Toate operatiile dintr-un calculator sunt defapt decizii, operatii dupa operatii, instructii ce sunt scrise in programe de calculator, acestea fiind traduceri ale ideilor umane intr-un sistem logic ce foloseste un cod binar transportat prin semnale electronice.
O masina inteligenta poate fi orice dispozitiv, care in timp ce sta pe biroul tau comploteaza impotriva ta. Suna a SF, nu? O masina inteligenta, dupa unii, ar trebui sa se comporte asemenea unei minti umane, o minte atat de inteligenta incat nimeni n-a reusit sa o inteleaga pe deplin cum functioneaza. Daca nu stim cum functioneaza, cum putem realiza atunci o masina inteligenta? Si ce este inteligenta? Cum va fi oare o masina dotata cu inteligenta, insa cu o putere si o viteza de procesare mult mai mare decat a omului?
Comunicarea dintre calculator si om se va efectua printr-un software inteligent, ce se va comporta ca un om virtual. Pentru a deveni inteligent, va trebui sa aiba capacitatea de a invata, de a organiza, sintetiza, si genera noi idei, lucruri care nu ar duce intotdeauna la efecte pozitive. Ce se va intampla daca calculatoarele vor ajunge la un nivel de constiinta? Iata cate intrebari se nasc cand prelungim linia evolutiei, incercand sa ne dam seama cum va arata viitorul.
Insa calculatoarele nu gandesc. Cel putin nu in acelasi mod cum gandesc eu, cum gandesti tu, sau cum a gandit Albert Einstein. Calculatorul nu are emotii sau motivatii. Impulsurile care trec prin creier sunt chimice si electrice, de activare si represie.
Calculatorul are de-a face cu impulsuri simple de electricitate, bine intelese si atent controlate. Nimic misterios nu se intampla intr-o masina numita calculator. Atunci cand ideile noastre le reprezentam si le transmitem calculatorului sub diverse comenzi, calculatorul le manipuleaza cu o viteza si precizie foarte mare, devenind practic o extensie a noastra.
Calculatorul este bazat pe logica, iar acest sistem logic nu are legatura cu ideile noastre precum viata, libertate si cursa pentru fericire. Lucreaza la un nivel mult mai mic, avand de-a face cu concepte dualiste simple, nu mai complicate decat intrerupatorul de lumina din casele noastre. Insa aceste operatii logice mici atunci cand sunt puse impreuna, pot deveni combinatii complexe, alcatuind cadru cu cadru, software-ul ce face calculatorul sa functioneze. Tot dupa acest model se va putea realiza si un creier artificial, sau cel putin sa simuleze si sa imite modul cum functioneaza creierul uman.
Logica si circuitele electronice ale calculatorului sunt combinate cu atentie. Inginerii realizeaza partile electronice in asa fel incat sa poata prelucra sisteme binare logice. Prin acest design, calculatorul prinde „viata”, in felul lui…
Unii cercetatori au lucrat din greu pentru a realiza robotei sa zboare precum insectele, incercand sa le faca inteligente, iar altii s-au intors la schite imbunatatind modul mecanic si aerodinamic pentru a putea zbura. Copiind structura unui corp de insecta, au realizat insecte mecanice ce pot zbura si ocoli obiecte doar cu „inteligenta” unui motor electric si a senzorilor. Cu alte cuvinte, inginerii au descoperit ca raspunsul sta in design.
Comparand puterea a 12 neuroni dintr-un creier al unei insecte cu puterea unui calculator, devine o intrebare de design. Insecta este facuta pentru a manca gunoi si pentru a bazaii in jurul nostru, calculatorul este facut pentru a face sarcinile in locul nostru, pentru a ne salva timpul pretios. Orice comparatie dintre o insecta si un calculator nu este „fair-play”. Asa cum corpul insectei este proiectat pentru a zbura, asa si calculatoarele vor trebui proiectate pentru a gandi, in vederea realizarii unei masini inteligente.
Calculatorul este subclasat altor lucruri care merg sau zboara, insa insectele care pot zbura nu te vor ajuta sa rezolvi puzzle-uri.
Pornind din aceasta perspectiva, putem incepe a vedea problemele comparatiei dintre calculator si inteligenta umana. Desi uneori, omul si calculatorul pot rezolva aceleasi probleme, sau chiar se pot confrunta. Un exemplu este jocul de sah. Omul se poate aventura intr-o jungla africana, in timp ce calculatorul sta si se odihneste. Un calculator poate face un pixel al monitorului verde la ora 7:45 la data de 15 august 2012 in timp ce tu nici nu te obosesti sa te trezesti pentru acel eveniment.
Calculatoarele isi castiga locul lor deoarece pot calcula mult mai rapid si isi pot aminti mult mai bine. Chiar si cele mai complexe aplicatii de calculator (jocuri video, animatoare digitale, editoare foto etc), toate se bazeaza pe aceste doua capabilitati.
In timp ce omului ii ia chiar si minute pentru a se gandi ce sa aleaga, intre ciocolata si vanilie, calculatorul poate lua miliarde de astfel de decizii intr-o secunda.
Fara nicio indoiala, unii dintre noi urmeaza instructiunile mai bine decat ceilalti. Calculatoarele urmeaza intocmai instructiunile. In acest domeniu, calculatoarele sunt mai bune decat noi. Acestea urmeaza cu grija, pas cu pas lista de instructiuni, insa acest lucru nu le fac mai inteligente decat noi. Insa daca am urmari o lista de instructiuni de zeci de mii de linii sigur am avea probleme.
Calculatoarele au o memorie excelenta. Dar spre deosebire de om, memoria unui calculator nu este relationala. Daca incercam sa ne aducem aminte de numele unui vechi prieten, vom cauta in lista de nume cunoscute intr-o anumita ordine. Dar daca ne aducem aminte ca prietenul avea urechile mari, numele ar putea „aparea” in minte din senin. Acest lucru se intampla deoarece numele prietenului s-a stocat impreuna cu un element caracteristic al persoanei.
Memoria calculatorului este permanenta si exacta. Un calculator trebuie sa stie exact ceea ce cauta pentru a gasi. De exemplu, poate gasi o factura din anul 2000 dupa diverse valori aflate in ea, dar nu-si poate aduce aminte de numele prietenului pe baza caracteristicii urechilor.
Pe de alta parte, omul, are sanse zero de a-si readuce aminte valoarea acelei facturi de acum 10 ani.
Acum ca am observat diferentele intre un om si un calculator, putem intelege si de ce calculatorul trebuie sa se comporte ca un calculator. Nu am dori ca datele dintr-o companie introduse in bazele de date ale calculatoarelor sa fie modificate de acestea, sau sa aiba constiinta de sine, sa devina asemenea oamenilor.
Lipsa inteligentei artificiale face calculatorul sa fie o unealta minunata cu care sa poti lucra. Omul si masina pot lucra impreuna, completandu-se unul pe celalalt. Ajungand la exemplul mentionat mai sus cu insecta, calculatorul este proiectat pentru a prelucra informatia exact asa cum dorim noi, nu pentru a deveni uman, pentru a avea constiinta de sine si pentru a gandi.
Daca vom dori sa realizam roboti inteligenti, probabil ar trebui sa ne intoarcem putin la schite. Calculatorul este facut pentru a fi o masina de calcul, nu un suport pentru inteligenta artificiala. Si totusi, se poate. Totul sta in design…
Autor: Marius, www.descopera.org
Nu neaparat in design cat in modu de abordare a unor calcule, calculatorul poate interpreta zambete, gesturi simple ale omului ….si poate actiona in consecinta in functie de ele. Designul nu poate fi decat uman al unui robot, altfel toata lumea il va privi ca pe o masina care ii poti da comenzi nu si rationa …dar mai e mult pana departe si noi nu vom prinde vremurile in care voir exista ei, roboti
Calculatoarele in viitorul apropiat vor deveni foarte inteligente si o sa inlocuiasca o multime de functii.