In Muntii Albi din California exista un pin (Pinus Longaeva) a carui varsta se masoara milenii. Acest copac antic poarta numele unui personaj biblic despre care se spune ca a trait 969 de ani. Matusem se afla la 2.900-3.0030 m deasupra nivelului marii in padurea nationala din Inyo. Locatia sa exacta nu este dezvaluita publicului pentru a descuraja actele de vandalism. Matusalem avea 4.789 ani atunci cand a fost cercetat prima oara de catre Edmund Schulman si Tom Harlan. Germinatia sa a avut loc, cu aproximatie, in anul 2832 I.H. In 1964, a fost taiat din greseala, un specimen mult mai batran. Numele sau era Prometeu si avea 5.000 de ani. Exista mai multi arbori milenari in lume, dar majoritatea sunt colonii clonate prin intermediul mladitelor, ele nu sunt specimene individuale.
Matusalem este cel mai batran arbore si organism non-clonat din lume. In 2011 va implini varsta de 4.841 de ani. Durata de viata al acestui copac depaseste durata intregii istorii inregistrate a omenirii. Acest arbore avea deja un secol de viata atunci cand a fost construita prima piramida. In zona in care se afla, exista mai multi pini milenari. Varsta sa pare sa se datoreze solului alb si stancos ce caracterizeaza lantul muntos.
Acest tip de sol se numeste dolomita, mineral format din carbonat de calciu si magneziu ce apare pe terenurile acoperite in trecut de mare. Se banuieste ca alcalinitatea dolomitei e motivul pentru care copacii cei mai batrani se gasesc aici. Exista foarte putina vegetatie ce e capabila sa creasca pe acest gen de sol. Datorita acestui lucru si adaptabilitatii lor, pinii pot creste intr-un mediu lipsit de competitie.
In fiecare an arborele produce un nou strat de lemn sub scoarta. In timpul perioadelor dificile pentru crestere (cum ar fi iarna) este produsa o banda de lemn ingusta si de culoare intunecata. Atunci cand aceasta banda se adauga stratului de lemn produs in perioada de crestere (vara) duce la aparitia unui inel. In anii umezi, acest inel e mult mai lat decat in cei secetosi.
Timp de multi ani, cercetatorii, arheologii si istoricii s-au bazat pe sistemul de datare cu carbon 14. In 1960 s-a descoperit ca acest sistem e gresit si ca e nevoie de calibrarea sa. La calibrarea sa a fost folosit lemnul de la acest pin si alti copaci asemanatori, deoarece poate fi datat cu exactitate. Cercetatorii au numarat inelele de crestere, iar apoi au masurat cantitatea de carbon 14 din acele mostre. Au aflat ca datarea cu carbon 14 furnizeaza date gresite. Dar au reusit sa stabileasca un factor de calibrare ce corecteaza procesul de datare.
Datele gresite obtinute inainte calibrarii au fost re-examinate si corectate. Arheologii au descoperit ca unele artefacte din Europa, erau mai vechi cu 1000 de ani, decat s-a crezut initial. Datorita faptului ca acesti pini au ajutat la calibrarea metodei de datare cu carbon, se poate spune ca acesti arbori au rescris istoria.
incredibl