Piratii din Caraibe si nu numai…

Pirateria de-a lungul istoriei

Inca din antichitate au fost inregistrate primele marturii: jafurile transportului de cereale din Egipt la Roma si jafurile flotei de argint spaniole din secolele XVII-XVIII. In zilele noastre se pot mentiona pirateriile din stramtoarea Malakka, (Indonezia). Asa numita „epoca de aur” a pirateriei a fost intre anii 1680-1720, fiind sprijinita de unele puteri maritime ca Anglia si Franta.

Nostalgia si literatura romantica au foarte putine lucruri in comun cu viata deosebit de grea, plina de lipsuri, si cruzimea sangeroasa a piratilor. Existau si pirati mai ingaduitori cum ar fi „Sam Cel Negru”. Cei prinsi erau de multe ori spanzurati sau decapitati, fara judecata.

Ascunzatorile secrete, insule si golfuri

Insula La Blanquilla, Venezuela, se afla in afara majoritatii rutelor comerciale, ceea ce o transforma intr-o ascunzatoare perfecta pentru piratii care se temeau de „bratul lung al legii” din Bahamas si Martinica. In secolul al XVIII-lea, piratul Black Sam Bellamy si-a amplasat tabara aici. Se pare ca nu i-a purtat noroc pentru ca nava sa, „The Whydah”, s-a scufundat langa Cape Cod, cateva luni mai tarziu. Epava a fost gasita abia in 1984. Guadeloupe. Edward „Barba-Neagra” Thatch a dat foc orasului omonim de pe insula, pe 28 noiembrie 1717. Piratul, care isi teroriza victimele tinand lumanari aprinse in barba sa stufoasa a distrus jumatate din oras si apoi a fugit cu un vas francez care transporta zahar.

Insula Roatan este inconjurata de recifuri abrupte si canale superficiale, inaccesibile vaselor mari, comerciale. Astfel, simtindu-se in siguranta, nu mai putin de cateva sute de pirati s-au adapostit aici, inclusiv piratii legendari Laurens de Graff si Henry Morgan. De aici, ei au putut ataca galioane spaniole care transportau portelanuri din Asia si argint din Peru. Conform unor zvonuri, vanatorii de comori ar fi gasit o parte din averea lui Henry Morgan pe aceasta insula, in anii ’60, iar cealalta parte inca si-ar mai astepta noul proprietar. Localizarea arhipelagului Cayman in mijlocul canalului dintre Mexic si Cuba l-a transformat in baza perfecta pentru grupurile de pirati. Insulele exploateaza istoria lor in piraterie printr-un festival anual care are loc in noiembrie: „Saptamana Piratilor”.

Henry Morgan, Francis L’Ollonais si Pierre LeGrand s-au stabilit la Tortuga, Haiti pentru perioade mai lungi de timp. Fluxul de pirati a inceput in jurul anului 1630. Ei atacau galioanele spaniole care transportau, de data aceasta, matasuri si condimente din China.

In timpul „varstei de aur” a pirateriei, insula Saint Croixera abandonata, un petic de harta nerevendicat de vreun stat. Era perfecta pentru un adapost temporar al piratilor. In 1717, piratul John Martel si echipajul sau au fost masacrati aici de un mercenar britanic. Supravietuitorii au fost abandonati pe insula si au fost cat pe ce sa moara de foame. Ulterior, au fost gasiti inca in viata de catre alte vapoare pirateresti si au fost dusi pe Virgin Gorda. Virgin Gorda. Insula are o linie neregulata a tarmului, plina de golfulete. Printre cei care s-au ascuns aici se numara „Barba-Neagra” si William Capitanul Kidd. De asemenea, „Black Sam” Bellamy si gasca lui de nelegiuiti au avut tabara aici, chiar sub nasul unui guvernator britanic.

Insulele Pearl de pe coasta statului Panama a atras lacomia spaniolilor, printre care si Vasco Nunez de Balboa, datorita bogatiei sale in perle si aur. Peste cateva decenii, Insulele Pearl au devenit un magnet pentru tot felul de pirati care veneau aici in cautarea bogatiilor. Insula San Jose este una dintre cele mai importante din arhipelag si se afla in mijlocul Golfului Panama, la doar 90 de kilometri de Panama City.

Insula Saint Kitts a fost atacata de francezi, la sfarsitul secolului al XVII-lea, cu ajutorul britanicului William „Capitanul” Kidd. El a schimbat repede taberele furand una dintre navele frantuzesti. A navigat inspre Marea Britanie, unde a fost intampinat ca un erou pentru tradarea francezilor.

Britanicii ii incurajau pe pirati sa se stabileasca pe insula Port Royal, Jamaica si sa atace navele spaniole si frantuzesti. A functionat drept cartier general pentru pirati, pana in 1692, cand un cutremur puternic a scufundat jumatate din oras omorand mii dintre locuitori. Port Royal a fost unul dintre porturile principale din Jamaica pana la data de 7 iunie 1692 cand a fost distrus complet de un cutremur de pamant urmat de un tsunami. Orasul era asezat pe o limba de pamant formata din nisip. In timpul cutremurului au murit ca. 3000 de persoane- aproximativ jumatate din populatia orasului. Reconstruirea ulterioara a orasului a fost zadarnicita in anul 1710 de un incendiu si o serie de uragane. La data de 14 ianuarie 1907 orasul este partial distrus de un nou cutremur de pamant. In prezent pe locul orasului se afla un sat de pescari fara importanta cu ca. 2000 de locuitori. In perioada de inflorire a orasului, Port Royal a fost unul dintre cele mai bogate si mai desfranate orase din lume. Acest lucru a fost faovorizat de pozitia ei favorabila pirateriei, localitatea fiind asezata pe drumul galioanelor spaniole dintre Panama si Spania.

Pe insula Nassau, New Providence, Bahamas exista un sat de corturi. Printre acestia se numara Barba-Neagra, Anne Bonny sau Calico Jack Rackham. Aceasta a fost prima „republica” piratereasca din Caraibe, pana cand britanicii au trimis un fost pirat cu misiunea de a „curata” insula. Pana in 1725, majoritatea piratilor fugisera. Multe dintre vasele incarcate cu bogatii s-au scufundat, iar unele epave nu au fost inca gasite.

Comoara piratului Barba Neagra

Edward Teach cunoscut si ca piratul Barba Neagra, si-a petrecut numai 2 ani (1716-1718) pradand marile. Insa, aceasta scurta perioada i-a fost suficienta pentru a strange o comoara imensa. In timp ce spaniolii erau ocupati sa puna mana pe aurul si argintul din Mexic si America de Sud, Barba Neagra si camarazii sai au asteptat rabdatori, dupa care s-au napustit asupra corabiilor incarcate cu comori pradandu-i pe spanioli, cand acestia se intorceau spre Batranul Continent. Barba Neagra a devenit, in scurt timp, cel mai de temut pirat, capatand o reputatie de oportunist crud si lacom.

Povestea piratului Barba Neagra a servit drept sursa de ispiratie pentru scenaristii trilogiei Piratii din Caraibe.

Domina prin teroare asupra Indiilor de Vest si coasta Atlanticului a Americii de Nord, avand cartiere generale atat in Bahamas, cat si in Carolina de Nord. Si-a gasit sfarsitul in noiembrie 1718, cand locotenentul britanic Robert Maynard l-a decapitat si i-a atarnat capul pe corabia sa, ca trofeu. Barba Neagra a recunoscut in fata calailor sai ca si-a ascuns comoara, insa nu a dezvaluit unde. Fapt care i-a determinat pe nenumarati vanatori de comori sa o caute pana si astazi. Corabia scufundata a lui Barba Neagra, Queen Anne’s Revenge, se crede ca a fost descoperita in 1996 langa Beaufort, Carolina de Nord, insa incarcatura nu era la bord. Comoara ar putea fi ascunsa oriunde, respectiv posibil pe ins. Caraibe, in Golful Chesapeake din Virginia, sau in zecile de grote din ins. Cayman. Cert este ca nimeni nu a reusit sa o gaseasca si multi inca o mai cauta.

Pirati celebri

Henry Morgan a fost un pirat renumit englez care a trait in secolul al XVII-lea. Morgan a fost preocupat de intocmirea unui Codex al piratilor care poate fi gasit in „Archivo General de Indias” in Sevilla. Acest codex a fost transcris de „Archivo General de Indias in Sevilla” care a fost medicul lui Morgan. De exemplu daca un pirat pierdea intr-o lupta bratul drept primea 600 de piastri sau cinci sclavi. Pe acel timp cu doi piastri se putea cumpara o vaca. La fel era precizata o forma democratica de alegere a unui capitan ca si impartirea prazii. Morgan a fost un strateg iscusit, insa un marinar nepriceput, cu toate ca sub conducerea lui personala pe mare piratii n-au obtinut nici o victorie, el a fost unul dintre cei mai temuti pirati din Marea Caraibilor.

Francis Drake a fost un corsar, navigator, negutator de sclavi si inginer englez din era elisabetana. Drake a fost numit in anul 1581 cavaler de catre regina Elisabeta I a Angliei. El a fost al doilea comandant in flota engleza ce a luptat impotriva Armandei spaniole in 1588. El a murit de dizenterie dupa ce a atacat fara succes San Juan, Puerto Rico in 1596. Faptele lui sunt semi-legendare si au facut din el un erou pentru englezi, dar pentru spanioli el este asemenea unui diavol. Drake a fost cunoscut ca si „”El Draque” (Dragonul) datorita actiunilor sale. Regele Filip al II-lea a oferit o recompensa de 20 000 de ducati (cam 10 mil. de dolari dupa standardele din 2007) pentru capul lui. In timp ce in Anglia era plans, in Spania erau sarbatoare si bucurie.

Pirati si negustori de sclavi

Din 1680 pana in 1725, Madagascarul a devenit o fortareata a unor piratilor celebri; William Kidd, Henry Every, John Bowen si Thomas Tew au transformat Golful Antongil si Nosy Boraha ( St. Mary ) (o insula de 12 mile in largul coastelor Madagascarului) in baze de operatiuni. Piratii pradau corabii comerciale care aveau ruta pe Oceanul Indian, Marea Rosie si Golful Persic. Ei vizau mai ales corabii care se indreptau spre Europa incarcate cu matasuri, panza, mirodenii si bijuterii. Corabiile capturate pe ruta opusa (care se indreptau catre India) erau usurate de incarcatura lor constand in monede, aur si argint. Piratii jefuiau atat corabiile de marfa ale Indiei, care navigau intre porturile aflate la Oceanul Indian, cat si cele apartinand Companiilor pentru India de Est ale Frantei, Marii Britanii si Olandei. Flota care naviga pe ruta Surat (in India) si Mocha (de pe Peninsula Arabica) au devenit, in scurt timp, tinta preferata datorita pelerinilor musulmani instariti care adesea, in drumul lor la Mecca, duceau cu sine pietre pretioase si alte obiecte de valoare. Negustorii din India, mai multe porturi din Africa si Insula Reunion erau dispuse sa faca afaceri cu bunurile furate de catre pirati. De asemenea, marinarii prost platiti de pe vasele comerciale din Oceanul Indian nu vedeau nici un motiv de a opune rezistenta piratilor sau de a-si risca vietile. S-a ajuns, adesea, ca piratii sa isi recruteze membrii echipajului chiar de pe corabiile pe care le pradau.

In ceea ce priveste pirateria din zona Madagascarului, ar trebui sa citim povestile legendare despre un asa zis stat pirateresc numit Libertalia.

Pirati romani

Radu Theodoru a scris de corsarul Mana de Fier, aflat in slujba lui Stefan cel Mare, dar fictiunea e fictiune, ca si Spanu din Toate Panzele Sus de Radu Tudoran. Deasemenea in hrisoave apar si referiri la piratii de la Dunare.

Pirateria in zilele noastre

Pirateria in Somalia se refera la actele de piraterie care se petrec in fata coastelor Somaliei. Aceste evenimente petrecute in apropiere de Cornul Africii ameninta serios o ruta importanta internationala a navelor comerciale, ca si ajutorul acordat tarilor in curs de dezvoltare. In fata costelor somaleze in Oceanul Indian si Marea Rosie opereaza ca. o mie de pirati. Razboiul civil din Somalia creeaza conditii prielnice actiunilor piratilor bine inarmati, care sunt sprijiniti oameni de afaceri implicati in contrabada cu arme si munitie. Deoarece guvernul provizoriu somalez nu are mijloacele necesare de a impiedica aceste acte criminale, au inceput unele state de a trimite in regiune propriile nave militare.

Cauza pirateriei este determinata in parte de faptul ca regimul decentralizat somalez, care n-a reusit sa impiedice pescuitul navelor straine in apele teritoriale ale Somaliei. Pescarii somalezi au cautat sa-si faca dreptate prin alungarea navelor straine. Prin pozitia Somaliei pe drumul comercial nautic acesti pescari inarmati care la inceput au cautat impiedicarea pescuitului ilegal in apele lor, nefiind sub control guvermnamental au devenit o parte din ei prin anii 1990 pirati. Expertul kenian Andrew Mwangura afirma ca originea pirateriei se datoreaza 90 % pescuitului ilegal in apele somaleze. Atacurile piratilor incep la Mogadishu (sudul Somaliei) si se continua spre nord in Golful Aden. Cele mai multe atacuri au avut loc in regiunea Puntland din nord-estul Somaliei, in porturile Eyl, Harardheere si Hobyo. Cand s-a constatat ca pirateria este o afacere rentabila, a atras atentia afaceristilor dubiosi care au inceput sa recruteze pirati si sa le asigure arme moderne.

Autor: Catalin Stanculescu, www.descopera.org