Menssana, ma intrebi cum de suntem noi virusi.
Nu virusi, mai potrivit bacterii care produc reactii chimice nedorite sau “impuritatii” in piesele de inalta tehnologie. Daca la om, din sfruntata eroare, se considera binele si raul ca notiuni subiective si in esenta relative, vad ca masinile astea de “inalta tehnologie sunt “obiective” si eu le otravesc cu prezenta mea. In timp ce planeta e tot mai poluata de aceasta tehnologie inalta. Si gandirea este poluata. Ar trebui sa fim inseriati si controlati digital … pentru un binele obiectiv. Iata ca, gradat, acum vin acele cipuri biometrice. In conserve vom sta mai bine … acesta e binele obiectiv! Subiectivitatea perturba, nu se poate dovedi practic, nu este eficienta si mai ales e necontrolabila, nu se poate formaliza.
O tanara isi plimba bebelusul in carucior, pe trotuar. Deoarece in mod “obiectiv” si practic masinile stau parcate pe trotuar, ele au o alarma care e reglata barbar sa sune chiar la 1 m. distanta. Aceasta alarma a speriat bebelusul si mama lui a inteles ca nu mai are loc pe trotuar, dar copilasul a ramas speriat.
Vad ca multi citim si cautam fenomene paranormale, ezoterice etc. Desi multi acceptam si folosim de ex. puterea numerologiei, feng shui, cristalele, astrologia … totusi nu acceptam ca numarul fiarei produce rau mai ales pe cartea de IDENTITATE! Nu se intelege cum se umbla tot mai mult la IDENTITATE. Confortul unei functii, salariul si tehnologia orbesc. Echilibrul ecologic stabilit in milioane de ani se poate rasturna brusc la o limita a tolerantei tot mai fortate. La fel este cu ordinea sociala cand este amenintata ierarhia unui echilibru fragil asezat in istoria omenirii care isi revenea dupa fiecare catastrofa. Acum va fi ditrusa gena identitatii.

Multi sunt religiosi, nu pentru ca altii le-au impus, ci pentru ca ei au ajuns rational sau nu, pe o cale sau alta sa creada.
Nu cred ca a predominat metoda credintei religioase prin impunere. Si nici cea prin influenta.
Dar oricum impunerea si influenta lucreaza acum intentionat si subtil. Rationalismul, obiectivismul, comertul, reclama, imaginea tv … impun si induc, intentionat sau doar prin imitatie, comportamente, modalitati, chiar principii si alte optiuni … manipularea maselor … paranormalul si altele de acest gen …
Se proclama incet-incet noua religie new age.
Exista o alterare a culturii – daca poti accepta ca se numeste rau un atac la cultura. S-ar putea sa nu accepti cu relativitatea asta in care inoata orice intr-o dispersie care tinde la dezordine, lipsa valorilor, confuzia libertatii cu haosul, confuzia relationarii cu relativismul.
Daca ai observat, nu te-am contrazis, nici macar necesar. Doar am inserat afirmatiile tale intr-un ansamblu mai cuprinzator pe care am incercat, si poate am reusit, sa-l descriu.
Vorbesti de amestecul stiintei cu religia pe care crezi ca il fac (teoretic). Oare nu am prezentat o posibila legatura destul de plauzibil? Si apoi, religia si stiinta nu se contrazic. Sigur ca sunt aspecte uneori gresit raportate, sau alte incompatibilitati … Depinde unde ai ajuns vrand sau, uneori, nevrand, intelegand totdeauna putin … din ce intelegeai altfel si tot mai mult incat ajungi sa stii totul despre nimic. Stii vorba lui Socrate care pe masura ce intelegea mai bine spunea “stiu ca nu stiu nimic”. Asta nu contrazice stiinta, si nici nu e doar un fapt moral. Voi incerca in alt loc sa argumentez ca e o trasatura profunda a cunoasterii.
Inca ceva. De ce stiinta e perceputa ca fiind doar cea de metoda actuala, cea de la Descartes incoace?
Vorbeai de conventii. Acum voi inversa cu 180 de grade lucrurile.
Ce a facut Descartes, parintele metodei stiintifice moderne? A stabilit o CONVENTIE, considerand orice lucru de cercetat, ca fiind un obiect fizic.
De aceea stiintei actuale ii spune stiinta conventionala. …
Astfel s-a ajuns ca fizica sa isi asume si biologia si originea vietii prin conventia care opereza cu succes “practic”. In general gandirea fiecarui om merge dupa stiinta vremii lui. In perioada mecanicista totul era explicat prin scripeti si alte mecanisme. La descoperirea conceputului energiei mecanice si calorice, la fel. Cand se faceau cercetari asupra magnetilor toti isi explicau lucrurile prin modele oferite de comportamentul campului magnetic. Si tot asa. Cand a aparut conceptul informatiei, Dumnezeu de exemplu, a fost explicat printr-o banca universala de informatie. Limba se confunda si e aruncata peste bord considerandu-se limbaj. Totul e conventie, nimic nu are valoare ontologica. Nu obiectele tehnice (conventionale) polueaza, ci omul a ajuns sa polueze mediul tehnic prin subiectivitatea lui si prin insasi viata lui biologica fiind considerata ca purtatoare de virusi.
Un maestru Qi Gong a ridicat-o in picioare pe mama care e paralizata. El spune ca stiinta “occidentala” nu poate intelege strict rational energia Qi oricat de subtila ar fi formalizarea. Tocmai pentru ca totul se strange in rationalizare pana la sufocare si agitatie.
Maestrul Qi Gong foloseste calculatorul, dar oare sunt multi medici in medicina conventionala care accepta Qi-ul? De retinut ca majoritatea nu cred in asa ceva chiar daca au dovezi “practice”. Ei nu accepta vindecarea bolnavului, ci explicarea metodei prin care vindeci. Iar daca metoda e altceva decat ce au invatat … nu invata cum sa vindece astfel, prefera sa moara bolnavul decat sa schimbe metoda si mai ales statutul lor.
Cam asa gandim noi in general. Noi cei luati de la nastere de curentul gandirii exclusiv rationale pana la rationalism, de cateva sute de ani.

Da, inteleg…sper .
Dar vorbim de Dumnezeu, iar acele manifestari ale obiectului despre care vorbim, sunt impuse de catre altii si sunt dincolo de orice posibilitate de verificare. In stiinta ceea ce spui tu e corect, asa este situatia, pe baza simptomelor se poate defini pana la un anumit punct obiectul necunoscut. Cand amesteci stiinta cu Dumnezeu, tot ce poti face e sa tragi niste concluzii care sa favorizeze punctul tau personal de vedere. Doar daca nu ai cumva niste simptome argumentate ale lui Dumnezeu-obiectul.

Ca raspuns la problema binelui si raului as incerca sa scriu aici cateva ganduri, dar ma tem ca vi se vor parea exagerate, fanatice sau incoerente. Dar toti cautam sa intelegem ceva despre aceste probleme chiar daca nu marturisim si poate nici nu stim ca o facem. Este si asta o dovada ca cunoasterea nu este doar un demers exterior, spre obiectul de cunoscut, ci este si autocunoastere, angajeaza dimensiunea launtrica si subiectiv-personala a celui care cauta. La filozofii antici filozofia unui filozof era si modul lui de viata. Acum filozofia nu are lagatura cu viata filozofului, fiind o speculatie, un demers de cunoastere. In realismul rationalist si practicist obiectiv, prezenta omului este subiectiva, adica omul este un intrus in adevarata cunoastere care astfel il exclude. Un specatacol intr-o sala fara spectatori. Asta o spune Schroedinger, nu eu, in cartea “Spirit si materie”.
S-a procedat analitic si obiectiv. S-a disecat broasca, s-a vazut din ce este alcatuita si astfel am cunoscut organismul broastei. Dar apoi s-a observat ca partile broastei nu sunt tot una cu broasca si ca oricum impachetata la loc nu mai traieste. Asa cu tesuturile si celulele vii. Erau altceva izolate pentru observatie, in afara tesutului viu sau in afarqa organismului in care functionau. Cred ca se poate sesiza legatura cu ce am spus mai sus despre filozofi.
Sunt teorii care spun ca nu exista bine si rau. In “Omul fiinta istorica” Lucian Blaga scria ca Dumnezeu este divin si satanic in acelasi timp. Cred ca este urmarea gandirii dialectice, in care inca inotam ca pestii in apa, si care inevitabil ajunge la paradox sau anihilare. Desi in urma cu ani citeam in articole de fizica, de exemplu, ca natura este fundamental triontica. Avem particule pozitive, negative si neutre. Apoi psihicul uman este intelectiv, afectiv si volitiv. In religia crestina avem Sfanta Treime. Dialectica e ca si cum ai vedea doar negru si alb fara a observa nuantele de gri. Vobesti de un lucru si implicit il pui in raport cu opusul sau. Adica lucreaza negatia ca fundament al gandirii. Omul polarizat exclusiv pe ratiune nu concepe cum ar fi altfel posibila gandirea, validarea ei.
Parintele Ghelasie Gheorghe, un mare mistic, oferea exemple de abordare trialectica in care negatia implicita nu exista. De exemplu la binomul dialectic miscare – nemiscare modelul ternar este miscare-repaus-odihna. Interesant este cum lucreaza acest trinom. Extazia miscarii este repausul, extazia repausului este odihna. Fiecare avand in sine potentialitatea celuilalt. Absolutul nu poate avea un opus, altfel nu ar fi absolut, ar fi doar absolut in raport cu negatia lui. Dumnezeu exista prin sine, nu in raport cu un opus, fie el si diavolul. Diavolul exista doar prin opozitie cu Dumnezeu, nu are existenta in sine.
Simtul comun nereligios sau rafinat rational uneori, percepe pe Dumnezeu ca fiind intepenit, nemiscat in mijlocul lumii, undeva. Batran si cu barba. Voi sfarsi acest discurs printr-o alta perceptie plauzibila, exponentiala si concluziva pentru tot ce am scris si mai sus.
Voi face comparatia cu o simfonie ascultata de un om care a ascultat numai chiuituri si hore. Daca ii dai sa asculte muzica muzica usoara o va percepe ca pe o sclifoseala. Daca va asculta jazz, va spune ca e o mare zapaceala si dezacorduri acolo. Si in final, daca ar asculta muzica simfonica, il va apuca somnul spunand, percepand-o ca statica. Dar tocmai muzica simfonica are cel mai mult dinamism in complexitatea ei, iar muzica populara este statica si in ritmuri si in melodie daca nu e legata de traditia si viata la tzara.
Cam asa e cu perceptia lui Dumnezeu ca fiind static, intepenit in mijlocul lumii plictisindu-se acolo nemiscat. miscarea lui e atat de subtila incat noi o percepem ca static absolut. In mijlocul lumii inseamna de la care decurge tot, batranetea inseamna originea a toate, inceputul. Barba si parul lung fiind razele de lumina, la randul lor fiind izvoarele vietii si ale existentei – vezi etimologia cuvintelor raza, rita, ritual.