joseph-kittingerProiectul Excelsior a constat intr-o serie de sarituri de la mare altitudine realizate de colonelul Joseph Kittinger in 1959 si 1960 pentru a testa sistemul de parasutare in mai multe trepte. Intr-una din sariturile sale, Kittinger a stabilit recordul mondial pentru saritura de la cea mai mare intaltime si cea mai mare viteza atinsa de un om in cadere libera.

Avioanele deveneau tot mai rapide si zburau la o altitudine tot mai mare, iar fortele aeriene ale Statelor Unite ale Americii au devenit ingrijorate de siguranta echipajului care era nevoit sa se catapulteze la mare altitudine. Testele realizate cu papusi au aratat ca in cadere libera corpul se poate roti chiar si cu 200 de rotatii pe minut, ceea ce putea fi fatal.

Proiectul Excelsior, initiat in 1958, avea ca scop realizarea unei parasute care sa permita o coborare controlata si sigura dupa o catapultare de la mare inaltime. Francis Beaupre, tehnician la Wright-Patterson AFB, Ohio, a realizat un sistem de parasutare in mai multe trepte. Sistemul consta intr-un stabilizator de 2 metri pentru a preveni rotirea necontrolata si o parasuta principala de 8,5 metri ce era deschisa la o altitudine joasa. Sistemul includea temporizatori si senzori de altitudine care controlau parasuta si pozitia, chiar daca parasutistul era grav ranit sau inconstient.

Pentru a testa sistemul, s-a construit un balon mare cu heliu pentru a ridica gondola in stratosfera. Kittinger, care era si directorul proiectului, a realizat trei sarituri.

Primul test, Excelsior I, a fost realizat pe 16 noiembrie 1959. Kittinger a sarit de la o altitudine de 23,287 metri. In acest prim test, parasuta de stabilizare a fost deschisa prea devreme si corzile i s-au infasurat in jurul gatului. Kittinger se invartea cu 120 de rotatii pe minut si in scurt timp si-a pierdut constiinta. Viata sa a fost salvata de parasuta principala care s-a deschis automat la altitudinea de 3000 metri.

Desi testul a fost foarte aproape de un dezastru, Kittinger a efectuat o alta saritura dupa doar trei saptamani. In cel de-al doilea test, Excelsior II, Kittinger a sarit de la o altitudine de 22769 metri. Parasuta principala s-a deschis la 16700 metri.

Cel de-al treilea test, dar si ultimul, a fost facut pe 16 august 1960. In timpul ascensiunii, Kittinger a inceput sa simta dureri ale bratului drept datorita presiunii extrem de mici. A decis sa nu informeze echipa de la sol, deoarece puteau decide anularea testului. Ajuns la altitudinea record de 31333 metri, Kittinger a sarit din gondola, incepandu-si cursa catre pamant.

Parasuta mica pentru stabilizare s-a deschis si timp de 4 minute si 36 secunde, Kittinger a fost in cadere libera stabilind un nou record. La altitudinea de 5334 metri s-a deschis parasuta principala, aterizand in siguranta in desertul New Mexico. Coborarea a durat 13 minute si 45 secunde.

In timpul coborarii Kittinger a fost supus unor temperaturi de -70 grade C si a atins o viteza maxima de 988 km/h.

In 2010, Felix Baumgartner a incercat sa atinga viteza sunetului in cadere libera. Incercarea e atat un experiment stiintific, cascadorie dar si ambitie, sponsorizata de Red Bull. Misiunea a fost amanata pentru vara acestui an.

Daca Baumgartner reuseste, misiunea va dobori 4 recorduri mondiale: saritura de la cea mai mare inaltime, cea mai lunga distanta parcursa in cadere libera, atingerea vitezei sunetului in cadere libera si cea mai mare altitudine atinsa de un balon.

Viteza sunetului – numita si “bariera sunetului” – a fost atinsa de rachete, avioane sau alte vehicule, dar nimeni, niciodata, doar cu… “corpul uman”.

LĂSAȚI UN MESAJ