Multi critici considera ca acestui documentar ii lipseste focalizarea si ca pune intrebari la care nu ofera nici un raspuns. Dar acest lucru nu demonstreaza lipsa de pricepere a realizatorilor sai. Din contra, tocmai aceasta abordare demonstreaza, cat se poate de clar si de elocvent, analiza si cunostintele implicate in realizarea documentarului. Se poate spune ca regizorul „exporta” un sentiment de complicitate vestica prin faptul ca ne lasa pe noi sa unim piesele puzzle-ului. Prin urmare suntem NEVOITI sa gandim, sa constientizam scopul filmului si rolul pe care il avem noi in aceasta situatie. Nu exista o voce-narator in acest film, nimeni nu ne explica semnificatia evenimentelor de pe ecran. O lectie e invatata mai bine atunci cand tragem singuri concluziile de rigoare, decat in cazul in care ne este „suflat” in permanenta raspunsul, adica felul in care trebuie sa interpretam informatiile dintr-un documentar.
Sclavie, colonizare, genocid si razboi civil, acestea sunt doar o parte din lucrurile ce au marcat istoria Africii. In documentarul lui Hubert Sauper, ne este prezentata cea mai noua umilinta – globalizarea sau dupa cum mai e numita, Noua Ordine Mondiala. „Darwin’s Nightmare” se ocupa de peste (bibanul de Nil ce a fost introdus „experimental” in lacul Victoria), dar tema este exploatarea resurselor naturale ale unei tari in detrimentul locuitorilor sai. In acest caz, vorbim de 500 de tone de fileuri de peste ce sunt prinse in fiecare zi, exportate in Europa pentru a hrani 2 milioane de oameni zilnic, in timp ce localnicii, ce nu isi permit sa cumpere propriul lor peste, sunt fortati sa se hraneasca cu resturile ce raman de la fabrica, cozi si capete de peste. Intamplator la vremea la care materialul a fost filmat, in Tanzania incepuse o perioada de foamete si se punea problema trimiterii de ajutoare umanitare de catre Uniunea Europeana.
Desi filmul este , in esenta, despre peste, Sauper afirma ca „putea sa faca acelasi fel de film in Sierra Leone, numai ca in loc de peste ar fi fost diamante, in Honduras, dar in loc de peste ar fi fost banane, in Libya, Nigeria sau Angola, unde pestele ar fi fost petrolul”.
Una dintre scenele cele mai memorabile e oferita de o africana ce sta in soare, inconjurata de viermi si carcase putrezite de peste, si care sustine ca viata ei este mai buna decat a altora, chiar daca are un ochi distrus de gazele amoniacale. Acesta nu este Cosmarul lui Darwin, este cosmarul nostru.
