Evolutia stiintei

„Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma” – spunea Lavoisier si tind sa-i dau dreptate.
Evolutia umana – niste cuvinte foarte mici pentru sensul enorm pe care il au. De la cutitul faurit rudimentar din piatra la robotul de bucatarie, de la velocipede la eco-masinile de astazi, de la fratii Wright la stele…
Insa, din pacate, exista si un revers al medaliei: de la muntii si campiile parca rupte din rai de odinioara, la poluarea din zilele noastre.

In trecut, din punct de vedere istoric, locurile in care stramosii nostri isi faceau adaposturile erau foarte bine gandite si construite sau extinse in apropierea unor medii necesare vietii: in apropierea apei si a resurselor de vanat, in apropierea terenurilor fertile. Astazi, specia umana este si cea mai diversa in materie de habitat, reusind sa se adapteze cerintelor si posibilitatilor oricarui tip de mediu (desert, paduri, munti etc).
Oamenii au trecut prin multe etape ale civilizatiei, dovedind astfel ca perpetuarea speciei asigura transmiterea genelor, dar si imbunatatirea lor in mod miraculos.
Privind retrospectiv, observam ca oamenii au cautat sa descifreze geneza umana ani la rand si, neavand resursele necesare, s-au oprit la credinta, la religie, la Dumnezeu. „Noi suntem rezultatul actiunii lui Dumnezeu”, probabil acestea erau cuvintele care le inspirau incredere predecesorilor nostri si care ii asigurau ca Tatal nostru (Dumnezeu) ne-a creat si vegheaza asupra noastra.

Secolul XIX – Charles Darwin

Insa, in secolul al XIX-lea, un englez avea sa puna la indoiala aceasta teorie Biblica:
Charles Darwin a publicat lucrarea „Originea speciilor” care a revolutionat intreaga biologie si ne-a zdruncinat increderea in varianta biblica a genezei omului. Ni se explica aici ca speciile pe care le cunoastem astazi sunt rezultatul evolutiei unor specii vechi, foarte diferite. De-a lungul miilor de generatii, indivizii mostenesc caracteristici genetice pe care le imbunatatesc si le transmit mai departe.

Secolul XX – Secolul marilor descoperiri stiintifice

Secolul urmator (secolul XX) este considerat „Secolul marilor descoperiri stiintifice”. Acest veac este unul al marilor descoperiri stiintifice, fie ca vorbim de fizica, chimie sau stiinte medicale, biologie sau alte domenii. Este epoca in care fizica atomica este determinata ca stiinta, apar idei revolutionare asupra relativitatii, se descopera noi galaxii si noi medicamente, se construieste microprocesorul, iar genetica ia un avant imens.
Cea mai importanta descoperire in domeniul fizicii a fost emisa de catre celebrul Albert Einstein, si anume teoria relativitatii. Se descopera fisiunea nucleara si tranzistorul, iar pe plan medical se descopera diferite antibiotice, vitale in lupta cu diferite boli, unele dintre ele nefiind cunoscute in totalitate la vremea aceea. In acest secol totodata, se pun si bazele psihologiei medicale, un lucru extrem de important astazi. In aceasta epoca a marilor descoperiri, am avut si noi un reprezentant: Henri Coanda. Acesta a inventat avionul cu reactie, dand un impuls major in proiectarea de avioane.
In acest secol foarte important pentru stiinta s-a reusit si iesirea primului om in spatiu. Acesta a fost Yuri Gagarin, un astronaut rus care, punandu-si in pericol viata, a aratat cat de importanta este stiinta pentru civilizatia umana si ca trebuie sa facem unele sacrificii pentru a ne cunoaste limitele. Totodata, in aceasta epoca s-au pus bazele geneticii, considerata stiinta viitorului si raspunsul a mai multor intrebari referitoare la structura si geneza noastra.

Secolul XXI – Incotro?

In secolul contemporan noua, stiinta s-a dezvoltat imens, nu numai prin obtinerea unor medicamente miraculoase, unor teorii indraznete, posibilitatea omului de a strabate cerul, dar si prin inventarea sau imbunatatirea anumitor obiecte utile in viata de zi cu zi, fara de care nu ne-am putea imagina: calculatorul, televizorul, masina de spalat si foarte multe tehnologii noi de care nu putea fi vorba in trecut. A aparut o noua teorie despre crearea „Planetei Albastre” (secolul XX, Teoria Big-Bang-ului), „casa” noastra de atatea milenii, iar in prezent se incearca redarea Big Bang-ului intr-un laborator ultramodern.
Date fiind aceste circumstante, nu putem sa nu ne intrebam: oare s-a terminat evolutia noastra? Oare am ajuns la apogeul ei sau este doar o alta etapa din dezvoltarea noastra ulterioara spre oameni mai isteti, mai puternici, spre o civilizatie mai evoluata?
Oricum ar fi, noi cautam in continuare un raspuns la cele trei intrebari majore:
Cine suntem? De unde venim? Si incotro ne indreptam?

Autor: Costea George-Claudiu, Descopera.org