj pe care se pot proiecta informatii.

Cerneala electronica cu 2 pigmenti

Cerneala electronica cu 2 pigmenti este formata din milioane de microcapsule avand diametrul unui fir de par. Fiecare microcapsula contine particule albe cu sarcina pozitiva si particule negre cu sarcina negativa suspendate intr-un lichid transparent. Atunci cand aplicam asupra particulelor un camp electric pozitiv sau negativ, particulele vor reactiona in concordanta cu sarcina lor electrica. In functie de particulele care se ridica sau se coboara, suprafata microcapsulei va fi alba sau neagra pentru observator.

Cerneala electronica cu 3 pigmenti

Cerneala electronica cu 3 pigmenti foloseste aceleasi principii ca cerneala cu 2 pigmenti. Aceasta cerneala a fost creata doar pentru ESL (Electronic Shelf Labels). Deosebirea consta doar in faptul ca in loc de tehnologia microcapsulelor, s-a folosit tehnologia microcupelor sigilate si umplute cu lichid. Electrodul superior si cel inferior creeaza campurile electrice provocand miscarea ascendenta sau descendenta a particulelor colorate.

Advanced Color ePaper (ACeP)

In 2016 E ink a prezentat un tip de cerneala electronica cu mai multi pigmenti, Advanced Color ePaper (ACeP). ACeP poate reda intreaga gama de culori, inclusiv cele 8 culori primare, folosind doar pigmenti colorati. Cerneala poate fi incorporata in structuri de microcupe sau microcapsule. ACeP asigura un consum energetic extrem de scazut si un comfort vizual asemanator cu cerneala si hartia electronica normala in conditii normale de iluminat.

E Ink Carta

E Ink Carta ofera un contrast de 50% mai mare fata de generatiile anterioare. Contrastul este foarte apropiat de cel al hartiei. Imaginile si textul pot fi vizualizate normal chiar daca expunem ecranul luminii soarelui. Cele 16 niveluri de gri produc imagini excelente. E Ink Carta suporta tehnologia Regal de refacere a imaginii, eliminand artefactele produse de continutul paginilor anterioare. E Ink Carta este compus din TFT (thin film transistor), cerneala electronica si o folie de protectie. La cerere, poate fi adaugat un modul pentru touch. Partea de touch nu afecteaza calitatea afisajului. Aceasta tehnologie a fost folosita la Kindle Paperwhite.

E Ink Pearl

E Ink Pearl ofera un contrast foarte apropiat de cel al hartiei. Ecranul poate fi folosit la lumina soarelui. Cele 16 niveluri de gri produc imagini excelente. Timpul de afisare a unei noi pagini variaza intre 50-250 ms. Suporta animatii localizate ce pot imbunatati continutul si reclamele publicatiilor electronice, dar si al manualelor scolare. Aceasta tehnologie este folosita la cea de a saptea generatie Kindle.

E Ink Spectra

E Ink Spectra e prima cerneala electronica cu 3 pigmenti ce va fi produsa in masa. EPD-urile (Electronic Paper Display) Spectra ofera aceleasi avantaje si performante ca EPD-urile clasice, dar au culori. Prima generatie Spectra ofera pigmenti negri, albi, rosii si galbeni. In viitor vor fi adaugati si altii. ESL-urile (electronic shelf labels) ce folosesc tehnologia eInk, permit schimbarea informatiilor importante despre produs in timp real, atragand posibilii clienti mult mai usor.

E Ink Aurora

E Ink Aurora a fost creata pentru firmele ce au nevoie de afisaje digitale care sa functioneze in frigidere si congelatoare. Poate functiona la temperaturi cuprinse intre 0 si 50 de grade Celsius si ofera aceleasi beneficii ca restul afisajelor eInk. Un avantaj notabil ar fi faptul ca afisajele au un consum extrem de redus, bateriile ii asigura o autonomie de 5 ani.

E Ink Prism

E Ink Prism a fost creat pentru piata de arhitectura si design. Producatorii si designerii pot integra tehnologia eInk in produsele arhitecturale pentru a putea schimba culorile si decoratiile unei cladiri. E Ink Prism foloseste tehnologia E Ink bistabila ce poate transforma materialele arhitecturale in designuri unice si dinamice. E Ink Prism poate schimba culoarea unui zid, a unui tavan sau a unei camere prin simpla apasare a unui buton. Pot fi programate forme, tipare si culori pentru obtinerea unui design sau a unei functii (usile pot indica daca camera de conferinte este ocupata, designul peretilor poate reactiona la zgomot, temperatura sau miscare). Posibilitatile sunt limitate doar de imaginatia proiectantului.

E Ink Surf

E Ink Surf e o gama de afisaje segmentate, rezistente, subtiri si cu un consum extrem de mic. Pot fi citite la lumina soarelui si pot afisa imagini fara sa consume energie. Pot fi fabricate in orice forma 2D: triunghi, cerc, forma abstracta etc. Permit inversarea culorilor de fundal de la alb la negru si de la negru la alb.

E Ink Mobius

Despre afisajele flexibile se vorbeste de ani de zile, dar designerii au fost limitati de tehnologia TFT (thin film transistor). Pentru consumator afisajul flexibil este foarte avantajos. TFT-urile bazate pe plastic sunt mult mai usoare, mai rezistente si mai subtiri decat TFT-urile bazate pe sticla.

Greutatea TFT-urilor conteaza mult: un afisaj LCD de 12.9 inchi cantareste aproximativ 713 grame; un afisaj eInk cu TFT de plastic si componente interne similare cantareste 349 de grame. In viitor se doreste folosirea unor afisaje mari pentru manuale si publicatii electronice, iar aceasta diferenta de greutate va permite tinerea unui dispozitiv intr-o singura mana si va reduce greutatea gentii unui elev sau a unui profesor.

Scurt istoric

Conceptul de eReader apare in anul 1930 dupa ce Bob Brown, scriitor si impresar, vizioneaza primul sau film cu sunet (talkie). Ulterior scrie o carte pe acest subiect intitulata “The Readies”. Brown scrie in cartea sa:
“Cuvantul scris nu tine pasul cu epoca… Filmele l-au depasit. Avem Talkies, dar inca nu avem Readies.” Apoi explica: “Pentru a putea citi cu viteza ceruta azi, trebuie sa am o masina.” Apoi o descrie: “O simpla masina de citit ce poate fi transportata cu usurinta, care sa foloseasca o priza simpla si sa citeasca romane de 100.000 de cuvinte in 10 minute, daca asa doresc si vreau.” Totodata masina sa “permita cititorului sa ajusteze marimea literelor si sa il fereasca de taieturile de hartie”.

Masina descrisa de Brown folosea o banda inscriptionata cu text miniaturizat ce trecea prin fata unei lentile. Viteza cu care se misca banda era controlata de cititor. Modul de lucru este identic cu cititoarele de microfilme din prezent. Exista o simulare online a masinii la readies.org dar rezultatul, ca si in cazul masinii reale, lasa mult de dorit. A fost construit un prototip, dar acesta nu a fost pastrat. Apare doar intr-o fotografie din cartea lui Brown.

In 1949, in Spania, Angela Ruis Robles incercand sa micsoreze numarul de manuale al elevilor, incepe lucrul la un cititor automat de carti. Cititorul folosea aerul comprimat pentru a pune in miscare bobinele ce contineau materialul tiparit. Proiectul ei nu a fost produs in masa si nici nu a obtinut un patent. Prototipul se afla la Muzeul National de Stiinta si Tehnologie din La Coruña, Spania.

In anul 1949 Roberto Busa incepe lucrul la Index Thomisticus, o indexare electronica a operei lui Thomas Aquinas. Lucrarea e gata in 1970. Initial a fost stocata pe un singur calculator, iar in 1989 apare versiunea pe CD. Uneori aceasta lucrare nu este considerata eBook, deoarece indexul era doar o modalitate de a studia alte texte. Indexul apare online in 2005.

In anii 1960 apare proiectul FRESS (File Retrieval and Editing SyStem), coordonat de Andries van Dam la Universitatea Brown. Documentele FRESS erau formatate dinamic in functie de utilizatori, de hardware-ul pe care rulau, marimea ferestrelor de program etc., contineau hyperlinkuri si grafica. Se considera ca Van Dam a propus termenul de “carte electronica”, care, pana in 1985, devenise suficient de popular pentru a aparea in titlurile articolelor.

FRESS era folosit pentru citirea online a textelor, dar si pentru notite si discutii online. Universitatea Brown a folosit intensiv programul FRESS; filozoful Roderick Chisholm l-a folosit pentru a produce cateva din cartile sale. In prefata de la Persoana si Obiect, scrie: “Aceasta carte nu ar fi putut fi terminata fara FRESS…” Universitatea Brown a continuat sa activeze in domeniul eBookurilor, lucrand chiar si la un manual de reparatii electronic pentru Marina SUA, un sistem distribuit hypermedia numit InterMedia si la compania ce a construit DynaText (primul eReader bazat pe SGML) si a contribuit la crearea standardului Open eBook.
In anul 1971 apare proiectul Gutenberg ce reflecta idealismul nonprofit ce a dus la nasterea Internetului. Initiatorul proiectului, Michael Hart, considera publicarea online drept o unealta utopica si democratica pentru educarea unui numar cat mai mare de oameni. Proiectul Gutenberg este activ si in ziua de azi la adresa gutenberg.org.

Michael Hart, student la Universitatea din Illinois, a obtinut timp de calcul nelimitat pe un mainframe Xerox. Hart a primit o copie a Declaratiei de Independenta intr-un magazin, apoi a tastat textul declaratiei in calculator, si a trimis un mesaj in ARPAnet anuntand ca textul poate fi descarcat. Sase persoane au descarcat textul. In timp, Hart a adaugat si alte texte (Biblia, Constitutia etc.), dar ceea ce a creat el era mai mult decat o colectie de documente electronice. Hart a creat o idee. Calculatoarele puteau fi folosite pentru a distribui texte si literatura. In aceeasi perioada Ken Jenks lanseaza Mind Eye ePublishing, permitand cititorilor sa citeasca o pagina dintr-o carte inainte de a o cumpara.
In 1970 apare Dynabook, un laptop destinat eBookurilor. In 1980 Departamentul Apararii din SUA incepe lucrul la un prototip propriu de cititor de eBookuri portabil destinat manualelor tehnice, se numea PEAM (Portable Electronic Aid for Maintenance). Patentul pentru PEAM a fost depus in decembrie 1985 de catre John K. Harkins si Stephen H. Morris. Au fost produse 4 prototipuri pentru testare in 1986, iar testele s-au incheiat in 1987.

In 1987 East Game Systems produce prima carte bazata pe hypertext numita Afternoon, scrisa de Michael Joyce. Cartea se vindea pe discheta si era o demonstratie a unui program online numit Story Space destinat crearii, editarii si citirii fictiunii hypertext.

In 1990 John Galuskza, fondator al Serendipity Systems, a creat un program de vizualizare a eBookurilor numit PC-Book. Programul afisa numerotarea paginilor si permitea introducerea semnelor de carte.

In 1992 eBookurile bazate pe DOS sunt convertite in versiuni pentru Windows. Sony lanseaza eReaderul Data Discman, capabil sa citeasca carti stocate pe CD.

In 1993 este lansat site-ul BiblioBytes destinat vanzarii eBookurilor pe Internet. A fost prima companie ce a creat un sistem financiar de distribuire a eBookurilor pe Internet.

In 1994 se schimba formatul eBookurilor, se trece de la formatul .txt la formatul .html. Roy Hoy infiinteaza compania The Fiction Works pentru a produce eBookuri.

In 1997 este creata compania E Ink Corporation de catre J. D. Albert, Barrett Comiskey, Joseph Jacobson, Jeremy Rubin si Russ Wilcox. Compania lucreaza la tehnologia hartiei si cernelii electronice. Aceasta tehnologie va fi folosita de eReaderele de la Sony Reader, Nook si Kindle.

In 1998 NuroMedia lanseaza pe piata primul eReader portabil, Rocket, ce putea descarca eBookuri din PC prin intermediul cablului serial. SoftBook lanseaza eReaderul SoftBook. Acesta putea memora 100.000 de pagini de text si imagini. Avea si rol de catalog de comenzi telefonice.

In 1999 Institutul National de Standarde si Tehnologie din America organizeaza prima conferinta a carei tema este eBookul. Dick Brass (Microsoft) declara ca eBookurile sunt viitorul lecturii: “Participam la o revolutie ce va schimba lumea la fel de mult ca Gutenberg”, apoi a estimat ca pana in anul 2018 aproape toate cartile se vor vinde in formatul eBook. Dar nu a luat in considerare segmentul de piata a cartilor-cadou (carti culinare, carti fotografice, carti ilustrate pentru nou-nascuti etc.). 40% din cartile cumparate sunt oferite cadou.
In ianuarie 2000 este lansata pe PC aplicatia Glassbook, reader software gratuit. In martie 2000 Stephen King isi publica online nuvela “Riding the bullet” pentru a fi citita pe Glassbook. Nuvela se putea descarca cu 2.50 dolari. S-au vandut 500.000 de copii in 48 de ore. In august 2000 Microsoft isi lanseaza propria aplicatie sub numele de Microsoft Reader, ce  putea fi folosita pe PC si PDA, si beneficia de tehnologia Clear Type. Amazon si Microsoft isi unesc fortele pe piata eBookurilor: Amazon foloseste Microsoft Reader pentru a permite clientilor sa descarce eBookurile direct pe dispozitivele personale. In octombrie 2000 Targul de Carte din Frankfurt inaugureaza premiile pentru categoria eBook: Ed McBain castiga premiul pentru cea mai buna carte publicata ca eBook cu misterul detectivului Carella, Ultimul Dans; Zadie Smith primeste premiul pentru cea mai buna carte tiparita, apoi vanduta ca editie electronica, bestsellerul sau Dinti Albi. In noiembrie 2000 Gemstar lanseaza readerele RCA si RED 1100. Acestea erau mult mai mici decat celelalte readere de pe piata si aveau un meniu simplu. Utilizatorul putea sa adauge semne de carte, sa sublinieze pasaje si sa adauge note.

In ianuarie 2001 Adobe lanseaza o versiune imbunatatita de Glassbook ce permitea sublinierea, semnele de carte si notitele. In februarie 2001 HarperCollins lanseaza serviciul international pentru eBookuri, PerfectBound. In martie 2001 Time Warner Books isi lanseaza propriul serviciu de eBookuri, iPublish. In august 2001 Penguin isi deschide sectiunea de eBookuri ce cuprindea 200 de titluri. In octombrie 2001 Random House isi inaugureaza sectiunea de eBookuri. WHSmith isi lanseaza sectiunea de eBookuri, devenind prima librarie britanica mainstream care face asta. In decembrie 2001 Time Warner inchide iPublish deoarece piata eBookurilor nu a corespuns asteptarilor lor.

In 2003 piata ebokurilor se restrange, iar vanzarea de carti tiparite creste. Gemstar intra in faliment in iulie. Barnes & Noble renunta la sectiunea de eBookuri din magazinul online.

In 2004 lanseaza Sony lanseaza Libré, primul eBook reader ce foloseste tehnologia eInk (electronic ink).

In 2005 Amazon cumpara firma Mobipocket, proprietara unei aplicatii de citire a eBookurilor pentru dispozitivele portabile.

In 2007 Amazon lanseaza eReaderul Kindle exclusiv pentru piata americana. Prima transa de eReadere Kindle este epuizata in 5 ore si jumatate.
In 2008 Books on Board incepe sa vanda ebokuri pentru iPhone.

In august 2009 Sony foloseste reteaua Overdrive pentru a permite imprumutarea eBookurilor din biblioteci.

In octombrie 2009 Amazon lanseaza Kindle 2. eReaderul este distribuit in peste 100 de tari. In aceeasi luna, Barnes & Noble lanseaza eReaderul propriu, Nook. In noiembrie 2009 studentii unei scoli private din Canada, Academia Blyth, sunt dotati cu eReadere Sony incarcate cu manualele lor scolare, devenind prima scoala din lume care a facut asta.

In decembrie 2009 cinci mari edituri (Conde Nast, Hearst, Meredith, News Corp si Time Inc.) anunta ca isi vor uni fortele pentru a crea un nou format de eBook si un magazin online care sa distruga suprematia Amazon de pe piata eBookurilor. In ziua de Craciun, pentru prima oara in istorie, vanzarea de eBookuri a depasit vanzarea de carte tiparita.

In ianuarie 2010 datorita atentiei acordate de public eReaderelor si eBookurilor piata este invadata de eReadere (Asus, Sony, Plastic Logic, Samsung si altii). In aprilie 2010 apare iPad, iar iBookstore vinde 500.000 de eBookuri in mai putin de o luna. In mai 2010, din cauza unei dispute, Penguin Publishing isi retrage toate cartile electronice de pe Amazon mutandu-le la Apple.

Nota personala

Pe moment, in opinia mea personala, consider ca o mare parte dintre autori si cititori nu inteleg avantajele oferite de combinarea cartii electronice cu Internetul. De cele mai multe ori respingerea cartii electronice se face din pura nostalgie, fara a se lua in considerare valoarea ei practica. Dispute pe aceasta tema exista atat intre cititori, cat si intre autori.

Un argument des invocat e cartea ca obiect artistic. Cotorul si coperta unei carti reprezinta un aspect important al frumusetii ei ca obiect. Datorita aspectului fizic si a mesajului transmis despre cel care le detine, cartile tiparite sunt considerate obiecte culturale si simboluri ale educatiei.

Intre cartea electronica si cartea tiparita nu exista competitie, cele doua formate se completeaza reciproc. Este posibil ca pe viitor, din motive ecologice, sa folosim varianta electronica mult mai des decat in prezent, dar cartea tiparita nu va disparea de pe piata, desi probabil va deveni o piata de nisa. Ambele au avantaje si dezavantaje distincte, dar pe termen lung, din motive practice, eBookul si eReaderul vor avea castig de cauza.

Orice tehnologie noua este intampinata cu rezistenta si nostalgie de catre mase. Noile generatii nu vor mai face parte din lumea cartii tiparite, tot asa cum nici generatiile de dinaintea lor nu au facut parte din lumea papirusurilor. Unii se vor grabi sa sublinieze faptul ca vorbim de o perioda foarte lunga de timp intre aparitia papirusului si a cartii moderne. Singurul raspuns ce le poate fi dat acestor persoane este cuprins in clipul video de mai jos, in care generatia tanara e confruntata cu un obiect „antic” de acum cativa zeci de ani.

Pentru autorii ce sunt inca necunoscuti publicului, este o mare greseala sa se agate de schemele de distributie din trecut. Cel mai mare dusman al unui autor este obscuritatea, nu lipsa de incasari. Preferati sa fiti citit gratuit de 1000 de persoane sau preferati sa va fie cumparate 100 de volume?

Daca ati ajuns cu lectura pana aici, va mai ofer un ghid de creare a fisierelor MOBI/EPUB destinat posesorilor de eReadere.

O sa inchei aceasta nota personala cu mentionarea unei initiative care mi-a schimbat complet parerea despre cinematografia romaneasca si despre oamenii din spatele ei. Un canal Youtube, CinePub,  pe care sunt disponibile gratuit si legal, in format HD, multe filme romanesti ce au participat la festivalurile de film internationale. Exista si un site oficial.

Colaborator: Corneanu Nicoleta.

Surse:

http://historycooperative.org/a-history-of-e-books/
https://www.theguardian.com/books/2002/jan/03/ebooks.technology
https://www.theguardian.com/books/2014/mar/12/ebooks-begin-medium-reading-peter-james
https://goodereader.com/blog/electronic-readers/a-brief-history-of-ebooks
http://www.telegraph.co.uk/technology/google/8176510/Google-Editions-a-history-of-ebooks.html
https://www.theguardian.com/books/booksblog/2017/apr/28/ebook-every-reader-obliged-to-edit-a-universe-explodes-tea-uglow
https://medium.com/@teau/a-universe-explodes-a-blockchain-book-ab75be83f28
https://www.mhpbooks.com/google-and-visual-editions-launch-editions-at-play/
http://visual-editions.com/a-universe-explodes-by-tea-uglow
https://govbooktalk.gpo.gov/2014/03/10/the-history-of-ebooks-from-1930s-readies-to-todays-gpo-ebook-services/
http://www.nytimes.com/2010/04/11/books/review/Schuessler-t.html?pagewanted=all&_r=0https://bullshit.ist/editions-at-play-why-f11175bd2926
https://en.wikipedia.org/wiki/E-bookhttps://www.lifewire.com/what-is-e-ink-2740879
http://electronics.howstuffworks.com/gadgets/high-tech-gadgets/e-ink.htm
http://www.makeuseof.com/tag/e-ink-works-every-ebook-fan-needs/
http://www.eink.com/color-technology.html
http://www.eink.com/electronic-ink.html
http://www.eink.com/e-ink-film.html
http://www.eink.com/flexible-technology.html
http://www.eink.com/color-technology.html
http://www.eink.com/benefits.html
https://www.epubor.com/difference-between-kindle-content-azw-azw3-prc-mobi-topaz.html
https://www.guidingtech.com/9661/difference-between-epub-mobi-azw-pdf-ebook-formats/
http://www.digitalbookworld.com/2016/epub-vs-mobi-vs-pdf-file-formats-use-self-publishing/
https://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_e-book_formats
https://www.techjunkie.com/epub-mobi-pdf/
https://www.3dissue.com/what-are-the-differences-between-epub-and-mobi/
http://ebookarchitects.com/learn-about-ebooks/formats/
http://ebookarchitects.com/learn-about-ebooks/drm/
https://www.kotobee.com/blog/ebook-drm-security-what-how/
http://digitalpublishing101.com/digital-publishing-101/digital-publishing-basics/digital-rights-management/
https://apprenticealf.wordpress.com/2011/01/13/ebooks-formats-drm-and-you-%e2%80%94-a-guide-for-the-perplexed/
http://www.idealog.com/blog/drm-or-not-a-debate-that-wont-be-over-anytime-soon/
http://computer.howstuffworks.com/drm.htm
https://ebookreadersoftware.wordpress.com/tag/drm/
http://digitalpublishing101.com/what-is-drm-digital-rights-management/
https://www.eff.org/issues/drm
http://blog.the-ebook-reader.com/2010/10/09/the-ebook-drm-guide/
https://www.comparitech.com/blog/information-security/a-beginners-guide-to-drm/
https://en.wikipedia.org/wiki/Digital_rights_management
http://firstygroup.com/ebooks/ebook-drm/
http://techcrash.net/complete-guide-to-remove-any-ebook-drm/
https://apprenticealf.wordpress.com/
http://bbebooksthailand.com/blog/best-practices-metadata.html


DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ