kepler-artistPlanetele extrasolare sunt planete care se afla in afara sistemului nostru solar. Pana in data de 20 ianuarie 2011, astronomii au anuntat descoperirea a 519 planete extrasolare, iar alte sute asteapta o studiere detaliata. Marea majoritate au fost detectate prin observatiile vitezei radiale si prin alte metode indirecte. Dintre planetele descoperite, majoritatea sunt planete gigantice asemanatoare cu Jupiter; cu tehnologia actuala, planetele masive sunt mai usor de observat.

In universul nostru, exista planete care orbiteaza in jurul unor stele sau in jurul unor pitice albe, stele aflate in ultima faza a evolutiei. In schimb, altele nu oribiteaza nicio stea.

Exoplanetele apar extrem de aproape fata de steaua care o orbiteaza datorita distantelor astronomice ce se afla intre Pamant si acea planeta. Chiar si cea mai apropiata stea se afla la cativa ani lumina.

Planetele extrasolare au devenit un subiect de cercetare stiintifica in secolul al XIX-lea. Multi astronomi au presupus ca exista, dar nu se stia cum vor arata si daca vor fi asemanatoare cu cele din sistemul nostru solar.

A fost nevoie de multi ani pana sa fie detectata prima planeta extrasolara. In anul 1992 au fost descoperite mai multe planete orbitand pulsarul PSR B1257+12. In anul 1995 a fost detectata o planeta gigantica, 51 Pegasi b ce orbita steaua 51 Pegasi. Frecventa descoperirilor a noi planete extrasolare a inceput sa creasca cu fiecare an.

Descoperirea planetelor extrasolare au intensificat interesul pentru cautarea vietii extraterestre. In septembrie 2010, Gliese 581 g, a patra planeta a stelei Gliese 581, parea a fi cel mai bun exemplu de planeta cunoscuta care ar putea sustine viata. O reanaliza a datelor a aratat ca nu exista o dovada clara a existentei sale. Planeta se afla inca pe lista celor neconfirmate.

Pana in anul 1992, planetele extrasolare erau un subiect de speculatie. In secolul XVI filozoful italian Giorano Bruno, un sustinator al teoriei lui Copernic, credea ca exista si alte planete in afara sistemului nostru solar care orbiteaza o stea. A fost nevoie de sute de ani pentru a se confirma acest lucru. In secolul XVIII aceeasi posibilitate a fost sustinuta si de Isaac Newton.

Descoperiri

In 1992, astronomii Aleksander Wolszczan si Dale Frail au anuntat descoperirea unor planete ce orbitau in jurul unui pulsar. Descoperirea a fost confirmata, si este considerata in general ca fiind prima descoperire confirmata a unei plantete extrasolare.

Aceste planete se crede ca au fost formate din ramasitele supernovei care au produs pulsarul, sau sunt nucleii stancosi ai unei planete gigantice nontelurice care au supravietuit.

In 6 octombrie 1995, Michel Mayor si Didier Queloz de la Universitatea din Geneva, a anuntat prima detectie a unei exoplanete orbitand o stea (Pegasi 51). Dezvoltarile tehnologice, notabile in spectroscopia de mare rezolutie, au dus la detectia a multor exoplanete intr-un timp foarte scurt. Astronomii au putut detecta indirect aceste exoplanete, masurand influenta gravitatiei asupra stelei. Alte exoplanete au fost detectate masurand variatia luminei unor stele, cand exoplaneta trecea prin fata stelei.

In 20 ianuarie 2011, au fost confirmate 519 exoplanete, si sunt mentionate in Enciclopedia Planetelor Extrasolare.

Primul sistem detectat care a avut mai mult de o planeta a fost PSR 1267+12; primele exoplanete care orbitau in jurul stelei numite „Upsilon Andromedae”.

Upsilon Andromedae este o stea binara localizata la 44 de ani lumina fata de Pamant in constelatia Andromeda.

Metode de detectie

Planetele sunt greu de detectat spre deosebire de stele. Acestea nu emit lumina si sunt foarte greu de observat. Din acest motiv, telescopul nu a putut detecta decat aproximativ 10 exoplanete. Restul au fost descoperite indirect; unele planete descoperite erau foarte fierbinti si emiteau radiatii in infrarosu, astfel putand fi detectate.

O echipa de cercetatori de la NASA au demonstrat recent o tehnica pentru a bloca lumina unei stele cu ajutorul unui atasament pentru telescop numit cronograf, usurand detectia exoplanetelor. O alta tehnica promitatoare ce va urma, este interferometria cu diferenta de faza nula.

Pana in acest moment, majoritatea planetelor extrasolare au fost detectate in mod indirect, prin diverse metode.

Metoda lui Doppler

In timp ce o planeta orbiteaza o stea, si aceasta se va misca pe o orbita mica. Metoda apeleaza la masuratori spectrale pentru a detecta variatiile in viteza a unei stele, in jurul unui centru comun de gravitatie. Acest lucru poate fi observat cu ajutorul efectului lui Doppler. Prin aceasta metoda pot fi observate chiar si cele mai mici miscari de pana la 1 metru pe secunda si este probabil cea mai productiva metoda in descoperirea planetelor, pana acum.

Metoda tranzitiei

Daca o planeta trece (sau tranziteaza) prin fata propriei stele, atunci luminozitatea stelei scade. Aceasta scadere de luminozitate depinde de dimensiunile planetei, dar si de alti factori. Si aceasta metoda este buna pentru detectie, insa nu este foarte precisa, nu de putine ori a adus rezultate false. De obicei este necesara confirmarea si printr-o alta metoda.

Metoda microlentilelor gravitationale

Campul gravitational al unei stele se comporta precum o lentila. Acest efect are loc doar atunci cand doua stele sunt aproape exact aliniate. In ultimii zece ani au fost observate peste 100 de astfel de evenimente. Daca exista o planeta, campul gravitational al planetei poate aduce o contributie detectabila acestui efect si astfel se poate detecta.

Aceasta metoda este foarte buna pentru planetele aflate intre Pamant si centrul galaxiei, deoarece centrul galaxiei contine un numar mare de stele.

Astrometria

Astrometria consista in masurarea exacta a pozitiei unei stele pe cer, si observarea schimbarilor sale de pozitie de-a lungul timpului. Miscarea unei stele este un efect al influentei gravitationale a unei stele ce o orbiteaza. Deoarece miscarea este foarte mica, aceasta metoda este putin productiva in detectarea planetelor extrasolare.

Misiuni viitoare

Sunt programate mai multe misiuni pentru a descoperi noi planete dar si noi metode de detectare. Masurarile astronomice realizate din spatiu pot fi mai exacte decat cele facute de pe Pamant. Astfel poate fi inlaturat efectul atmosferic.

In 2006 NASA a anuntat suspendarea proiectului Terrestrial Planet Finder datorita problemelor de buget. In iunie 2006, fondurile au fost reluate permitand proiectului sa continue cel putin pana in 2007.

Datorita lipselor de fonduri, NASA Space Interferometry Mission a fost anulata. Vor folosi astrometria.

Agentia Spatiala Europeana a anuntat misiunea „Darwin”. Darwin consta in sase telescoape, fiecare cu un diametru de 1,5 metri, care vor fi amplasate in spatiu in punctul L2, locul in care gravitatia Soarelui anuleaza pe cea a Pamantului.

Telescopul Darwin va fi capabil sa detecteze planete de dimensiunea Terrei, aflate la o temperatura de aproximativ 300 K, ce se rotesc in jurul unei stele similare Soarelui, la distante de pana la 20 parseci.

Cu ajutorul telescopului se vor putea determina parametrii orbitali si se poate detecta si analiza atmosfera planetei. Analizele se vor efectua intr-o zona din infrarosu cuprinsa intre 5 si 20 microni. Aceasta alegere nu a fost deloc intamplatoare. In aceasta banda se gaseste linia de absorbtie a ozonului si in plus, se gasesc liniile de absorbtie ale apei si ale dioxidului de carbon.

Se spera, ca in anul 2015 cand vor fi lansate telescoapele, pamantenii vor avea ocazia de a descoperi pentru prima data o planeta asemanatoare Pamantului care sa contina viata.

Resurse: Metode de detectie, Planete extrasolare

Autor: Marius Ignatescu, www.descopera.org

1 COMENTARIU

  1. citat din articol: In schimb, altele nu oribiteaza nicio stea. pai atunci nu poate fi vorba de planeta, in acest caz putem vorbi de un asteroid sau cometa. Planetele nu umba de capul lor prin sistem, nici macar asteroizii
    citat din articol: Gliese 581 g, a patra planeta a stelei Gliese 581, parea a fi cel mai bun exemplu de planeta cunoscuta care ar putea sustine viata. O reanaliza a datelor a aratat ca nu exista o dovada clara a existentei sale. Planeta se afla inca pe lista celor neconfirmate. Pai inseamna ca nu exista. Stiu ca s-a facut tam tam be baza acestei descoperiri. si-au dat seama ca au gresit? Mai bine nu aruncau stirea pe piata daca nu ereau siguri, se discrediteaza.

LĂSAȚI UN MESAJ