internet-scurt-istoricLa inceputul anilor 1960, J.C.R. Licklider de la MIT propune conceptul de „retea galactica”, adica o retea de calculatoare la nivel global. J.C.R. Licklider va fi ales ulterior sa conduca cercetarile ARPA. Paul Baran, membru al corporatiei RAND cauta o metoda de a controla bombardierele si rachetele nucleare in cazul unui razboi nuclear. Concluziile sale indica necesitatea unei retele descentralizate bazata pe routare.

In 1965 IBM produce calculatoarele din seria System 360, stabilind standardul mondial al byte-ului de 8 biti. Calculatoarele ce foloseau cuvantul de 12 si 36 de biti devin inutile. Investitia IBM-ului de 5 miliarde de dolari a avut succes. In 2 ani comenzile lunare de System 360 au ajuns la 1000 pe luna. American Airlines incepe sa foloseasca sistemul IBM-ului de rezervari aeriene SABRE. SABRE (Semi-Automatic Business Research Environment) conecteaza 2000 de terminale din 60 de orase prin intermediul liniilor telefonice.  DEC (Digital Equipment Corporation) produce PDP-8, primul minicalculator cu succes comercial. Era suficient de mic pentru a incapea pe un birou si vandut cu pretul de 18.000 de dolari – o cincime din costul unui mainframe IBM low-end. Combinatia dintre viteza, marime si cost permite introducerea minicalculatoarelor in fabrici, birouri si laboratoare stiintifice.

s

Folosind fondurile ARPA, Larry Roberts si Thomas Marill creaza prima conexiune wide-area. Ei conecteaza calculatorul TX-2 de la MIT cu calculatorul Q-32 din Santa Monica, printr-o linie telefonica dedicata. Sistemul confirma faptul ca liniile telefonice pot fi folosite pentru transferul de date, dar sunt ineficiente si scumpe.

Larry Roberts organizeaza o conferinta in Ann Arbor, Michigan, pentru cercetatorii ARPA. La aceasta conferinta Wesley Clark sugereaza coordonarea retelelor prin interconectarea unor IMP-uri (Interface Message Processors) ce vor servi ca fatada pentru majoritatea calculatoarelor. IMP-urile vor deveni routerele de azi. Roberts isi schiteaza planul sau pentru ARPANET, iar de la Donald Davies este preluat termenul „pachet” si viteza retelei ARPANET este crescuta de la 2.4 kbs la 50kbs.

cv

In 1966, modemul acustic, inventat in anii ’60, este imbunatatit de John van Geen, Institutul de Cercetare Standford. Geen produce un receptor capabil de a detecta bitii de date in pofida zgomotului de fond produs in apelurile telefonice de mare distanta.

Roberts si echipa ARPA continua sa imbunatateasca structura si specificatiile ARPANET. Larry Roberts impreuna cu Howard Frank proiecteaza topologiile de retea la NAC (Network Analysis Corporation). Echipa lui Kleinrock pregateste sistemul retelei la UCLA, unde va fi pus in functiune primul nod de retea. In decembrie 1968, ARPA incheie contractul cu BBN pentru construirea retelei cu routare de pachete. BBN va construi ulterior primul switch.

ss

Frank Heart conduce o echipa care lucreaza la codul ce va rula pe IMP-uri. Echipa e compusa din Ben Barker, Bernie Cosell, Will Crowther, Bob Kahn, Severo Ornstein si Dave Walden. La UCLA, Vint Cerf, Steve Crocker si Jon Postel lucreaza cu Kleinrock. Pe 7 aprilie, Crocker trimite prima nota intitulata RFC (Request for Comments). Aceasta este prima dintre miile de RFC-uri ce documenteaza proiectarea ARPANET-ului si a Internetului. Echipa isi alege numele Network Working Group (RFC 10), si considera ca lucreaza la dezvoltarea unui „protocol”, o serie de programe ce vor fi numite NCP (Network Control Protocol). Conform jurnalelor de la UCLA prima conexiune host-host a fost realizata pe 29 octombrie 1969. Prima incercare de log-in esueaza. Dar a doua se incheie cu succes.

La SRI (Standford Research Institute), Doug Engelbart testeaza colaborarea distribuita wide-area, prin intermediul sistemului sau NLS, un prototip de librarie digitala.

sssss

La UCSB (University of California, Santa Barbara) Glen Culler si Burton Fried cerceteaza metode de vizualizare a functiilor matematice. Cercetarea lor in domeniul graficii ofera informatii esentiale despre reprezentarea informatiilor stiintifice.

Bell Labs, MIT si General Electric dezvolta un sistem de gestionare a timpului de calcul numit Multics (Multiplexed Information and Computing Service), ce ar fi permis accesul simultan al utilizatorilor la mainframe. Nemultumiti de progresele facute de proiect, Bell Labs s-au retras. Keneth Thompson, programator la Bell Labs, decide sa isi scrie propriul sistem de operare. I se alatura Dennis Ritchie si Rudd Canaday. Rezultatul e un sistem ierarhic de fisiere, conceptele de procese de calcul si fisiere de sistem, un interpretator de linie de comanda si cateva aplicatii utile. Acest sistem va deveni, ulterior, Unics (UNiplexed Information and Computing Service), stramosul lui UNIX.

www

Bob Metcalfe construieste o retea de mare viteza (100 kbs). Reteaua functioneaza timp de 13 ani fara a necesita interventii. In decembrie 1970, NWG (Network Working Group) condusa de Steve Crocker finalizeaza protocolul ARPANET Host-to-Host, numit NCP (Network Control Protocol). O retea Arpanet este folosita intre Harvard, MIT si BBN in 1970.

1971-1980

In anul 1971 ARPANET  avea 14 noduri de retea functionale. BBN modifica IMP-urile pentru a putea fi mutate pe o platforma mai accesibila decat DDP-516. Totodata dezvolta o noua platforma, numita TIP (Terminal Interface Procesor), capabila sa accepte inputul mai multor terminale. NWG finalizeaza protocolul Telnet si face progrese la protocolului FTP. La sfarsitul anului, ARPANET-ul contine 19 noduri.

asasasa

Intel pune in vanzare modelul 4004, primul „calculator continut de un singur cip”, deschizand epoca microprocesoarelor. Combinatia de memorie si procesor de pe un singur cip, reduce marimea si costul, mareste viteza de calcul, si continua evolutia de la tuburile vidate la tranzistori si pana la circuitele integrate.

Multe proiecte minore sunt dezvoltate de-a lungul noii retele, chiar si o simulare de aterizare pe un portavion. Cu toate acestea traficul din retea este foarte scazut. Larry Roberts si Bob Kahn decid ca e timpul pentru o demonstratie publica a ARPANET-ului. Aleg sa faca aceasta demonstratie la ICCC (International Conference on Computer Communication) ce urma sa aiba loc la Washington, octombrie 1972.

56a

Printre proiectelele anului 1971 se numara si Proiectul Gutenberg. Acest proiect consta intr-un efort global de a digitaliza si a distribui gratis cartile si documentele ce se afla in patrimoniul public, intr-o varietate de formate digitale. Acest proiect a aparut atunci cand Michael Hart a avut acces la o perioada mare de timp de calcul. El a inteles ca viitorul calculatoarelor nu consta in insusi calculatorul, ci in depozitarea, extragerea si cautarea informatiilor ce, la acea data, se gaseau doar in biblioteci. Asa ca a redactat manual (nu exista OCR la acea vreme) „Declaratia de Independenta” si a creat Proiectul Gutenberg pentru a putea distribui in format digital informatiile continute in carti si in alte documente. Acesta a fost momentul cand a luat nastere ebookul.

1

Steve Wozniak si Steve Jobs isi incep cariera construind unul dintre cele mai cunoscute „blue boxes” (un generator de ton ce permitea folosirea convorbirilor de mare distanta si evitarea echipamentelor de facturare ale companiei telefonice). Folosind acest dispozitiv, Wozniak si Jobs, au sunat la Vatican pretinzand ca Henry Kissinger doreste sa vorbeasca cu Papa. La Vatican, au inceput sa fie treziti subalternii papali, iar cand unul dintre ei s-a dus sa il trezeasca pe Papa, Wozniak si Jobs au izbucnit in ras si au inchis telefonul.

In 1971, ILLIAC IV, cel mai mare supercalculator al vremii, este construit la Burroughs pentru NASA. Chipul sau RAM este construit de Fairchild Semiconductor Corporation si contine peste 1000 de tranzistori, adica are o viteza de 10 ori mai mare si o sutime din marimea echivalenta a unei memorii RAM normale. In 1975, ILLIAC IV va fi conectat la ARPANET pentru a permite cercetatorilor accesul la capacitatile sale inedite.

22

In 1972 se mai adauga inca 10 noduri in ARPANET. Xerox PARC creaza limbajul de programare Smalltalk, iar Bell Labs dezvolta limbajul de programare C. La BBN, Ray Tomlinson realizeaza un program ce permite folosirea email-ului in cadrul retelei ARPANET. Tomlinson propune utilizarea conventiei „utilizator@host”, simbolul @ fiind ales aleatoriu dintre simbolurile non-alfabetice de pe tastatura. Tomlinson nu stia ca simbolul @ e deja folosit, pe alte sisteme, cu functia de Escape, prompter sau indicator de comanda. Prin urmare unele retele isi aleg alta conventie, dand startul la o perioada numita „razboiul headerelor e-mail”. De abia la finalul anilor 1980  simbolul @ va deveni conventie standard.

Demonstratiile ICCC sunt un succes. Una dintre cele mai faimoase demonstratii e o conversatie intre ELIZA, inteligenta artificiala psihiatru de la MIT creata de Joseph Weizenbaum,  si PARRY, inteligenta artificiala paranoica creata de Kenneth Colby la Standford.

Untitled

Franta isi concepe propriul sistem Arpanet numit CYCLADES. Desi CYCLADES a fost inchis, el a implementat o idee esentiala in retelistica. A fost prima retea care a folosit datagrame, si care a folosit calculatoarele-gazda, ci nu reteaua, pentru a controla datele transmise. Acest mod de lucru a influentat foarte mult protocolul TCP/IP.

ARPA (Advanced Research Projects Agency) isi schimba denumirea in DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency). NCP (Network Control Protocol) este introdus pe calculatoarele din aceeasi retea pentru a putea comunica intre ele.

In 1973 treizeci de institutii sunt conectate la ARPANET. Utilizatorii retelei variaza (intreprinderi industriale si firme de consultanta gen BBN, Xerox PARC si corporatia MITRE, locatii guvernamentale gen laboratoarele de cercetare Ames de la NASA, Biroul National de Standarde si locatii de cercetare ale Fortelor Aeriene).

Demonstratiile ICCC dovedesc ca rutarea pachetelor este o tehnologie viabila, DARPA incepe sa caute noi modalitati de folosire. Incep programe noi: siteurile Packet Radio sunt bazate pe experimentul ALOHA al lui Norm Abramsom, de la Universitatea Hawaii, conectand 7 calculatoare de pe 4 insule, plus o conexiune prin satelit pentru a conecta 2 siteuri din Norvegia si Anglia.

212

Bob Kahn se muta de la BBN la DARPA pentru a lucra cu Larry Roberts. Prima sa sarcina consta in conectarea retelei ARPANET cu alte retele. Aduce in proiect pe Vint Cerf, profesor la Standford. Problema e faptul ca retelele vremii au interfete, marimi de pachete, notari, conventii si rate de transmisie diferite. Unirea lor e dificila. Kahn si Cerf incep sa proiecteze un protocol retea-retea. Cerf conduce proaspat formatul INWG (International Network Working Group). In septembrie 1973, cei doi prezinta prima lucrare pe tema TCP (Transmission Control Protocol) la intalnirea INWG de la Universitatea Sussex, Anglia. In acest timp, la Xerox PARC, Bob Metcalfe lucreaza la un sistem bazat pe cablu modelat dupa protocolul ALOHA pentru LAN (Local Area Network). Acest protocol va deveni Ethernet. ARPANET realizeaza prima conexiune transatlantica, cu University College of London. In acelasi an, emailul era responsabil de 75% din activitatea retelei Arpanet.

123

In 1974 functionalitatea Ethernetului este demonstrata prin crearea unei retele intre 2 calculatoare Alto din Xerox PARC.

BBN il angajeaza pe Larry Roberts pentru a se ocupa de Telenet, primul serviciu public de rutare a pachetelor. Plecarea lui Roberts produce o criza in birourile DARPA. Incep discutiile despre preluarea responsabilitatii operarii retelei. Deoarece BBN este sustinut financiar de DARPA, nu are drepturi de exclusivitate asupra codului pentru IMP-uri. Telenet si alte firme din domeniu cer BBN-ului sa distribuie codul-sursa. BBN refuza pe motiv ca apar tot timpul modificari in cod.

Bob Kahn si Vint Cerf publica lucrarea „A Protocol for Packet Network Interconnection” in mai 1974. La scurt timp, DARPA sponsorizeaza 3 contracte pentru dezvoltarea si implementarea protocolului TCP descris in lucrarea lor. O locatie la Standford condusa de Cerf si studentii sai, o locatie la BBN condusa de Ray Tomlinson si una la University College London condusa de Peter Kirstein si studentii sai.

122

Traficul zilnic ARPANET depaseste 3 milioane de pachete. NSF (National Science Foundation) sustine in mod activ folosirea calculatoarelor si a retelelor in cadrul a 120 de universitati.

Kahn si Cerf numesc sistemul, pentru prima oara, Internet. Se face propunerea de a uni retelele Arpanet intr-o „inter-retea”, care nu va avea un centru de control si va functiona doar in baza unui protocol de control a transmisie (actualul TCP/IP).

In 1975 apare prima aplicatie moderna de email scrisa de John Vittal, programator la University of Southern California. Imbunatatirea majora adusa de acest program (numit MSG) a fost adaugarea functiilor de „Reply” si „Forward”. Licklider preda administrarea retelei DCA-ului (Defense Communications Agency). BBN ramane responsabil cu operatiile de retea si este de acord sa distribuie liber codul-sursa pentru IMP-uri si TIP-uri. Harta geografica a ARPANET-ului arata 61 de noduri.

NWG mentine sistemul de discutii libere prin intermediul mail-ului. DE (Department of Energy) isi face propria retea. Aceasta retea se bazeaza pe linii dedicate ce conecteaza fiecare centru de calculatoare al NA (National Laboraries). NASA incepe proiectarea propriei retele, SPAN. Retelele sunt conectate la ARPANET, iar noul protocol TCP incepe sa fie folosit frecvent. Pe plan intern, retelele folosesc o multitudine de protocoale, asa ca interoperabilitatea inca e o problema.

In 1976 cercetatorii de la UC Berkeley au in lucru o versiune de Unix ce inglobeaza protocoalele TCP/IP si un alt set de protocoale numite UUCP, pentru sistemele ce folosesc dial-up. Vint Cerf se muta de la Standford la DARPA pentru a lucra cu Bob Kahn la retea si la protocoalele TCP/IP.

Seymour Cray creeaza primul calculator ce proceseaza vectori, CRAY-1. Printre primii clienti se numara Lawrence Livermore National Laboratory, Los Alamos National Laboratory si NCAR. CRAY-1 are un hardware mai compact si mai rapid decat al calculatoarelor precedente. Niciun cablu nu depaseste lungimea de 4 picioare, iar frecventa ceasului este de 12.5 nanosecunde. Masina este racita cu freon circulat prin tuburi de otel dotate cu aripioare de racire din aluminiu (Cray patenteaza procesul de lipire).

111

SATNET, un proiect bazat pe sateliti, este dezvoltat pentru a facilita comunicatia intre America si Europa. Satelitii sunt detinuti de un consortiu de natiuni, in felul acesta Internetul trece de granitele Americii. Elizabeth a II-a, Regina Angliei, la data de 26 martie 1976, trimite un email de la RSRE (Royal Signals and Radar Establishment) in Malvern.

In 1977 apare primul modem pentru PC, dezvoltat de Dennis Hayes si Dale Heatherington. Modemul a fost vandut initial doar celor care aveau ca hobby calculatorul. Steve Jobs si Steve Wozniak anunta calculatorul Apple II. Apar si calculatoarele Tandy TRS-80 si Commodore Pet. Aceste 3 calculatoare creaza piata consumatorilor casnici.

Cerf si Kahn fac o demonstratie „navigand pe Internet” prin reteaua Packet Radio, SATNET si ARPANET. Mesajele sunt transmise dintr-o duba aflata in Bay Area in ARPANET, apoi la University College London si prin satelit in Virginia, si inapoi in ARPANET. Larry Landweber de la Universitatea Wisconsin creaza reteaua THEORYNET care ofera serviciul email la peste 100 de cercetatori si uneste universitatea cu diferite orase prin intermediul serviciilor comerciale de pachete gen Telenet.

132

In 1978 apare primul BBS (Bulletin Board System), in Chicago. BBS-ul este un software care permite utilizatorilor sistemului să se conecteze utilizând un program de terminal. Odată ce un utilizator este conectat la această rețea, poate efectua diferite funcții, așa cum ar fi încărcarea sau descărcarea de programe și date, citirea de știri și schimb de mesaje cu alți utilizatori ai rețelei. Multe dintre aceste BBS-uri ofereau și jocuri on-line, în care utilizatorii puteau concura între ei, iar acele BBS-uri care aveau linii telefonice multiple ofereau camere de discuții de tip IRC (așa numitele chat room). În ultimii ani, termenul BBS este utilizat incorect pentru a face referire la diferite tipuri de forumuri.

Tot in acest an apare primul mesaj comercial nesolicitat (cunoscut in prezent ca spam), trimis de catre Gary Thuerk catre 600 de utilizatori Arpanet.

In 1979 apare precursorul jocurilor World Of Warcraft si Second Life, se numea MUD (MultiUser Dungeon). MUD-urile construiau, cu ajutorul textului, lumi virtuale ce contineau elemente de role-playing, elemente interactive, fictiune si chat online.

Apare pe scena Usenet-ul. Creat de doi studenti, Usenet-ul era un sistem de discutii pe Internet. El permitea oamenilor de pe intreg globul sa adauge mesaje publice in cadrul aceluiasi subiect de discutie.

IBM incepe sa foloseasca BITNET-ul pentru emailuri. BITNET-ul era o retea universitara intre CUNY (City University of New York) si Yale. BITNET era abrevierea de la „Because It’s There Network”, dar a ajuns sa insemne „Because It’s Time Network”. Din punct de vedere tehnic, BITNET diferea de Internet prin faptul ca era o retea point-to-point „store and forward”. Adica emailurile si fisierele erau transmise in intregime de la un server la urmatorul pana cand ajungeau la destinatie.

In 1980 organizatia Europeana pentru Cercetari Nucleare (CERN) distribuie software-ul ENQUIRE (scris de Tim Berners-Lee), un program hypertext ce permitea cercetatorilor din laboratoarele de fizica a particulelor sa tina evidenta persoanelor, a programelor si a proiectelor folosind hypertext (hyperlinks).

1981-1990

In 1981 Fundatia Nationala de Stiinta ofera protocoalele CSNET 56 pentru a permite accesul la calculatoarele aflate in afara retelelor guvernamentale. La Berkley, Billy Joy incorporeaza stiva TCP/IP in Unix. Primul calculator portabil este lansat, se numeste Osborne si cantareste 10 kilograme. PC-ul IBM este lansat in August 1981, iar Japonia reuseste sa produca foarte ieftin chipuri de 64 kb. Multa lume atribuie primele emoticoane lui Kevin MacKenzie, in 1979. Dar Scott Fahlmana a fost cel care a propus, in 1982, folosirea : – ) dupa o gluma. Ceea ce e diferit de ceea ce a propus MacKenzie, -).

1323

In 1982, Cray Research anunta inlocuirea lui Cray-1 cu Cray X-MP. Pe piata incep sa apara clonele PC-urilor IBM. Perioada de inflorire a retelelor improvizate a trecut, stiva TCP/IP a devenit standard. ISO (International Organization for Standards) a publicat un model de referinta a unei retele numit OSI (Open Systems Interconnection). Dar standardul ramane doar pe hartie, combinatia de protocoale TCP/IP  si Ethernet conduc expansiunea Internetului.

 

In ianuarie 1983, ARPANET trece la standardul TCP/IP . DOD (Department of Defense) decide sa imparta in doua reteaua: un ARPANET public si un MILNET privat. ARPANET mai contine doar 45 de hosturi. Barry Leiner il inlocuieste pe Vint Cerf la DARPA si preia administrarea Internetului. Tinerea evidentei numarului de hosturi si a denumirilor lor nu poate tine pasul cu cresterea Internetului. In noiembrie, Jon Postel, Paul Mockapetris si Craig Partridge creaza DNS-ul (Domain Name System) si recomanda folosirea sistemului de adresare utilizator@host.domeniu.

111111

DNS-ul este foarte important deoarece face ca adresele de internet sa fie mai „prietenoase” pentru oameni, in comparatie cu adresele IP numerice. Serverele DNS permiteau utilizatorilor sa foloseasca denumiri de domenii usor de retinut. Aceste denumiri erau convertite automat in adrese IP. DNS-ul devine familiar tuturor cu ajutorul domeniilor .gov, .mil, .edu, .org, .net si .com. Domeniul .int, creat pentru entitati internationale, nu este folosit aproape deloc. In locul acestui domeniu, hosturile din alte tari folosesc un domeniu din 2 litere care le indica tara. Dupa ce a incorporat standardul TCP/IP in Unix, Bill Joy devine un factor cheie in formarea Sun Microsystems. 1 ianuarie 1983, acesta era termenul-limita pentru trecerea la protocoalele TCP/IP (create de Vinton Cerf) in cadrul retelelor Arpanet.

In ianuarie 1984, Apple pune in vanzare calculatorul Macintosh. Interfata prietenoasa mareste numarul de utilizatori de calculatoare. MCI creeaza prima linie T1 ce mareste viteza transferului de informatii. Numarul de calculatoare-gazda trece de 1000. Scriitorul William Gibson creaza termenul „ciberspatiu” in cartea Neuromantul, care adauga un nou gen langa science-fiction si fantasy.

aba

In februarie 1985 apare The WELL (Whole Earth ‘Lectronic Link), una dintre cele mai vechi comunitati online ce inca exista. A fost creata de Stewart Brand si Larry Brilliant. La inceput a fost o comunitate de cititori si scriitori ai Whole Earth Review, si era o comunitate deschisa si remarcabil de literata si intelectuala. Revista Wired a numit The WELL „cea mai influenta comunitate online din lume”.

In 1986 incepe razboaiele protocoalelor. Tarile europene foloseau OSI (Open Systems Interconnection), in timp ce America folosea protocolul Internet/Arpanet, care a castigat lupta.

Conexiunea de 56 kbs dintre centrele NSF produce aparitia unor retele regionale. Aceste retele noi incep sa isi construiasca propria infrastructura. TCP/IP este disponibil pe statiile de lucru si noile PC-uri ce apar pe piata. Ethernet devine standardul pentru cablarea in cladiri si in campusuri. Apar termeni noi cum ar fi bridging si routing. Devine tot mai necesara introducerea informatiilor despre TCP/IP in cursuri si manuale. Unele parti din guvernul american si multe companii incearca sa isi valideze produsele construindu-le conform specificatiilor OSI.

Usenet incepe „Marea Redenumire” in cadrul careia sunt redenumite grupurile de stiri cu nume gen „alt.sex” sau „alt.droguri”.

La sfarsitul anului 1987, erau 30.000 de calculatoare conectate la Internet. Protocolul original Arpanet era limitat la 1.000 de calculatoare, dar adaugarea standardului TCP/IP a permis marirea acestui numar. NSF incepe sa implementeze magistrala T1 intre centrele de supercalculatoare ce foloseau calculatoare 24 RT-PC pe post de „routere paralele”. Magistrala T1 are succes, incep sa apara propuneri pentru o magistrala T3. Administrarea retelelor devine o problema majora. Este necesar un protocol care sa faca legatura intre routere si care sa permita administrarea de la distanta. Este ales SNMP-ul ca solutie de moment.

In 1988 traficul e in crestere pe Internet. Odata cu aparitia magistralei T1 Internetul devine international. Sunt conectate Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia si Suedia. In America apar din ce in ce mai multe retele regionale. Dan Lynch organizeaza prima conferinta comerciala Interop, in San Jose, pentru companiile a caror produse TCP/IP se conecteaza fara probleme. Au fost prezente 50 de companii si 5000 de persoane. Guvernul american anunta ca GOSIP (Government OSI Profile) va fi suportat de toate echipamentele cumparate, iar TCP/IP este doar o solutie de moment. Apare IRC-ul, deschizand astfel drumul pentru serviciile de mesagerie instant din ziua de azi.

Primul vierme Internet a fost lansat in 1988. „The Morris Worm” a fost scris de Robert Tappan Morris. Acest vierme a cauzat intreruperi la scara mare in reteaua Internet. A infectat 6000 din cele 60000 de hosturi din retea. Fiind primul atac de acest gen, DARPA formeaza CERT (Computer Emergency Response Team) pentru a se ocupa de incidentele viitoare.

CNRI obtine permisiunea de interconecta serviciul comercial MCI Mail cu Internetul. Pana la finalul lui 1989 MCI Mail, OnTyme, Telemail si CompuServe si-au conectat sistemele de email la Internet. In felul acesta s-au conectat unii la altii pentru prima oara. Acesta a fost inceputul serviciilor comerciale Internet din America (si din toata lumea probabil).

In ianuarie 1989 sunt 80.000 de hosturi, in iulie sunt 130.000, iar in noiembrie numarul depaseste 160.000.

Bob Kahn si Vint Cerf prezinta primul proiect Gigabit sponsorizat de ARPA si NSF. La prezentare participa peste 600 de persoane din diverse ramuri ale industriei. Calculatorul Cray 3, descendent direct al liniei Cray, incepand cu CDC 6600, apare pe piata.

In Elvetia, la CERN, Tim Berners-Lee incearca sa rezolve problema schimbarii importantei informatiilor si a abandonarii proiectelor. In locul unei organizari ierarhice sau bazate pe cuvinte-cheie, Berners-Lee propune un sistem hypertext ce va rula pe Internet si pe diferite hosturi. Acesta era World Wide Web.

Apple se retrage din programul AppleLink, proiectul a fost redenumit si a devenit AOL (America Online). AOL (care inca exista) a devenit foarte popular printre utilizatorii de internet. Tim Berners-Lee publica in numarul din martie a revistei MacWorld, care a fost redistribuita in mai 1990, propunerea folosirii WWW. Aceasta propunere dorea sa convinga CERN-ul ca un sistem global hypertext este in avantajul sau. Initial a fost numit „Mesh”, termenul „World Wide Web” a fost creat de Berners-Lee, in 1990, in timp ce scria codul necesar.

In 1990 este format ANS (Advanced Network & Services) pentru a cauta noi modalitati de marire a vitezei traficului de date. Apare linia T3 si primul ISP (Internet service provider) comercial dial-up, The World. Codul WWW este scris de Tim Berners-Lee, bazandu-se pe propunerile din anul precedent, impreuna cu standardele pentru HTML, HTTP si URL. Primul website si primul server din lume ruleaza la CERN, pe calculatorul lui Berner-Lee. Pe ecranul calculatorului aparea mesajul „Acest calculator este un server. NU IL OPRITI!”.

ARPANET este inchisa in mod oficial. In 20 de ani, „netul” a crescut de la 4 la peste 300.000 de hosturi. Apare primul motor de cautare creat de Universitatea McGill, numit Archie Search Engine. Institutii ca National Library of Medicine, Dow Jones si Dialog pot fi gasite online. Apar din ce in ce mai multi viermi, acest lucru indicand o tranzitie spre o audienta tot mai larga.

1991-2000

In 1991 cresterea Internetului pare sa nu aiba limite. NSF-ul renunta la orice restrictie in cazul uzului comercial. Congresul american voteaza Actul Gore pentru a crea initiativa NREN (National Research and Education Network). Un alt semn al popularitatii Internetului se bazeaza pe faptul ca intimitatea devine greu de obtinut, si se cauta solutii de genul PGP (Pretty Good Privacy).

Magistrala NSFNET devine T3, adica 44 Mbs. Traficul total depaseste 1 trilion de biti, adica peste 10 miliarde de pachete pe luna. Peste 100 de tari sunt conectate cu peste 600.000 de hosturi si aproximativ 5.000 de retele individuale.

Este creat Gopher, primul protocol de cautare ce examineaza nu doar numele fisierului, ci si continutul sau. Formatul MP3 este acceptat ca standard audio pe Internet. Fisierele MP3, fiind foarte comprimate, au devenit ulterior foarte populare printre cei care distribuiau muzica pe internet.

In laboratorul de informatica a Universitatii Cambridge, o camera video monitoriza cana unui filtru de cafea, ca nu cumva personalul laboratorului sa piarda timpul, mergand pana la filtru de cafea, si sa constate ca e gol. Prin conectarea camerei video la Internet, apare prima camera web din lume

La 6 august 1991, CERN pune la dispozitia publicului World Wide Web-ul.

In 1992 Internetul devine o parte atat de importanta a industriei informatice, incat este creata o societate profesionala pentru a-i ghida dezvoltarea. ISOC (Internet Society), printre fondatori numarandu-se Vint Cerf si Bob Kahn, inaugureaza aparitia Internetului modern. IAB-ul si organizatiile ce il sustin sunt integrate in ISOC. Numarul de retele depaseste 7.500, iar numarul de calculatoare conectate depaseste 1.000.000. Tot in acest an se transmite pentru prima oara pe Internet continut audio si video. Industria telefonica intra in competitie cu Internetul. Apare browserul Internet Mosaic. Desi nu este primul browser Internet, este considerat ca fiind primul browser ce a facut Internetul accesibil publicului larg. Va deveni ulterior Netscape, cel mai popular browser al anilor 1990.

In 1993 este lansat InterNIC (Network Information Center) pentru a asigura servicii generale, o baza de date si un director internet. InterNIC-ul era responsabil cu alocarea numelor de domeniu si cu serviciile directoarelor X.500.

CERN distribuie gratuit in domeniul public tehnologia World Wide Web. Atat Casa Alba, cat si Natiunile Unite, apar online, marcand inceputurile domeniilor .org si .gov. Marc Andreessen propune tag-ul html IMG pentru afisarea imaginilor pe Internet.

La 13 octombrie 1994, Netscape Navigator, primul competitor real al browserului Mosaic, este lansat in mod gratuit. Pizza Hut incepe sa foloseasca un sistem de comanda prin Internet, apare prima banca pe Internet: First Virtual.

Yahoo este creat de Jerry Yang si David Filo, stundenti la Standford. Initial siteul se numea ” Jerry and David’s Guide to the World Wide Web „. Prima reclama de tip banner apare pe siteul hotwired.com, cu textul ” Have you ever clicked your mouse right HERE? —> YOU WILL.”.

In 1995 NSF incheie contracte cu 4 distribuitori de servicii Internet. Inregistrarea domeniilor nu mai este gratuita. NSF vinde domenii cu o taxa anuala de 50 de dolari. Netscape devine companie publica. Pretul unei actiuni e al treilea ca valoare in NASDAQ IPO. Netscape creaza criptarea SSL (Secure Sockets Layer) care sporeste securitatea tranzactiilor finaciare online. In acest an e inregistrata prima vanzare pe „Echi Bay”, care va deveni ulterior eBay. Iar Amazon.com apare tot in acest an, desi nu va avea profit timp de 6 ani.

Este lansat site-ului Geocities (ce a fost inchis in 2009), Vaticanul isi face aparitia online si apare Java si JavaScript (initial numit LiveScript de catre creatorul sau, Brendan Eich, si care facea parte din browserul Netscape Navigator). Microsoft lanseaza ActiveX in anul urmator. Craig Newmark lanseaza siteul craiglist.com (initial era doar o lista de adrese de mail pentru evenimentele din San Francisco). Apare siteul match.com, primul site de matrimoniale online.

Chris Lamprecht devine prima persoana careia i se interzice accesul la Internet in urma unei hotarari judecatoresti. Microsoft lanseaza Windows 95 si prima versiune de Internet Explorer.

In 1996 e declansat razboiul browserelor WWW intre Microsoft si Netscape. Noile versiuni apar des cu ajutorul utilizatorilor ce testeaza versiunile beta.

Proiectul Internet2 este initiat de 34 de universitati. In prezent, Internet2 asigura comunitatii stiintifice si educationale din America o retea ce satisface cerintele legate de latimea de banda. Reteaua e un hibrid bazat pe tehnologia optica si a pachetelor de date. Asigura o magistrala de date de 100 GB/s pentru mai mult de 210 institutii educationale, 70 de corporatii si 45 agentii non-profit si guvernamantale.

Nokia pune in vanzare primul telefon mobil cu acces la internet, Nokia 9000 Communicator. Este lansat HoTMaiL, unul dintre primele servicii de webmail (numele fiind o referire la limbajul de programare folosit pentru a crea pagini web). Animatia virtuala, The Dancing Baby, devine unul dintre primele videoclipuri virale.

In 1997 este creat ARIN (American Registry of Internet Numbers) pentru inregistrarea si gestionarea adreselor IP. In prezent aceasta activitate a fost preluata de Network Solutions. Desi blogurile existau de cativa ani, intr-o forma sau alta, in 1997 termenul „weblog” a fost folosit pentru prima oara. Este inregistrat domeniul google.com.

Milioane de oameni „viziteaza planeta Marte, pe Internet” – Jet Propulsion Lab permite utilizatorilor Internet sa vizioneze aterizarea pe planeta Marte si explorarea ei prin intermediul roverului Sojourner. Transmisia a avut intre 40 si 45 de milioane de vizualizari in fiecare zi.

In 1998 Netscape distribuie publicului codul-sursa pentru Navigator. Prima stire de senzatie ce a fost lansata direct online a fost scandalul Bill Clinton/Monica Lewinsky (cunoscut si sub numele de „Monicagate”), care a fost postata pe The Drudge Report, imediat dupa ce Newsweek a blocat stirea.

Este creat ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers) pentru a supraveghea serviciile Internet. Google apare pe Internet revolutionand felul in care oamenii cauta informatii online.

In 1999  apare programul SETI ce analizeaza datele stranse de radiotelescoapele ce cautau semne de viata extraterestra. Proiectul SETI a creat echivalentul unui supercalculator prin folosirea puterii de calcul a peste 3 milioane de calculatoare din toata lumea, folosindu-se de procesoarele lor cand acele calculatore nu erau folosite.

Este lansat serviciul de descarcare a mp3urilor, Napster. Folosirea lui intensa duce la supraincarcarea retelelor universitare, de aceea multe colegii il interzic. Este standardizata tehnologia wirelles 802.11b, supranumita Wi-FI. Apare panica la nivel mondial din cauza lui Y2K. Aceasta problema se presupunea ca o sa apara la la intrarea in anul 2000, urmand sa fie cauzata de faptul ca un calculator folosea doar 2 cifre pentru a reprezenta anii. In momentul in care ceasul trecea de miezul noptii, calculele calendaristice de genul 98 – 97 = 1 deveneau 0 – 97 = -97. Prin urmare calculatorul fie lua o decizie eronata, fie nu mai facea absolut nimic. In acea perioada a aparut un val de panica si isterie deoarece se credea ca acesta va fi sfarsitul civilizatiei bazate pe calculatoare. Multa lume a investit in buncare si cursuri de supravietuire.

Anul 2000 este anul in care toti brokerii investeau masiv in companiile Internet, ca mai apoi toate companiile Internet sa se prabuseasca. Companiile de servicii Internet erau foarte vizibile in viata de zi cu zi, unele dintre ele plateau milioane de dolari pentru a beneficia de reclame de jumatate de minut pe durata evenimentului sportiv Super Bowl. In urma unui proces antitrust, Microsoft  a fost obligata sa se desparta in 2 companii separate. Investitorii s-au panicat, iar indicele Dow Jones a scazut foarte mult. Sute de companii au fost inchise, unele dintre ele nereusind sa produca profit pentru investitorii lor. Iar NASDQ-ul, care lista companiile afectate de crah, a depasit 5.000, urmand sa se prabuseasca cu totul in octombrie 2002. Microsoft a reusit sa ajunga la o intelegere cu guvernul in 2001, reusind sa ramana intact. Incepand cu anul 2000, Google devine foarte popular, motorul de cautare al carui nume va deveni sinonim cu actiunea de a cauta informatii pe Internet.

2001-2010

Desi crahul .com inca se resimte, Jimmy Wales lanseaza Wikipedia in 2001, devenind unul dintre siteurile ce vor pava drumul catre continutul web colectiv al mediilor sociale. Blackberry pune in vanzare primul telefon conectat la Internet din Statele Unite, iar Apple lanseaza Ipod-ul. Apare CodeRed – primul virus ce se poate multiplica fara interventie umana. Partajarea fisierelor P2P devine tot mai populara. Peer-to-peer permite calculatoarelor sa se conecteze pentru schimb de fisiere.78% din utilizatorii Internet care descarca muzica nu considera acest lucru ca fiind furt.

In 2002, site-ul Napster este inchis in urma unui proces intentat de RIAA (Recording Industry Association of America). Metallica este una dintre formatiile ce au atacat in mod direct distribuirea fisierelor mp3 prin intermediul torentilor sau a altor metode de share on-line. Incepand cu ianuarie 2002, 58,5% (164.14 milioane) din populatia Statelor Unite folosesc Internetul. La nivel mondial sunt 544.2 milioane de utilizatori. Microsoft lanseaza Xbox Live, pentru jocurile online in echipa. Criticii ataca initiativa deoarece conexiunile broadband nu erau prea folosite la acea vreme.

In 2003, in Franta, Ministerul Culturii interzice folosirea cuvantului „e-mail” de catre institutiile guvernamentale, in loc de „e-mail” este folosit „courriel”. Apare Skype, aplicatie ce ofera o interfata prietenoasa apelurilor VoIP (Voice over IP), apare MySpace, una dintre cele mai populare retele sociale (desi e intrecuta de Facebook in acest moment). In America apare actul legislativ „Controlling the Assault of Non-Solicited Pornography and Marketing Act”, cunoscut si sub denumirea de CAN-SPAM. Mesajele spam continua sa circule, la ora actuala reprezinta mai bine de jumatate din e-mailurile trimise si primite. Se estimeaza ca utilizatorii Internet descarca lunar peste 2.6 miliarde de fisiere ilegale de muzica. Apple Computer deschide Apple ITunes Music Store, site care permite descarcarea unui cantec cu doar 99 de centi. Este creat sistemul de publicare blog WordPress.

In 2004 incepe sa fie aplicata notiunea de Web 2.0, creata in 1999 de catre Darcy DiNucci, si care se refera la RIA (Rich Internet Applications) interactive care acorda atentie utilizatorilor. In timpul primei conferinte Web 2.0, John Batelle si Tim O’Reilly au descris conceptul de „Web ca Platforma”: aplicatii software proiectate sa foloseasca la maxim conectivitatea internetului, indepartandu-ne de calculatorul de birou. Termenul „media sociala”, folosit de Chris Sharpley pentru prima oara, a aparut in acelasi an cu popularizarea conceptului Web 2.0. Siteurile media sociale si aplicatiile web ce permit utilizatorilor sa creeze, sa partajeze continut si sa se conecteze unii cu ceilalti au aparut tot in aceasta perioada. Digg, un nou site social de stiri, a fost lansat in noiembrie 2004, deschizand drumul pentru alte siteuri ca Reddit, Mixx si Yahoo! Buzz. Digg a revolutionat mijloacele traditionale de creare si localizare a continutului web, promovand democratic stiri si linkuri web ce sunt verificate si votate de catre comunitate. Apare The Facebook, initial site-ul era accesibil doar studentilor dintr-un campus. Ulterior s-a renuntat la „The”-ul din denumire, desi adresa http://www.thefacebook.com inca functioneaza. In primele 24 de ore se inscriu peste 1200 de studenti de la Harvard. Apare Mozilla 1.0 si World of Warcraft. Apare pe Internet, Mydoom, viermele cu cea mai mare rata de infectare. Se estimeaza ca 1 din 12 mailuri sunt infectate. Cumparaturile on-line ating sume record: 117 miliarde de dolari in 2004, adica o crestere de 26% fata de 2003.

In 2005 este lansat Youtube, oferind gazduire gratuita fisierelor video si distribuirea lor catre public. La nivel mondial numarul de utilizatori de Internet depaseste 1 miliard, exista aproximativ 92 de milioane de site-uri online.. Estonia ofera votare prin Internet pentru alegerile locale. Conexiunile Internet de tip broadband inlocuiesc conexiunile dial-up.

In 2006 Internet2 incheie un parteneriat cu Level 3 Communication pentru a lansa o noua retea nationala, facand trecerea de la 10 Gb/s la 100 Gb/s. Este lansat Twitter, initial trebuia sa se numeasca Twittr (nume inspirat de Flickr). Primul mesaj Twitter a fost ” just setting up my twttr „. Google cumpara Youtube cu suma de 1.65 miliarde de dolari. Creatorii Youtube, Chad si Steve, anunta acest lucru prin intermediul unui videclip: ” The king of search and the king of video have gotten together „.

In 2007 Internet2 scoate din uz reteaua Abilene (retea de viteza mare creata in 1990 de comunitatea Internet2) si isi numeste reteaua proprie Reteaua Internet2. Este lansat site-ul Hulu, prin acest serviciu firmele ABC, NBC si Fox  permit ca serialele TV sa fie disponibile online. Cea mai mare inovatie a anului 2007 a fost Iphone-ul, care a fost responsabil pentru reinnoirea interesului pentru aplicatii si proiectarea webului mobil. Descarcarile legale de muzica ajung la 6.7 milioane de mp3-uri pe saptamana. Sistemul informatic al companiei Colorado Rockies cedeaza atunci cand este accesat de 8.5 milioane de ori in primele 90 de minute ale punerii in vanzare a biletelor World Series. Jocul online, World of Warcraft, depaseste pragul de 9 milioane de jucatori in Iulie 2007.

In 2008 indexul Google atinge 1 trilion de URL-uri. Google lanseaza browserul Chrome. NASA testeaza cu succes prima retea de comunicatie cosmica bazata pe modelul Internetului. Folosind un software numit DTN (Disruption-Tolerant Networking), zeci de imagini sunt transmise intre Pamant si o sonda spatiala aflata la mai mult de 32 de milioane de kilometri de Pamant.

Au loc primele campanii americane prezidentiale pe Internet. Candidatii aveau o pagina de Facebook, Youtube sau de Twitter. Ron Paul a atins un record de donatii strangand 4.3 milioane de dolari, intr-o singura zi, prin intermediul donatiilor online. Ca mai apoi, cateva saptamani mai tarziu, sa isi depaseasca propriul record strangand 4.4 milioane intr-o singura zi.

Microsoft doreste sa cumpare site-ul Yahoo cu pretul de 44.6 miliarde de dolari, dar cele 2 firme nu pot cadea de acord asupra pretului.

In San Francisco, judecatorul federal Jeffrey S. White inchide site-ul Wikileaks. Cazul a fost adus in instanta de catre Julius Bank and Trust, cu sediul in insulele Cayman, dupa ce un angajat nemultumit a folosit site-ul Wikileaks pentru distribuirea unor documente ce indicau evaziune fiscala si spalare de bani. Multe comunitati online au fost nemultumite de decizia judecatoreasca considerand-o neconstitutionala. Documentele au continuat sa fie distribuite prin alte retele, iar Wikileaks a devenit disponibil cu ajutorul adreselor alternative.

Microsoft este amendat cu suma de 1.3 miliarde de dolari de catre Comisia Europeana deoarece a continuat sa abuzeze de pozitia sa dominanta de piata. Microsoft nu a respectat deciziile judecatoresti din 2004 in baza carora urma sa asigure competitorilor informatiile necesare pentru a lucra in Windows. Din 2004, Microsoft a fost amendat cu un total de 2.5 miliarde de dolari deoarece nu a respectat decizia Comisiei.

In 2009 are loc una dintre cele mai mari schimbari ale Internetului: guvernul american isi slabeste controlul asupra ICANN, organizatia ce se ocupa cu denumirile site-urilor de pe internet si inregistrarea lor. Microsoft isi lanseaza propriul motor de cautare online, Bing. Clipurile virale (David dupa dentist, Bebelusul ce danseaza pe cantecului lui Beyonce etc.) incep sa faca din oamenii normali vedete internationale Internet.

In 2010 in februarie, Facebook anunta ca are 400 de milioane de utilizatori activi.    Wikileaks colaboreaza cu organizatiile internationale de stiri pentru a publica  mailurile ambasadelor.

2011-2016

In 2011, Microsoft cumpara Skype cu suma de 8.5 miliarde de dolari. Este lansata gama de servicii Google+.

Pe Twitter, tinerii egipteni folosesc hashtagurile #Egipt si #Jan25 pentru a informa lumea asupra revolutiei egiptene. Guvernul raspunde prin inchiderea internetului.

In 2012 un protest online major a zguduit Congresul american din cauza a 2 legi legate de pirateria digitala – legea SOPA (Stop Online Piracy Act) si PIP (Protect IP Act). Scopul principal al acestor legi e descurajarea descarcarilor ilegale de filme si muzica. Multe persoane sunt ingrijorate ca aceste legi vor oferi companiilor media puterea necesara pentru a inchide siteurile. Printre protestatari s-a numarat si site-ul Wikipedia, care s-a inchis pentru 24 de ore.

In 2012 numarul de utilizatori Internet a trecut de 2.4 miliarde. Facebook are peste 1 miliard de utilizatori activi lunar. Videclipul muzical coreean „Gangnam Style” are peste 800 de milioane de vizualizari, devenind cel mai vizionat videoclip al tuturor timpurilor (in prezent are peste 2 miliarde de vizualizari). Internet Society formeaza „The Internet Hall of Fame” pentru a sarbatori pe oamenii ce au dat viata Internetului.

In 2013, 56% dintre americani detineau un smartphone. 51% dintre ei faceau tranzactii online. Edward Snowden dezvaluie presei mii de documente clasificate ce expun programele secrete de supraveghere Internet guvernamentale. Magazinul online Apple are peste 40 de miliarde de descarcari, 20 de miliarde fiind doar in anul 2012.

In aprilie 2014 o eroare de cod descoperita in OpenSSL, programul de criptare a tranzactiilor bancare dintre un calculator si server, permitea obtinerea datelor de logare si a altor date personale. Milioane de banci, companii de vanzare online, siteuri de email, siteuri guvernamentale si siteuri sociale se bazeaza pe OpenSSL pentru securizarea tranzactiilor. Eroare exista din anul 2012. Expertii in securitate informatica recomanda tuturor utilizatorilor de servicii Internet sa isi schimbe parolele.

45% din utilizatorii Internet cu varste intre 18-29 de ani considera ca Internetul are o influenta majora asupra relatiilor lor. Facebook cumpara Whatsapp cu suma de 19 miliarde de dolari.

Pe 26 septembrie 2015, Mark Zuckerberg a tinut un discurs la cea de a 70-a Adunare Anuala UN, pentru a atrage atentia asupra initiativei ONE – o organizatie ce doreste sa elimine saracia extrema si bolile ce pot fi prevenite. Zuckerberg doreste ca toti oamenii sa aiba acces la Internet, acesta fiind un drept esential si o unealta in lupta pentru justitie mondiala.

Viitor

Internetul public nu a fost proiectat pentru manevrarea cantitatilor masive de date care circula prin milioane de retele. Pentru a rezolva aceasta problema se dezvolta retele nationale experimentale de mare viteza. In America, Internet2 este cel mai mare consortiu de retelistica format din 200 de universitati, 70 de corporatii, 50 de parteneri internationali si 45 de agentii guvernamentale si non-profit. Comunitatea Internet2 este foarte activa in proiectarea si testarea tehnologiilor de retea ce sunt critice pentru evolutia Internetului.

Reteaua Internet2 este o retea hibrida (optica-pachete date) ce ofera un backbone de 100 Gbs. Aceasta retea privata nu inlocuieste Internetul, dar ofera un mediu de dezvoltare a tehnologiilor de retea de ultima ora. Grupurile de cercetare Internet2 dezvolta si implementeaza noi tehnologii ca Ipv6, multicasting si quality of service (QoS) ce vor sta la baza viitoarelor aplicatii ale Internetului.

De exemplu, noile tehnologii QoS vor permite Internetului sa asigure prioritizarea transferului de date, in functie de serviciul folosit. Pachetele de date vor primi niveluri de prioritate diferite atunci cand circula prin retea. Pachetele de date ale unei aplicatii folosita pentru videoconferinte, care necesita livrare simultana, vor avea o prioritate mai mare decat mesajele email. Unii considera ca discriminarea datelor ar afecta libertatea Internetului prin acest model de servicii ierarhic impus Internetului de catre companiile de telecomunicatii.

Surse:

http://www.internetsociety.org/internet/what-internet/history-internet/brief-history-internet

http://ubiquity.acm.org/article.cfm?id=1071915

http://www.nethistory.info/History%20of%20the%20Internet/prehistory.html

http://www.historyofthings.com/history-of-the-interne

thttp://www.computerhistory.org/internethistory/

http://www.walthowe.com/navnet/history.html

http://www.newmedia.org/history-of-the-internet.html

http://www.avg.com/history-of-internet

http://www.internethalloffame.org/internet-history/timeline

http://www.newmedia.org/history-of-the-internet.html?page=5


DISTRIBUIȚI

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ