magia-realitatiiLa o prima vedere, multe dintre fenomenele naturii par sa tina de magie, iar culturile arhaice au creat mituri pentru a le explica. Egiptenii antici credeau ca se face noapte pentru ca zeita Nut inghite Soarele. Grecii puneau iarna pe seama disparitiei Persefonei in lumea subterana a lui Hades. Pentru vikingi, curcubeul era puntea care ii lega pe zei de Pamant.
Richard Dawkins crede insa ca adevarata magie este magia stiintei, care ajunge sa explice aceste fenomene. Fiecare capitol al cartii lamureste cate o problema: evolutia si diversitatea lumii vii, structura materiei, ciclurile diurn si sezonier, alcatuirea si istoria Soarelui, curcubeul, aparitia Universului, posibilitatea existentei vietii pe alte planete, cutremurele, rolul jucat de probabilitati in lumea noastra.
Insotita de desenele spectaculoase ale lui Dave McKean, Magia realitatii dezvaluie prin povestiri pasionante frumusetea poetica a stiintei.

„In aceasta carte vreau sa va arat ca, din perspectiva stiintei, lumea reala are propria sa magie, pe care o numesc poetica: o frumusete coplesitoare, a carei magie sporeste tocmai pentru ca e reala, iar noi putem intelege cum functioneaza. In fata adevaratei frumuseti si magii a lumii reale, vrajile supranaturale si scamatoriile par ieftine si stridente. Magia realitatii nu e nici supranaturala, nici scamatorie, ci pur si simplu minunata. Minunata si reala. Minunata pentru ca este reala.“ (Richard DAWKINS) Text preluat de pe humanitas.ro

Promovarea gandirii logice printre generatiile tinere e o problema de actualitate. Aceasta carte este destinata, in special, micilor cititori, dar nu inseamna ca adultii nu o pot citi cu placere. Ilustratiile lui Dave McKean, ii vor conduce pe copii pe drumul gandirii logice, incercand sa le arate CUM sa gandeasca, in loc de a le zice CE sa gandeasca.

Cartea e scrisa de un membru proeminent al „noului ateism” si incearca sa ajute copiii sa faca distinctie intre mit si realitate.  Dawkins foloseste o tehnica simpla ce atrage toate varstele: incepe fiecare capitol cu un set de mituri din diferite culturi, apoi trece la subiect. Vorbeste despre originile reale ale omului, despre miracole, despre probabilitatea reala a „norocului” sau „ghinionului”, si ofera explicatii reale pentru evenimente si experiente negative, de la cutremure la boli.

In capitolul intitulat „Cine a fost primul om?”, apare o poveste tasmaniana incantatoare despre un zeu care cade pe Pamant, dupa o lupta, si e pe moarte, dar care inainte de a muri se decide sa creeze oamenii. Dar fiind oarecum contra cronometru, el uita sa faca genunchii oamenilor si le face in schimb cozi de cangur. Zeul victorios, vazand ca oamenii sunt nefericiti din cauza mobilitatii reduse, le taie cozile si le da genunchi. Pentru aborigenii australieni, acest mit explica de ce oamenii nu au cozi, iar cangurii au.

Dawkins nu prezinta miturile ca fiind puerile sau stupide, ci le prezinta drept exemple ale primelor eforturi umane de intelegere a lumii. In alt capitol, Dawkins vorbeste despre miracole si incalcarea legilor naturii. Autorul il citeaza pe Hume: „Nicio marturie nu este suficienta pentru a valida un miracol, decat daca posibilitatea ca ea sa fie falsa ar fi mai miraculoasa decat ceea ce incearca sa stabileasca ca fiind adevarat”. Dawkins „traduce” afirmatia lui Hume in termeni mai usor de inteles de catre copii. El da exemplul lui John care sustine ca a vazut o vaca care a sarit peste Luna. „Oricat de cinstit si de incredere ar fi John de obicei, faptul ca el minte sau ca a avut o halucinatie, e mai putin miraculos decat saritura unei vaci peste Luna.”

Citeste cateva pagini


DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ