Organul care transforma undele sonore in impulsuri electrice este urechea ce contine anumite componente care lucreaza impreuna pentru a permite omului sa perceapa sunetele. Specialistii considera ca urechea este alcatuita din trei parti principale: urechea interna, urechea medie si cea externa.
Urechea interna este alcatuita dintr-un labirint, un ansamblu de canale cu forma complexa (vestibul si canale semicirculare) care au rolul de mentinere al echilibrului, dintr-o cohlee – componenta responsabila pentru auz ce are forma de cochilie de melc si dintr-un conductul care contine aproximativ 24.000 de celule cu cili fini cu rolul de a capta si a transmite catre creier informatiile.
Urechea medie este partea care contine cele trei oscioare (ciocanul, nicovala si scarita) si doi muschi. Intrarea catre cohlee este asigurata de scarita.
Urechea externa are rolul de a capta undele sonore si de a le transmite catre urechea medie si cea interna. Aceasta este alcatuita din canalul auditiv extern (loc in care se intalneste un strat de ceara) si din pavilionul urechii. Urechea externa face legatura cu cea medie prin membrana timpanica.
Perceperea sunetului de catre urechea externa
Sunetul
Conform DEX-ului, sunetul reprezinta acea vibratie a particulelor unui mediu elastic care poate fi inregistrata de ureche. Daca moleculele de aer ar lipsi, sunetul nu ar putea fi transmis. Frecventa cu care oscileaza undele determina practic frecventa sunetului, masurandu-se in Hertzi (Hz). Volumul sonor este dat de amplitudinea undelor sonore. Pentru ca sunetul sa poata fi auzit, acesta trebuie sa aiba cel putin 20 Hz, iar pentru ca sunetul sa fie mai inalt trebuie ca frecventa acestuia sa fie crescuta.
Perceperea sunetului de catre urechea medie si cea interna
Pana sa ajunga in urechea medie, sunetul este amplificat. Prin modul in care interactioneaza si prin pozitia pe care o au, cele trei oscioare ale urechii constituie un avantaj mecanic. Datorita membranei timpanice, presiunea sunetului este amplificata de 15 ori minim. Uneori, sunetul poate fi amplificat si de 20 de ori datorita celor doi muschi ai urechii medii. Cea care preia majoritatea presiunii undei sonore este membrana bazilara a cohleii care poate filtra sunetele dupa frecventa lor. De obicei, sunetele intense (de frecventa mai mare) nu persista mult in cohlee pentru ca acestea se pot percepe repede. Cele ce „zabovesc” mai mult sunt cele de frecventa mai redusa ce trebuie recepate si interpretate mai bine de catre ureche pentru a putea fi intelese de om.
Bibliografie
Revista “Interiorul corpului uman”, Editura DeAgostini, Bucuresti, 2010;
http://en.wikipedia.org/wiki/Ear
http://dexonline.ro/
Autor: Lucian Timofte, articol trimis pentru Concursul Descopera.org
