istoria-tehnologieiTehnologia in perioada medievala

Tehnologia in perioada medievala poate fi descrisa cel mai bine ca fiind o simbioza intre traditie si inovatie. In timp ce tehnologia a fost aratata ca fiind un pas inapoi pentru evolutie, alti scriitori au aratat cu degetul catre biserica, pentru ca se opunea progresului.

Printre cele mai comune masinarii realizate de om in perioada medievala sunt ceasurile mecanice, morile de vant si busola, atat de necesara mai tarziu in perioada explorarilor.

Tot in aceasta perioada s-a dezvoltat preponderent si tehnologia militara, armurile erau mai eficiente, s-au inventat tunurile si catapultele. In ce priveste apararea, s-au construit multe castele fortificate, marcand aceasta perioada, de unde i-a venit si denumirea de “era castelelor”.

Renasterea

In secolele 14-16, a inceput revolutia stiintifica. S-au adus imbunatatiri si inovatii in diverse domenii existente precum minieritul si prelucrarea metalelor. Presa de tipar, inventata de germanul Johannes Gutenberg (1398-1468) a fost privita ca cel mai important eveniment din cel de-al doilea mileniu. Raspandirea informatiei a fost facilitata mult datorita acestei inventii, iar literatura a ajuns pana la clasa de mijloc. Era comunicarii tocmai incepuse.

Intr-un manuscris din 1470 descoperit in Italia gasim primul model al unei parasute. In jurul anului 1485, Leonardo da Vinci in Codex Atlanticus a schitat o parasuta mai eficienta, fiind testata mai tarziu, in 1617 de catre Veranzio Fausto.

In secolul 16 a aparut primul ziar pentru a oferi maselor informatii de ultima ora. In 1607, Bartolomeo Crescentio a descris o arma cu aer comprimat. Datorita complexitatii design-ului, unii cercetatori spun ca este posibil ca modelul sa se fi bazat pe alte modele predecesoare.

In 1709, Daniel Gabriel Fahrenheit inventeaza termometrul cu alcool.

In 1712, Thomas Newcomen construieste primul motor cu aburi folosit pentru a pompa apa afara din mine, iar dupa aproape 100 de ani, in 1804 Richard Trevithick a construit prima locomotiva cu abur.

Dezvoltarea accelerata a tehnologiei

Joseph Swan patenteaza becul electric in anul 1878, dupa ce a efectuat experimente timp de aproape 30 de ani. Thomas Edison a imbunatatit inventia lui Swan in anul 1879. In anii ce au urmat, tehnologia a avansat foarte mult. Progresul realizat in ultimii 200 de ani a crescut exponential, atat in domeniul tehnologic cat si social sau cultural. In  20 decembrie 1951 energia a fost generata pentru prima data de un reactor nuclear, producand aproximativ 100 kW.

Calculatorul a revolutionat intreaga lume, avand aplicatii in aproape toate domeniile. Una dintre cele mai importante inventii din ultimul secol a fost World Wide Web-ul, in anul 1990.

In secolul 20 s-a dezvoltat tehnologia comunicatiei, tehnologia transportului si a fost imbunatatita implementarea metodei stiintifice. Educatia a ajuns si ea la un nivel fara precedent. In timpul celor doua razboaie mondiale, datorita necesitatii unor arme si tehnologii mai avansate, s-a inventat radarul, radioul, ce mai apoi a pavat drumul catre telefonul de astazi, fax-ul, precum si diverse dispozitive de stocare bazate pe banda magnetica.

Recent, au aparut noi domenii stiintifice de cercetare precum biotehnologia. Cercetarile continua in domenii precum calculatoarele cuantice, nanotehnologia, bioingineria, fuziunea nucleara si superconductivitatea. Intelegerea fizicii particulelor ar putea fi realizata cu ajutorul acceleratorului de particule Large Hadron Collider – cel mai mare experiment stiintific din lume.

In domeniul astronomiei, telescoapele ne ajuta sa privim spre alte galaxii, insa omul nu s-a multumit doar cu atat. In 20 iulie 1969, primul om a pasit pe Luna. Misiunile spatiale au continuat in urmatorii ani, fiind efectuate inca 5 misiuni cu echipaj uman care au aselenizat. Desi poate mai tarziu decat se astepta, omul planuieste sa ajunga pe Marte in anul 2030. Anul acesta a fost lansata racheta Atlas V transportand roverul Curiosity spre Marte, ce va pregati terenul pentru viitoarele misiuni cu echipaj uman. Curiosity nu are ca scop principal detectarea unor forme de viata pe Marte, ci va investiga daca Planeta Rosie poate oferi sau a putut oferi in trecut un mediu propice in care viata s-ar fi putut dezvolta prin analize climatice si geologice. Curiosity va oferi si date ce vor pregati viitoarele misiuni martiene cu echipaj uman.

Singularitatea tehnologica

Termenul de singularitate a fost imprumutat din fizica. Un exemplu potrivit este o gaura neagra; nu putem ce este in interiorul ei, nu putem patrunde dincolo de raza Schwarzschild, iar legile fizicii, aparent, nu mai sunt valabile aici. Si Universul s-a format dintr-o asemenea singularitate, unde spatiul si timpul erau comprimate la infinit. In matematica, singularitatea este punctul in care o ecuatie sau suprafata degenereaza sau dispare.

Singularitatea tehnologica este un concept din futurologie care se refera la implicatiile pe care in general le are progresul tehnico-stiintific foarte accelerat pentru specia umana.

John von Neumann vorbea intr-un interviu, in anul 1958, despre faptul ca progresul tehnico-stiintific accelerat lasa sa se intrevada un fel de singularitate, dincolo de care viata si lumea asa cum le stim noi nu mai pot exista.

In 1965, I. J. Good introduce ideea de explozie inteligenta care este inclusa acum in conceptul singularitatii tehnologice.

Legea lui Moore spune ca in aproximativ 20-30 de ani computerele vor depasi puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 1014 operatii pe secunda. Creierul uman dispune de 100 de miliarde de neuroni cu cate 1000 de conexiuni pe neuron si cu 200 de operatii pe secunda pentru fiecare conexiune.

Ray Kurzweil, in lucrarea sa “Law of Accelerating Returns”, ajunge la concluzia ca de la aparitia Universului, si mai ales de la aparitia vietii pe Terra, evolutia a avut loc exponential, sau chiar dublu exponential, si nu liniar.

Extrapoland legea lui Moore, Kurzweil presupune ca in cei 100 de ani ai secolului al XXI-lea vom asista la o evolutie comparabila cu 20.000 de ani precedenti, daca se mentine curba exponentiala. Aceasta deoarece odata ce computerele vor depasi performanta creierului uman, ele vor fi capabile sa se autoimbunatateasca, mentinand ritmul de crestere exponential al vitezei de calcul. Rezultatul va fi ca progresul tehnico-stiintific va cunoaste o accelerare din ce in ce mai inalta. Acele computere vor fi in stare pana la urma sa descifreze aproape toate secretele Universului.

Un astfel de salt tehnologic duce la evenimente aproape imposibil de imaginat pentru specia noastra. Insa nici oamenii care au trait acum cateva sute de ani nu credeau ca pot vedea sau auzi o persoana aflata in cealalta parte a globului si multe alte facilitati de care noi dispunem azi.

Contopirea dintre inteligenta biologica si cea non-biologica va duce la oameni aproape nemuritori, la nivele inalte de superinteligenta care se raspandesc in intreg Universul. Din acest motiv este folosit termenul de “singularitate”: specia umana nu are cum sa inteleaga ce va urma, la fel cum nici o bacterie nu poate intelege ce este un om. Atat de mare va fi progresul tehnico-stiintific.

Bibliografie:

http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_technology

http://en.wikipedia.org/wiki/Technological_singularity

Ray Kurzweil (2005): The Singularity Is Near:When Humans Transcend Biology. Viking Adult Press. ISBN: 0670033847.

Vezi aici toate articolele din aceasta serie:

http://www.descopera.org/de-la-eucariote-la-omul-bionic/

 

LĂSAȚI UN MESAJ