Copernicus Nicolaus sau Copernic in poloneza Nikolaj kopernik (19. 02. 1473, Torun, Polonia – 24. 05. 1543, Frauenburg, Prusiei Orientala, azi Frombork, Polonia)
Copernicus Nicolaus a fost un astronom polonez care a avansat ipoteza conform careia planetele se rotesc in jurul Soarelui aflat in repaus, Pamantul este o planeta care, pe langa faptul ca orbiteaza anual Soarele, se roteste o data pe zi in jurul propriei axe, si pe termen lung, schimbarile foarte lente care survin in directia axei sale explica precesia echinoctiilor. Aceasta reprezentare a spatiului se numeste sistem heliocentric sau „centrat pe Soare”, de la grecescul helios care inseamna Soare.
Teoria lui Copernic a avut urmari dintre cele mai importante pentru ganditorii care au contribuit ulterior la revolutia stiintifica, printre care figuri de prim rang, precum Galileo, Kepler, Descartes, sau Newton. Copernic a elaborat probabil ideea de baza intre 1508 si 1514, ani in timpul carora a redactat un manuscris numit Micul Comentariu (Commentariouls). Cu toate aceste cartea care cuprindea versiunea finala a teoriei sale, Despre revolutia sferelor ceresti in sase carti (De revolutionibus orbium coelestium libri VI), nu avea sa vada lumina tiparului decat in 1543, anul mortii sale.
Inceputurile si educatia
Anumite aspecte privitoare la inceputuriile vietii lui Copernic sunt bine cunoscute, desi din nefericire, biografia scrisa de devotatul sau discipol Georg Jhoachim Rheticus (1514 – 1574) s-a pierdut. Conform unui horoscop alcatuit mai tarziu, Nicolaus Copernicus s-a nascut la Torun, un oras din nordul Poloniei, pe raul Vistula, la sud de Gdansk, important port la Marea Baltica. Tatal sau, Nicolaus, era un negustor instarit, iar mama sa, Barbara Watzenrode, se tragea si ea dintr-o familie de comercianti de seama. Nicolaus era cel mai mic dintre cei patru copii ai familiei. Dupa moartea tatalui, la o data cuprinsa intre 1483 – 1485, fratele mamei sale Lucas Watzenrode (1447 – 1512), l-a luat in grija sa. Watzenrode care era sa ajunga in curand episcop in Varmia (Warmia), l-a pregatit pe tanarul Nicolaus pentru o cariera in sanul Bisericii.
Intre 1491 si 1494, a studiat artele liberale, printre care astronomia si astrologia, la Universitatea din Cracovia (Krakov). Ca multi alti studenti de atunci, a parasit scoala inainte de a-si termina studiile, plecand sa studieze apoi in Italia, la Universitatea din Bologna, unde unchiul sau obtinuse un doctorat in drept canonic in 1473.
Perioada de la Bologna (1496 – 1500) a fost scurta, dar importanta. Un timp Copernic a trait in aceeasi casa cu principalul astronom al univarsitatii, Domenico Maria de Novara (in latina Domenicus Maria Novaria Ferrariensis, 1454 – 1504). Novara primise insarcinarea de a face pentru oras predictii astrologice anuale, incluzand toate paturile sociale, dar acordand o atentie deosebita destinului printiilor italieni si al dusmanilor sai.
Copernic, asa cum se stie de la Rheticus, a fost „asistent si martor” al unora dintre observatiile lui Novara, iar participarea sa la elaborarea predictiilor anuale arata ca era pe deplin familiarizat cu astrologia. Probabil ca Novara i-a aratat lui Copernic doua carti de importanta majora care i-au decis viitorul, greu de prevazut, de cercetator al astrelor: Epitoma Almagestei lui Ptolemeu (Epitoma in Almagestum Ptolemaei) de Johan Muler (sau Regiomontanus, 1436 – 1476) si Argumente impotriva astrologiei divinatorii de Giovanni Pico della Mirandola (1463 – 1494). Prima oferea o sinteza a fundamentelor astronomiei lui Ptolemeu, cu corecturile lui Regiomontanus si dezvoltarile esentiale ale unor modele planetare importante care i-au sugerat probabil lui Copernic caile ce aveau sa duca la ipoteza heliocentrica. Lucrarea lui Pico reprezenta un atac sceptic devastator impotriva fundamentelor astrologiei, care a avut un mare ecou in sec XVII. Printre argumentele lui Pico se numara si acela ca astrologii nu puteau fi siguri de inraurirea planetelor cata vreme astronomii nu cadeau de acord asupra dispunerii lor.
Se cunosc numai 27 de observatii realizate de Copernic in toata viata lui (nu incape indoiala ca a facut mult mai multe), majoritatea referitoare la eclipse, alinieri, si conjunctii ale planetelor si stelelor. Prima observatie de acest fel a avut loc pe 9 martie 1497 la Bologna. In De revolutionibus, cartea IV, capitolul 27,Copernic raporteaza ca a vazut Luna eclipsand cea mai stralucitoare stea din ochiul Taurului, Alpha Tauri (Aldebaran). Cand a publicat aceasta observatie, in 1543, el o asezase deja la baza constructiei sale teoretice, intrucat ii confirma cu exactitate dimensiunea diametrului Lunii vizibile. Dar in 1497, el utiliza probabil aceasta observatie la verificarea tabelelor cu Luna plina si Luna noua derivate din Tabelele Alfosine utilizate curent si de care s-a servit Novara pentru predictia din 1498.
In 1500, Copernic a vorbit la Roma in fata unui public interesat de subiecte matematice, dar continutul exact al acestor conferinte a ramas necunoscut. In 1501 a locuit pentru putin timp la Frauenburg, dar a revenit curand in Italia ca sa-si continue studiile, de data aceasta la Universitatea din Padova, unde a urmat studii medicale intre 1501 si 1503. Pe vremea aceea, medicina era strans legata de astrologie, deoarece se credea ca stelele influenteaza starea unui organism. In consecinta, experienta astrologica a lui Copernic de la Bologna l-a ajutat, incat a fost un profesor de medicina mai bun decat isi poate imagina cineva astazi.
Copernic si-a pictat, la un moment dat, un autoportret intrucat dobandise, se pare, o oarecare indemanare artistica la Padova, unde isi desfasura activitatea o societate infloritoare de pictori, la fel ca in preajma Venetiei. In mai 1503, Copernic obtinuse in sfarsit un doctorat, ca si unchiul sau, in drept canonic, dar de la o universitate italiana la care nu studiase, Universitatea din Ferrara. Cand s-a intors in Polonia, episcopul Watzenrode i-a aranjat o sinecura: un post de profesor in absentia, sau scolastic, la Wroclaw. Indatoriile lui Copernic de la palatul episcopal erau insa in mare parte administrative si medicale.
In calitate de canonic, colecta renta de pe pamanturile aflate in proprietatea bisericii, asigura apararea militara, supraveghea finantele comunitatii, conducea brutaria, beraria si morile si se ocupa de nevoile medicalele ale celorlati canonici si ale unchiului sau. Cercetariile astronomice se desfasurau insa numai in timpul liber, in afara acestor obligatii. El a folosit, de asemena, cunostintele de greaca dobandite in timpul studiilor din Italia ca sa alcatuiasca o traducere latina a aforismelor unui poet si istoric bizantin foarte putin cunoscut din sec VII d. Hr., Theophylactus Simocattes. Lucrarea a fost publicata in 1509 in Cracovia si a fost dedicata unchiului sau. Ideea pe care avea sa se sprijine intreaga sa faima de mai tarziu i-a venit insa, dupa toate aparentele, spre sfarsitul vietii lui Watzenrode.
Copernic se bucura de o reputatie considerabila ca astronom si in afara Poloniei, dovada fiind faptul ca in 1514, a fost invitat sa-si expuna opiniile la al Cincilea Conciliu de la Laterano in privinta crucialei probleme a reformei calendarului. Pe vremea aceea se utiliza calendarul institutului inca din timpul lui Iulius Caesar, care cumulase in cursul secolelor mari decalaje fata de pozitia reala a Soarelui. Din aceasta pricina, calcularea datelor pentru marile sarbatori religioase, precum Pastele, punea probleme insurmontabile.
Nu se stie daca a formulat vreodata un punct de vedere privitor la reforma calendarului, dar, in orice caz, Copernic nu a luat parte la nici una sesiunile conciliului. Conducatorul reformei calendaristice era Paul de Meddelburg, episcop de Fossombrone. Cand Copernic a compus dedicatia de pe De revolutionibus in 1514, a facut mentiunea ca ,,matematica este scrisa pentru matematicieni”. El arata astfel ca ii viza doar pe aceea care, ca Paul, aveau suficiente cunostinte matematice incat sa-i poata intelege lucrarea.
Va urma
Articolul este preluat, cu acordul editorilor, din Enciclopedia Britannica volumul 4, enciclopedie publicata in limba romana de Jurnalul National. Enciclopedia Britannica se poate comanda de pe siteul www.enciclopediabritannica.ro
