carl-sagan-broca-brain„Creierul lui Broca” a fost scrisa de Carl Sagan si a fost publicata in 1974. Lucrarea contine o compilatie de ganduri si idei, ce apartin autorului si care acopera o gama larga de domenii si subiecte. Titlul provine de la numele unui neurolog si antropolog al secolului al XIX-lea, Paul Broca. El a fost cel care a descoperit faptul ca zone diferite ale creierului se ocupa de functii diferite. El credea ca prin studierea creierelor cadavrelor si corelarea acestor observatii cu experientele cunoscute ale decedatului, se poate intelege comportamentul uman. Acesta a fost motivul pentru care a pastrat sute de creiere umane conservate in formol. In prezent la colectie s-a adaugat propriul sau creier.

Sagan il foloseste pe Broca pe post de analogie, ideile, ce par corecte la un moment dat, de cele mai multe ori se schimba sau sunt invalidate de acumularea de cunostinte noi si de avansul tehnologic. Acesta e unul dintre principiile primare ale Metodei Stiintifice. Lipsiti de abilitatea prin care ne modificam gradul de intelegere, ramanem captivi in dogma.

Cea mai mare parte a cartii e dedicata clarificarii unor idei ce se situeaza fie la „marginea” stiintei, fie sunt doar niste inselatorii. O alta parte a cartii vorbeste despre conventiile prin care erau „botezati” membrii sistemului nostru solar si despre caracteristicile lor fizice. La un moment dat se discuta chiar si despre science-fiction. Ultima sectiune a cartii se intituleaza „Intrebari Finale”. Mai jos sunt cateva citate:

„Eu cred ca daca exista un zeu, in sensul traditional al cuvantului, atunci curiozitatea si inteligenta noastra ne-au fost oferite de catre el… pe de alta parte, daca un asemenea zeu nu exista, atunci inteligenta si curiozitatea noastra sunt unelte esentiale supravietuirii noastre. In ambele cazuri, nevoia de cunoastere este esentiala pentru bunastarea umanitatii.”

„Atunci cand tin prelegeri, despre stiintele in formare, despre „stiintele” populare sau despre pseudo-stiinte, uneori sunt intrebat daca acelasi nivel de scepticism nu ar trebui aplicat si doctrinei religioase. Raspunsul meu este da. Libertatea religioasa este esentiala cercetarii libere. Dar asta nu inseamna ca ea ofera imunitate religiilor. Doar prin cercetare vom putea descoperi adevarul.”

Sagan mai spune ca asa-zisele experiente religioase ce apar in timpul mortii clinice a pacientului, pot fi explicate si intelese prin intermediul unei experiente unice pe care o impartasim cu totii: nasterea. Explicatia este eleganta, bine articulata si se merita citita.


DISTRIBUIȚI

LĂSAȚI UN MESAJ