charles-darwinDarwin, Charles (Robert)

(12.02.1809, Shrewsbury, Shropshire, Anglia – 19. 04. 1882, Downe, Kent)

Charles Darwin a fost un naturalist englez a carui teorie despre evolutia bazata pe selectia naturala a devenit temelia studiilor evolutioniste moderne. Cu chipul sau de boiernas de la tara, Darwin a socat initial societatea religioasa victoriana, sugerand ca animalele si oamenii impart aceiasi stramosi. Cu toate acestea, biologia sa atee a atras noua categorie de savanti profesionisti si, pana la moartea sa, viziunea evolutionista se raspandise deja in stiinta, literatura si politica. Darwin, el insusi un agnostic, a fost inmormantat cu onoruri nationale la Westminster Abby, Londra, in semn de recunostinta si pretuire.

Darwin si-a formulat teoria indrazneata in cadru neoficial, intre 1837 si 1839, la intoarcerea dintr-o calatorie in jurul lumii, la bordul navei HMS Beagle, insa abia doua decenii mai tarziu avea sa isi exprime public teoriile in Originea speciilor (On Origin of Species, 1859), cartea care a influentat profund societatea si gandirea occidentala moderna.

Tineretea si educatia

Darwin a fost al doilea fiu al lui Robert Waring Darwin, medic din inalta societate, si al Suzanei Wedgwood, fiica industriasului de ceramica unitarian Josiah Wedgwood. Alt stabunic al lui Darwin, Erasmus Darwin, doctor liber – cugetator si poet la moda inainte de Revolutia Franceza, a fost autorul lucrarii Zoonomia sau legile vietii organice (Zoonomia or the Laws of Organic Life, 1794 – 1796). Mama lui Darwin a murit cand acesta avea doar opt ani, iar el a fost ingrijit de cele trei surori mai mari ale sale. Copilul l-a admirat profund pe autoritarul sau tata, ale carui patrunzatoare observatii medicale l-au invatat foarte multe despre psihologia umana. Dar a detestat metoda de invatare mecanica a clasicilor in scoala traditionalista anglicana de la Shrewsbury, unde a studiat intre 1818 si 1825. In scolile publice englezesti, stiinta era considerata, pe atunci, dezumanizata, si, din cauza interesului sau pentru chimie, Darwin a fost pedepsit de directorul sau (si poreclit ,,Gaz” de catre colegii lui).

Tatal sau, considerandu-l pe tanarul de 16 ani un pierde-vara interesat doar de vanatoare, l-a trimis sa studieze medicina la Universitatea din Edinburgh in 1825. Mai tarziu, Darwin a dat de inteles ca a invatat foarte putine in cei doi ani la Edinburgh. De fapt, a fost o experienta initiatica. Nu putea primi o educatie stiintifica mai buna in alta universitate britanica. A fost invatat sa inteleaga chimia rocilor in curs de racire pe Pamantul primitiv si cum sa clasifice plantele dupa ,,sistemul natural” modern. La muzeul de la Edinburgh a fost invatat impaieze pasari de catre un sclav sud-american eliberat si cum sa identifice straturile de roci si flora si fauna coloniala.

Si mai important, studentii radicali de la universitate l-au introdus pe adolescent in cele mai recente stiinte care se studiau pe continent. Edinburgh a atras pe protestantii englezi disidenti (in engleza, dissenteres) care erau exclusi din universitatile anglicane cum ar fi Oxford si Cambridge, iar la societatile de studenti, Darwin a auzit liber-cugetatori care negau imaginea divina a anatomiei faciale umane si care sustineau ca animalele au toate facultatile mintale ale oamenilor. O conferinta despre minte ca produs al unui creier material a fost cenzurata oficial, deoarece un astfel de materialism a fost considerat subversiv in deceniile conservatoare care au urmat Revolutiei Franceze. Darwin a fost martorul sanctiunilor sociale aplicate celor care nu se supuneau dogmelor. Cand strangea melci de mare si cnidari pe tarmurile din apropiere, era insotit de Robert Edmond Grant, un evolutionist radical si un discipol al biologului francez Jean – Baptiste Lamarck. Expert in porifere, Grant a devenit mentorul lui Darwin si l-a invatat despre cresterea si relatiile dintre nevertebratele marine prmitive. Grant credea ca acestea detin cheia misterelor legate de originea fiintelor mai complexe. Incurajat sa abordeze problematici mai largi despre viata printr-un studiu de zoologie a nevertebratelor, Darwin a facut propriile observatii despre briozoarele larvare (Flustra) si si-a anuntat descoperirile in societatiile de studenti.

Tanarul Darwin a invatat foarte multe in bogatul mediu intelectual de la Edinburgh, insa nimic despre medicina: a detestat anatomia, iar chirurgia (inante de a fi folosit cloroformul ca analgezic) il repugna. Tatal sau liber-cugetator, realizand cu siretenie ca Biserica putatnd fi o chemare mai buna pentru un naturalist fara directie, l-a transferat la Christ College, Cambridge, in 1828. Intr-un mediu complet altfel, Darwin era educat cum sa devina un gentleman anglican. Si-a cumparat cal si a reinceput sa se dedice, alaturi de de fii altor mosieri, vechiilor pasiuni: bautura, tirul si colectarea de gandaci. A iesit al zecelea pe lista absolventilor in arte in 1831. In acest colegiu, tanarul profesor preot John Stevens Henslow i-a aratat latura conservatoare a botanicii, iar decanul, reverendul Adam Sedgwick, specializat in evidentierea planului lui Dumnezeu in lumea animala, l-a dus pe Darwin in Tara Galilor in 1831, intr-o calatorie geologica.

Inspirat de relatarile lui Alexander von Humboldt despre junglele sud-americane din Istorisire despre calatorii (Relation historique, 1814-1825), Darwin a aceptat, la sugestia lui Henslow, o calatorie in Tierra del Fuego, in capatul sudic al Americii de Sud, la bordul unei bric reconstituit, HMS Beagle. Darwin nu a navigat ca un umil naturalist-chirurg, ci ca un gentleman care-si platea cheltuielile de calatorie, insotitor al capitanului de 26 de ani Robert Fitzroy, un aristrocrat care se temea sa stea singur la timona. Calatoria cu Fitzroy isi propunea scopuri imperiale, dar si misionare: trebuia sa cerceteze coastele Patagoniei, pentru a facilita comertul britanic, si sa repartizeze trei „sclavi” cumparati anterior in Anglia din Tierra del Fuego si crestinati. Darwin s-a echipat cu arme, carti si sfaturi despre conservarea carcaselor de animale de la expertii de la gradina zoologica din Londra. (Fitzroy i-a dat primul volum din Principiile geologiei (Principles  of Geology), de Charles Lyell) Beagle a ridicat ancora din Anglia la 27 decembrie 1831.

Articolul este preluat, cu acordul editorilor, din Enciclopedia Britannica volumul 5, enciclopedie publicata in limba romana de Jurnalul National. Enciclopedia Britannica se poate comanda de pe siteul www.enciclopediabritannica.ro

Alte articole din aceeasi serie:

Originea speciilor

Calatoria pe Beagle

Charles Darwin – tineretea si educatia

LĂSAȚI UN MESAJ