Sistemul Solar

Sistemul nostru solar cuprinde Soarele, cele opt planete, 162 de sateliti naturali ai acestora, 3 planete pitice si corpuri mici: asteorizi, comete, praf, meteoriti etc. Toate planetele orbiteaza in jurul Soarelui, acesta avand peste 99% din masa totala a sistemului solar.

Sistemul solar se afla pe unul din bratele exterioare a Caii Lactee, numit Bratul Orion intr-o regiune cu o densitate de materie relativ mica. Si sistemul solar, la randul lui, se afla intr-o miscare de revolutie in jurul centrului galaxiei, aflat la o distanta de 25.000-28.000 de ani lumina. Viteza de deplasare a sistemului solar este de aproximativ 220 km/s.

Soarele

Soarele, figura centrala in diverse mitologii, face posibila intreaga viata pe Pamant. Toate planetele, asteroizii, meteoritii, cometele precum si cantitatile enorme de praf interplanetar orbiteaza in jurul Soarelui. Totul se invarte in jurul Soarelui si acesta contine peste 99% din masa intregului sistem solar.

In urma cercetarilor s-a stabilit ca varsta Soarelui este de aproximativ 4,6 miliarde de ani si se afla la jumatatea ciclului principal al evolutiei. In fiecare secunda, peste patru milioane de tone de materie sunt transformate in energie, generandu-se astfel neutrino si radiatie solara.

Radiatia solara ajunge si pe Pamant, unde o parte din aceasta este absorbita incalzind aerul, o alta parte este imprastiata de moleculele aerului si in cele din urma, cea mai mare parte, ajunge pe suprafata Pamantului constituind radiatia solara directa.

Cerul se vede albastru datorita unei atmosfere curate, unde sunt imprastiate indeosebi radiatii cu lungimi de unda mici.

Soarele este compus din 74% hidrogen, 25% heliu, iar restul ocupa cantitatile mici de elemente mai grele. Datorita acestei compozitii si a temperaturilor ridicate, Soarele nu are o crusta solida si nici materie in stare lichida, toata materia solara fiind in intregime in stare de plasma si gazoasa.

Soarele are o culoare galbena-portocalie datorita temperaturii ridicate de pe suprafata lui, ajungand la aproximativ 5.700 grade Celsius. Cu cat patrundem mai adanc in interiorul Soarelui, temperatura creste, ajungand pana la 15 milioane de grade Celsius in miezul sau.

In timpul eruptiilor solare materia este proiectata in coroana si particulele de atomi sunt accelerate pana la viteze foarte mari, unde sunt expulzate in spatiul interplanetar. Aceste fenomene sunt insotite si de o emisie de raze X, unde radio, si in cazul eruptiilor mai puternice, de lumina vizibila.

Cand ajung in apropierea Pamantului si intra in atmosfera, in special deasupra regiunii polului nord, particulele creeaza aurorele polare si perturba propagarea undelor radio in jurul globului. Uneori aceste particule pot duce si la defectarea retelelor de distribuire a electricitatii.

Frecventa si intensitatea eruptiilor solare, protuberantelor si filamentelor cromosferei, variaza cu o perioada de aproximativ 11 ani. In timpul acestei perioade numarul petelor solare inregistreaza un minimum si un maximum.

Mercur

Planeta Mercur este cea mai apropiata de Soare, orbitandu-l o data la fiecare 88 de zile. Singura nava spatiala care s-a apropiat de Mercur a fost Mariner 10, care a cartografiat doar 40 – 45% din suprafata planetei.

Planeta Mercur nu poate fi locuibila datorita temperaturii prea mari, intre 179 grade Celsius si 427. Mercur nu are atmosfera, iar lumina solara pe suprafata planetei este de 6,5 ori mai intensa decat pe Pamant.

Primele observatii inregistrate dateaza din vremea sumerienilor, in al treilea mileniu inaintea erei noastre. Fizic, este similara in aparenta cu Luna datorita craterelor pe care le prezinta. Nu are sateliti naturali si nici atmosfera. In interiorul sau, Mercur are un nucleu mare de fier care genereaza un camp magnetic de 100 de ori mai slab decat cel al Pamantului.

Venus

La o distanta de 108 milioane kilometri de Soare, intalnim planeta Venus. Aceasta isi parcurge orbita in 225 de zile, iar rotatia in jurul axei sale dureaza 243 de zile. Spre deosebire de celelalte planete din sistemul nostru solar, Venus se roteste in sens invers, de la vest la est. Ca dimensiune, este putin mai mica decat Pamantul, insa este total diferita. Aici, temperaturile ajung pana la 4600 C, iar norii provoaca ploi de acid sulfuric. Atmosfera este compusa din 96% gaz carbonic si 3,5% azot, aceste gaze acumulate in atmosfera actioneaza sub efectul razelor Soarelui precum geamurile unei sere.

Este posibil ca in trecut Venus sa fi avut o atmosfera asemanatoare cu cea a Pamantului si oceane, insa datorita temperaturilor tot mai mari si un camp magnetic scazut, vantul solar sa le fi spulberat in spatiu.

Planeta Venus este asemanatoare cu Pamantul, fiind numita si sora Pamantului. Diametrul planetei Venus este mai mic cu doar 640 km decat cel al Pamantului, iar compozitia este asemanatoare.

Datorita conditiilor ostile si neprielnice la suprafata planetei, tehnologia actuala nu ne permite sa colonizam suprafata planetei Venus cum isi imagineaza iubitorii de science-fiction, cel putin nu prea curand. Insa la o inaltime de 15 kilometri, conditiile atmosferice devin similare cu cele de pe Pamant, permitand crearea unor posibile orase plutitoare.

Pamant

Ne aflam la 150 de milioane de kilometri de Soare. Planeta Pamant, numita si Terra este a treia ca distanta fata de Soare si a cincea ca marime din sistemul nostru Solar. Este singura planeta din Univers cunoscuta ca adapostind viata si este cea mai mare planeta telurica din sistemul solar.

Planeta Pamant s-a format acum aproximativ 4,67 miliarde de ani in urma din materia norului gazos al Nebuloasei Solare, alaturi de Soare si de celelalte planete ale sistemului solar. Planeta noastra a trecut prin numeroase schimbari si procese geologice si biologice, incat conditiile initale nu mai exista. Datorita conditiilor atmosferice si distantei optime fata de Soare, viata a putut aparea pe Pamant.

Marte

Marte, numita si “planeta rosie”, este o planeta de tip terestru, cu o atmosfera subtire aflata la 250 de milioane de kilometri fata de Soare. Suprafata planetei seamana cu cea a Pamantului, avand vai, vulcani, deserturi si calote glaciare polare. Aici gasim si cel mai intal munte din sistemul solar, Olympus Mons inalt de 26.000 metri, si cel mai mare canion, numit Valles Marineris.

Planeta Marte este a patra ca distanta fata de Soare si raza planetei reprezinta jumate din cea a Pamantului. Planeta Marte s-a format dupa aproximativ 120 de milioane de ani dupa Pamant, adica acum 4,5 miliarde de ani.

Nici planeta Marte nu poate fi locuita datorita tehnologiei actuale, insa are anotimpuri asemanatoare ca cele de pe Pamant. Anotimpurile sunt de doua ori mai lungi, iar distanta mare fata de Soare face ca anul sa fie de aproape doua ori mai mare decat al planetei noastre. La suprafata planetei, temperaturile sunt foarte scazute, coborand pana la -140 grade Celsius.

Cand planeta se apropie de Soare temperatura creste ajungand pana la 20 de grade Celsius, acest lucru provocand cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar, acoperind intreaga planeta.

Cercetarile recente au demonstrat ca in trecutul planetei a existat apa in stare lichida, datorita descoperirii unor minerale care se formeaza de obicei numai in prezenta apei. Diverse teorii sustin ca in trecut, planeta a fost mult mai accesibila vietii decat este astazi, insa nu se stie daca a existat vreodata organisme vii pe aceasta planeta.

Centura de asteroizi

Intre Marte si Jupiter, la 320 de milioane de kilometri de Soare, intalnim centura de asteroizi. Johnann Bode a publicat o regula in anul 1772, prin care estima departarea planetelor de Soare, dar care prezicea si existenta unei planete intre Marte si Jupiter. Cativa ani mai tarziu, in 1781 a fost descoperit Uranus si s-a observat ca orbita corespundea Legii lui Bode. Atunci s-a inceput cautarea planetei lipsa dintre Marte si Jupiter. Ceea se s-a descoperit a depasit asteptarile. In 1801 a fost descoperit asteroidul Ceres, presupunandu-se ca acesta era planeta cautata, dar un an mai tarziu a mai fost descoperit inca un asteriod. Numarul lor a crescut, astazi se estimeaza ca exista peste 30.000.

Ceres (planeta pitica)

La descoperirea ei a fost considerata planeta, iar apoi a fost reclasificata ca fiind asteroid. In 2006, in urma unei rezolutii a Uniunii Astronomice Internationale a fost schimbata definitia termenului de planeta, iar Ceres a primit statutul de planeta pitica.

Ceres are un diametru de doar 950 km si este cel mai mare obiect din centura de asteroizi, continand 32% din masa totala a centurii.

La 480 milioane kilometri departare de Soare se termina centura de asteroizi.

Jupiter

Cu cat ne indepartam de Soare, cu atat temperatura scade iar conditiile propice dezvoltarii vietii scad. La o distanta de 778 milioane de kilometri de Soare intalnim giganta planeta Jupiter, cu un volum de 1300 mai mare decat cel al Pamantului. Are nu mai putin de 59 de sateliti cunoscuti si patru luni galileene.

Este a cincea planeta de la Soare si este cea mai mare dintre toate planetele sistemului nostru solar.

Atmosfera planetei este compusa din 86% hidrogen si 14% heliu, cu urme de metan, amoniac, apa si piatra. Compozitia sa este foarte aproape de compozitia primordiala din care s-a format intregul sistem solar.

Pe Jupiter gasim hidrogen metalic lichid, fiind probabil si sursa campului magnetic al planetei.

Gasim aici nori de dimensiuni uriase, iar caldura interna a planetei provoaca vanturi ajungand la viteze incredibile. Marea Pata Rosie este o structura incredibila, avand intre 12000 si 25000 kilometri, suficient cat sa inghita doua Pamanturi. Furtuna a fost descoperita acum 168 de ani si n-a incetat nici astazi.

Jupiter are inele precum Saturn, insa sunt intunecate si sunt alcatuite probabil din graunte de material pietros. Datorita atractiei magnetice aceste particule nu vor rezista prea mult, si spre deosebire de inelele planetei Saturn, acestea par sa nu contina gheata.

Primul satelit uman trimis in explorarea spatiului care a ajuns la aceasta planeta a fost Pioneer 10 in 1973, iar mai tarziu Pioneer 11, Voyager 1, Voyager 2 si Ulysses. In prezent, sonda spatiala Galileo orbiteaza in jurul planetei Jupiter.

Saturn

Urmatoarea oprire, planeta Saturn, aflata la 1.429.400.000 km de Soare si este recunoscuta in special datorita inelelor sale. La fel ca si Jupiter, Uranus si Neptun, Saturn este un gigant gazos.

In structura interna a planetei se gaseste un miez de fierbinte, estimat a avea temperatura de 11.700 grade Celsius, radiand energie de 2,5 ori mai multa decat primeste de la Soare. Miezul este inconjurat de un strat gros de hidrogen metalic si un strat gazos exterior. Atmosfera este de obicei calma, insa apar furtuni cu caracter ciclic, aproximativ o data la 30 de ani cand vanturile ajung la peste 1800 kilometri pe ora.

In afara de particulele din inelul planetar, Saturn are 61 de sateliti cunoscuti ce orbiteaza in jurul ei.

Uranus

Uranus, a saptea planeta de la Soare, este de 5 ori mai mare decat Terra si are un diametru de 52.000 km. Este inconjurat de inele intunecate si 27 sateliti. Se afla la o distanta medie de 2.870.972.200 kilometri fata de Soare.

Fiecare planeta este unica in felul sau si adesea au surprins astronomii datorita caracteristicilor lor. Aproape toate planetele se invart pe o axa aproape perpendiculara pe planul eliptic, insa axa lui Uranus este aproape paralela cu elipsa. Desi la trecerea lui Voyager 2, polul sud era orientat direct inspre Soare, zona de ecuator este mai calda decat la poli, lucru neexplicat pana astazi. Aceasta nu este singura ciudatenie, campul magnetic al planetei nu este centrat in centrul planetei, ci este inclinat cu aproape 60 de grade fata de axa de rotatie si este generat, probabil, de o miscare la adancimi relativ reduse in interiorul planetei.

Planeta Uranus este compusa din stanci, gheturi si doar 15% hidrogen si putin heliu. Atmosfera sa este compusa din aproape 83% hidrogen, 15% heliu si 2% metan.

Uranus nu este atat de plictisitoare precum se credea, ci este o lume dinamica avand cei mai luminosi nori din sistemul solar extern. Vanturile ating viteze de cateva sute de kilometri pe ora, iar diferentele de temperatura intre sezoane nu variaza foarte mult datorita distantei mari la care se afla fata de Soare.

Neptun

Ultima planeta din sistemul nostru solar este Neptun, a opta planeta de la Soare. Are o masa de 17 ori mai mare decat cea a Pamantului si orbiteaza Soarele la o distanta de 30,1 unitati astronomice, aproximativ 4,50 miliarde de kilometri facand o rotatie completa in jurul Soarelui in 164,79 ani.

Planeta Neptun a fost descoperita indirect prin calcule matematice, datorita perturbarilor gravitationale din orbita lui Uranus, in 1846. In 1989 sonda spatiala Voyager 2 a trecut prin vecinatatea planetei.

Pe Neptun s-au observat activitati meteorologice produse de cele mai puternice vanturi din Sistemul Solar, ajungand pana la 2100 km/h. Datorita distantei fata de Soare, temperatura straturilor superioare ale norilor ajung la -218 grade Celsius. Sonda Voyager a confirmat existenta unor inele, sugerate inca din 1968 in urma unor analize.

Neptun are o structura interna similara cu cea a planetei Uranus, iar atmosfera sa formeaza aproximativ 5 – 10 % din masa. Mantaua planetei este cuprinsa dintr-o regiune intunecata cu temperaturi ridicate ce se condenseaza intr-un lichid cu temperaturi de 2000-5000 K. Fluidul are o conductivitate electrica si este numit adeseori “oceanul apa-amoniu”. La o adancime de 7000 km, exista posibilitatea ca aceasta sa se descompuna in cristale de diamant ce pot ajunge pana spre nucleu.

Nucleul lui Neptun contine fier, nickel si silicate, iar presiunea ajunge la 700 Pascali.

Atmosfera contine 80% hidrogen si 19% heliu si urme de metan.

Centura Kuiper

Centura Kuiper se extinde de la orbita planetei Neptun pana in afara sistemului solar. Acest disc imprasiat contine trei potentiale planete, printre care si Triton, care este mai mare decat Pluto si are chiar si o mica luna. Triton face o rotatie completa in jurul Soarelui in 560 de ani terestri, si se afla la 15 miliarde de kilometri de Soare.

Pluto (planeta pitica)

Pluton (Pluto) este a doua planeta pitica ca marime, dupa Eris, cu o raza de 1195 km. Pana recent, a fost considerata cea de-a noua planeta din sistemul solar. Pluto face o rotatie completa in jurul Soarelui in 247,8 ani, pe o orbita la distanta de 5,91 miliarde de kilometri.

Atmosfera lui Pluto este formata din monoxid de carbon si axot, in echilibru cu gheata formata din monoxid de carbon de pe suprafata si cu azotul solid.

Orbita planetei pitice este excentrica, astfel incat uneori Pluto ajunge mai aproape de Soare decat Neptun.

Datorita distantei mari dintre Pamant si Pluto, se cunosc putine lucruri despre aceasta planeta pitica.

(In stanga in imagine este o reprezentare artistica aratand suprafata planetei Pluto si satelitul sau, Charon. In indepartare Soarele este un mic punct.)

Haumea (planeta pitica)

La aproximativ 6,5 miliarde de kilometri de Soare se afla Haumea, avand o treime din masa lui Pluton. A fost descoperita in 2004 de o echipa condusa de Mike Brown de la Observatorul Palomar din Statele Unite, iar in 2008 a fost catalogata ca fiind o planeta pitica. In jurul ei, s-a descoperit orbitand doi sateliti naturali, Hi’iaka si Namaka.

Makemake (planeta pitica)

Makemake este a treia planeta pitica ca marime din Sistemul Solar. Temperatura este extrem de scazuta (-243,2 grade Celsius), iar suprafata sa este acoperita cu metan si alte elemente. Makemake a fost descoperita in 2005 si a fost clasificata ca plutoid in iulie 2008. Makemake se afla la 5,7 – 7,9 miliarde de kilometri distanta fata de Soare si efectueaza o orbita completa in 310 ani. Dupa aceasta planeta, se termina centura Kuiper.

Eris (planeta pitica)

Eris este cea mai indepartata planeta pitica descoperita pana acum, si se afla pe raza discului imprastiat. Are un diametru de 3000 km si o viteza pe orbita de 3436 km/h.

Norul lui Oort

La marginea sistemului Solar intalnim “norul lui Oort”, aflat la o distanta de fata de Soare de 50.000 UA, aproape un an lumina. Jan Oort, a ajuns la concluzia ca locul de origine al cometelor este acest nor, aflat la granita gravitationala a intregului sistem solar.

Norul lui Oort se presupune ca ar fi ramasitele discului protoplanetar original care s-a format in jurul Soarelui acum 4,6 miliarde de ani. Este acceptata ipoteza ca norul lui Oort a fost initial mult mai aproape de Soare, facand parte din procesul ce a dus la formarea planetelor si asteroizilor.

Cometele au ca origini doua puncte principale in sistemul solar. Cometele de scurta durata, provenite probabil din centura Kuiper si cometele ce provin din cele mai indepartate locuri din sistemul solar, probabil din Norul lui Oort.

Sistemul Solar va mai exista inca 2-3 miliarde de ani, daca vom fi ocoliti de alte cataclisme cosmice. Soarele isi va consuma in cele din urma hidrogenul, iar pe Terra va arata precum Venus. Peste 3,5 miliarde de ani viata pe Pamant nu va mai exista, iar peste 7,5 miliarde de ani Soarele va deveni o giganta rosie, carbonizand planeta Mercur si aruncand Terra si Marte din sistemul solar, gasindu-si sfarsitul pe orbite indepartate.

Va veni un moment cand umanitatea va trebui sa-si caute o alta casa, probabil pe unul din satelitii inghetati ai planetelor Jupiter si Saturn, unde, pentru o buna perioada, vor aparea conditii asemanatoare Pamantului astazi. Soarele va ramane o giganta rosie inca cateva sute de milioane de ani inainte sa se stinga, cand va exploda aruncand cu violenta nucleele elementelor grele sintetizate de reactiile nucleare din interiorul lui.

Bibliografie: Sistemul Solar

Autor: Marius




22 Comentarii

  1. filip.marius.g spune:

    Interesant si documentat insa, ceva ceva lipseste.Dupa umilele mele calcule, sistemul Solar ar detin exact 12 planete si nu 11 sau 13, iar o rotatie (O zi a sistemului Solar) se desfasoara in 820 de ani terestrii. Multumesc Filip G.

  2. Soarele spune:

    Foarte interesant acest articol, bine pus la punct si facut astfel incat poti afla dintr-un singur loc totul despre sistemul solar. Multumesc!

Adauga un comentariu sau poti sa discuti si pe FORUMUL nostru!