Triburile pierdute ale omenirii

Articole asemănătoare

Exista probabil sute de triburi care nu au avut niciun contact cu lumea civilizata. Antropologii folosesc expresia “triburi necontactate” pentru a desemna acele grupuri care traiesc izolate, fara legaturi cu lumea moderna. Unele refuza sistematic un astfel de contact. Acestia stiu ca lumea e mai mare decat bucatica lor de jungla, insa pe cei din exterior ii considera dusmani. Si pe de-o parte, au dreptate, chiar fara sa stie de ce. Experienta ultimelor secole arata ca adesea la stabilirea contactului, triburile au avut mult de suferit. Uneori contactul duce la disparitia totala a tribului in numai cativa ani, prin transmiterea unor boli fatale pentru ei, sau alteori printr-o schimbare radicala si ireversibila a culturii sau pierderea unor traditii pastrate de mii de ani. Aceste transformari se petrec pe durata a catorva zeci de ani si sunt schimbari definitive.

Cate triburi izolate mai exista astazi?

Nu se stie cu siguranta cate triburi necontactate exista in lume. Rebecca Spooner, de la organizatia “Survival International” sustine ca sunt cel putin 100 de triburi, majoritatea in Amazonia si Noua Guinee. Guvernul din Brazilia a survolat Amazonia si a identificat 77 de grupuri.

Exista cel putin 15 triburi in Peru, cateva zeci in partea Indoneziana a insulei Noua Guinee si doua triburi in insulele Andaman, in Oceanul Indian. Este posibil sa existe alte zeci de grupuri in Africa centrala si Malaezia.

Contactul cu lumea exterioara

Majoritatea grupurilor au avut un contact cu lumea exterioara, cel putin indirect. Triburile au avut intodeauna contact cu bastinasii, care la randul lor, au avut contact cu lumea exterioara. Multe triburi din Amazonia aleg sa evite contactul cu strainii pentru ca au avut intalniri neplacute in trecut. Tribul Mashco-Piro, de exemplu, si-au abandonat culturile si pamantul si au fugit in padure.

Potrivit lui Glenn Shepard, un etnolog la Muzeul Emilio Goeldi din Belem, Brazilia, spune ca “la inceputul secolului al XX-lea, multe companii producatoare de cauciuc au masacrat numeroase triburi”. Din acest motiv, unii cercetatori se refera la aceste triburi ca fiind cazuri de “izolare voluntara” si nu sunt clasificate ca si triburi necontactate.

Cele mai recente incursiuni, in special facute de mineri, lucratori petrolieri si taietori de lemne, au intarit xenofobia triburilor. In 1995, teritoriul pe care traia populatia Huaorani din estul Peru, a fost incercuit de campuri petrolifere, ceea ce a sporit sansele unor intalniri intre petrolisti si membrii tribului.

In Peru, legile interzic persoanelor sa initieze contactul cu grupurile izolate. Autoritatile au instituit, de asemenea, zone protejate in care aceste triburi sa poata trai in liniste. Cu toate acestea, legislatia are lacune si permite companiilor miniere si petroliere sa isi desfasoare activitatea si in astfel de regiuni.

In 1 iulie 2014, guvernul brazilian a postat un comunicat de presa pe site-ul sau web. Doua zile mai devreme, sapte membri ai unui trib izolat au iesit din Amazon si au contactat pasnic oameni intr-un sat din apropierea granitei peruane.

Ca un prim contact oficial cu un astfel de trib inca din 1996, evenimentul a fost iesit din comun. Dar evenimentul in sine putea fi anticipat. Timp de cateva saptamani, satenii din statul Acre din Brazilia au raportat ca membrii tribului ar veni sa fure din recolte. Insa decizia indienilor de a intra in contact nu a fost determinata de dorinta de a obtine bunuri materiale, ci de frica. Cu ajutorul traducatorilor care vorbeau o limba indoneziana Panoan strans legata, indienii din Acre au explicat ca “atacurile violente” ale unor straini i-au facut sa paraseasca padurea. Mai tarziu, s-a aflat ca rudele lor mai in varsta au fost masacrate, iar casele le-au fost incendiate. Potrivit guvernului brazilian, taietorii de lemne ilegali si traficantii de cocaina din Peru vanau acesti bastinasi.

Indienii nu au ajuns in satul brazilian din intamplare – probabil ca stiau exact unde sa mearga.

“Ei stiu mult mai mult despre lumea exterioara decat cred majoritatea oamenilor”, spune Fiona Watson, director de cercetare al organizatiei non-profit Survival International. “Ei sunt experti in ceea ce priveste supravietuirea si viata in padure si sunt constienti de prezenta strainilor”.

Unii au amintiri traumatizante cu cei din afara. In anii 60 si 70, Brazilia a privit Amazonul ca un loc gol ce necesita dezvoltare.

Persoanele indigene care au stat in calea acestui progres au fost mai mult sau mai putin avertizate inainte ca locuintele lor sa le fie demolate – iar multi au fost pur si simplu ucisi. Insa in statul Rodonia din Brazilia, un om, numit adesea si “ultimul supravietuitor al tribului”, a ramas in padure inconjurat de ferme de vite. Oamenii lui au fost probabil ucisi de catre fermieri cu ani in urma. Cand a fost descoperit in 1996, tragea cu sageti in oricine indraznea sa se apropie de casa lui. “Este o poveste cu adevarat trista”, spune Robert Walker, antropolog la Universitatea din Missouri. “Probabil ca este complet inspaimantat de lumea exterioara”.

In unele cazuri, in anii 70 si 80, guvernul brazilian a incercat sa stabileasca un contact pasnic cu persoanele indigene, adesea in scopul asimilarii fortate sau al relocarii. Le-au oferit obiecte metalice si alte lucruri pe care indigenii le-ar putea gasi valoroase – incercand sa-i ademeneasca. Acest lucru a condus uneori la altercatii violente si nu de putine ori, la izbucnirea unor boli. Persoanele izolate nu au nicio imunitate fata de anumite boli, despre care se stie ca elimina pana la jumatate din populatia unui sat in cateva saptamani sau luni.

In acei ani, misionarii le-au impartit Biblii, dar o data cu acestea le-au dat virusi si bacterii, ce au omorat chiar oamenii pe care doreau sa-i salveze.

In 1987, Sydney Possuelo  (seful departamentul Funai al Triburilor Necunoscute) a decis ca modalitatea actuala de a face lucrurile este inacceptabila. Dupa ce a vazut trib dupa trib decimat de bolile aduse de straini, a decis ca oamenii izolati nu ar trebui sa fie contactati deloc. In schimb, rezervele naturale ar trebui sa fie lasate deoparte pentru ca acestia sa traiasca, iar toate incercarile de contact ar trebui lasate la initiativa lor.

Bibliografie:

https://www.newscientist.com/article/dn24090-how-many-uncontacted-tribes-are-left-in-the-world/
http://www.bbc.com/future/story/20140804-sad-truth-of-uncontacted-tribes
https://en.wikipedia.org/wiki/Uncontacted_peoples

Articole recente

Comentarii

  1. Omul modern distruge orice este facut de natura in mii de ani cu scopul de a obtine, de a face banii. Nu realizam si nici nu concepem ca anumite lucruri trebuiesc pastrate cu sfintenie, iar consecintele sunt devastatoare.

  2. Să ne gândim cum ar fi dacă peste noi ar veni nişte extratereştri în nave capabile să zboare cu viteza luminii,cu o tehnologie incomparabil mai superioară decât avem noi azi.Bunul simţ cred că spune că aşa cum am vrea noi să fim respectaţi de aceea,aşa ar trebui şi noi să respectăm popoarele sau grupurile primitive.Se pot găsi valori umane şi etice demne de tot respectul,înţelepciune,omenie,cinste şi la grupuri primitive nu numai la lumea civilizată.În unele cazuri am rămas noi civilizaţii de ruşine din acest punct de vedere faţă de unii primitivi(grupuri siberiene,polare,amerindiene,africane,etc.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

VIDEO

Recomandări