Deși numele lor nu ne sunt la fel de familiare precum cele ale lui Neil Armstrong, Buzz Aldrin sau Yuri Gagarin, femei la fel de celebre sau chiar “figuri ascunse” au ajutat enorm în cursa spațială. Femei care nu au câștigat celebritatea reflectoarelor, dar au intrat în istoria cuceririi spațiului.
Unele au fost numite “computere umane”, iar altele, femei de cariera, însă munca, dăruirea și curajul lor au reprezentat epicentrul cercetării spațiale și au inspirat generații întregi. Aceasta este povestea lor.
Computerele umane
În preajma celui de-al doilea război mondial, America împinge bariera cercetării aeronautice. Goana după matematicieni și specialiști abia începe. În spatele astronauților care zboară în spațiu există echipe imense de cercetători, savanți, ingineri și mecanici. O mulțime de minți strălucite care lucrează pentru același scop. Iar în acea perioadă, femeile au fost soluția ideală. Prima dată, femeile au intrat în rândurile Langley Memorial Aeronautical Laboratory în 1935 pentru a-i ajuta pe savanți la calcule. Au devenit adevărate calculatoare umane ce ajutau inginerii cu mult înaintea erei digitale. Decise, muncitoare, orientate spre rezultate, cu abilități clare și înzestrări spre acest tip de munca, femeile devin din ce în ce mai numeroase în acest domeniu.
Mai jos, în imagine, femeie lucrând la microscop și la mașina de calcul Frieden, la Langley Memorial Aeronautical Laboratory.
Mai mult, multe dintre aceste femei erau de origine afro-americana. Diviziile lor au ajutat matematicienii să facă progrese semnificative în rezolvarea marii probleme: cursa spatiala.
Intre timp, s-a făcut lumina asupra acestor cazuri uitate, și s-au scris cărți precum cea a lui Margot Lee Shetterly, numita ‘Figurile ascunse”, o aluzie la munca nerecunoscuta încă a acestor femei. Aici apar detalii semnificative și interesante din viata acestor femei extraordinare. Cartea a fost adaptata pentru film și asa a apărut filmul „Hidden figures” (2016) în care a jucat Octavia Spencer si Taraji P. Henson.
Am avut astronauți și ingineri precum John Glenn, Gene Kranz, Chris Kraft și fiecare și-a spus povestea despre spațiu. Acum a venit și rândul femeilor.
Povestea lor se leagă de Langley. Construit în 1917, acest complex dedicat cercetării a fost sediul central al National Advisory Committee for Aeronautics (NACA). Aceasta agentie intenționa să transforme aparatele zburătoare în arme de război. Dar a fost dizolvata în 1958 și a fost înlocuită cu celebra NASA (National Aeronautics and Space Administration).
Discriminarea rasială și cucerirea spațiului
“Computerele umane” au fost pilonul central al acestui centru. Au lucrat la ecuații complexe ce descriau fiecare funcție a aparatelor. De mii de ori pana totul căpăta sens. Au contribuit la schimbări majore în construcția acestor mașinării, făcându-le mai rapide, mai sigure, dar și mai aerodinamice. Câteva dintre ele au reușit chiar sa ajungă sa lucreze la proiecte speciale. Christine Darden a ajuns sa lucreze la un proiect ce se ocupa cu dezvoltarea zborului supersonic. Katherine Johnson a calculat traiectoria pentru misiunile Mercury si Apollo. NASA a dizolvat în cele din urma divizia computerelor umane în anii ‘70 odată cu venirea noilor tehnologii.
Femeile de origine afro-americana nu au pus piciorul la Langley pana în anii ‘40. Deși nevoia era imensa, discriminarea rasiala a rămas puternica. Asta pana în 1941 când un marș al drepturilor civile privind discriminarea a strâns 100.000 de oameni la Washington. Președintele Franklin D. Roosevelt a emis Ordinul 8802, prevenind discriminarea rasială în joburile guvernamentale sau cele legate de efortul de război.
Nu există o statistică clara asupra numărului de femei care au lucrat la NACA (mai târziu NASA) în acea perioada. Într-un studiu în 1992 s-a evaluat numărul lor la câteva sute. Alte estimări vorbesc de câteva mii.
Fără anumiți oameni și memoriile lor, fără comunitatea vibranta de la Langley, povestea acestor femei n-ar fi fost niciodată scrisa. Foarte puține dintre aceste femei, spre deosebire de bărbații acelor vremuri, au fost menționate în publicațiile academice, lucrările și proiectele acelor ani. Pe deasupra se mai pune și discriminarea rasiala. În plus, obiceiurile sociale dictau ca femeile măritate sau gravide să se retragă, devenind gospodine. Unele dintre ele rămâneau la Langley doar câțiva ani.
În plus, Langley nu era doar un laborator științific. În multe feluri, era un laborator al relațiilor sociale și rasiale. Aici se întâlneau cercetători din toata America și discutau ideile progresiste.
În imagine, o echipă talentată de femei pe vremea când oamenii erau calculatoare, la începutul Jet Propulsion Laboratory în 1936. Au fost responsabile pentru numeroasele calcule ale ferestrelor de lansare, ale traiectorii, ale consumului de combustibil cât și alte detalii care au ajutat la realizarea programului spațial.
Însa viața la Langley nu era deloc ușoară. Femeile nu primeau aceleași credite ca și bărbații, iar femeile de culoare erau tratate ca cetățeni de rang secundar. Erau numite chiar “Computerele Colorate”. Lupta acestor femei pentru cursa spatiala a fost și o lupta pentru drepturile femeilor, dar și împotriva discriminării rasiale.
Unele par batalii mărunte precum cele împotriva toaletelor separate sau restricțiilor privind participarea la întâlniri. Însă aceste mici batalii au ajutat la câștigarea războiului.
Ne gândim mereu la scena istorie prin prisma unor personaje majore – a unor figuri celebre. Însă și “figurile ascunse” sunt la fel de importante. Faptele lor sunt spectaculoase și victoriile lor, deși mărunte, trebuiesc menționate.
Primele femei astronaut – programul FLAT
Și dacă povestea lor nu vi se pare atât de măreață, să privim în urmă la primele femei-astronaut. Acestea au trăit în anii ‘60 și nu au reușit să zboare, însă au trecut prin toate pregătirile unui astronaut.
Valentina Tereshkova a fost prima femeie care a zburat vreodată într-o navă spațială pe 16 iunie 1963. Dar înaintea ei, Statele Unite testau ideea trimiterii unor femei în spațiu. Vor mai trece 20 de ani pana când Sally Ride va fi prima femeie americana în spațiu.
Primele femei-astronaut în pregătire sunt un grup de elita format exclusiv din femei-pilot. Poate părea începutul unui film. Dar totul s-a întâmplat în anii ‘60. Poate cel mai cunoscut exemplu este Jerrie Cobb (în imagine), o femeie-pilot cu multe recorduri la activ. Deși Cobb și alte doisprezece femei s-au descurcat excepțional la testele de astronaut, niciuna nu a mers în spațiu, iar programul lor a fost închis.
Acest grup, numit FLAT, nu a făcut tehnic parte din programul NASA. Testarea lor a fost asigurata de Dr. Randy Lovelace, doctorul care a creat standardele de testare pentru misiunea Mercury.
Au exista chiar și motive științifice în spatele acestor programe. Savanții știau ca femeile, în general mai mici decât bărbații, consuma mai putina mâncare, apa și oxigen, ceea ce constituia un avantaj evident pe o nava spatiala. De asemenea, femeile întreceau mereu bărbații la testele de izolare și aveau o sănătate cardiovasculara mai buna.
Primele femei în spațiu: URSS vs USA
De-a lungul timpului, femei din multe naționalități au zburat și au lucrat în spațiu. Primele femei acceptate în programele spațiale au apărut în anii ‘80. Până astăzi, au ajuns în spațiu, femei din USA, China, Rusia, dar și din Canada, Franța, India, Italia, Iran, Japonia, Coreea de Sud și Anglia.
Deși prima femeie în spațiu a fost trimisă de URSS în 1963, femeile erau ancorate încă din anii ‘30 în cursa spatială. Deși primele femei din programul FLAT reușiseră să treacă toate testele de astronaut în anii ‘60, ele nu reușiseră să zboare în spațiu. Toți astronauții trebuiau să fie obligatoriu piloți de testare militare, o carieră care nu era disponibilă femeilor în acea perioadă.
NASA a deschis programul spatial pentru femei în 1978, ca răspuns la legile anti-discriminare.
Prima femeie în spațiu a fost un cosmonaut sovietic, Valentina Tereshkova (în imagine), cu misiunea Vostok 6 în 1963. A doua a fost cosmonautul Svetlana Savitskaya cu misiunea Soyuz T-7. Iar în 1984 a făcut-o a doua ora. De asemenea, a fost prima femeie ce a ieșit în spațiu.
După căderea URSS, Yelena V. Kondakova a devenit prima femeie care a călătorit cu programul Soyuzm dar și cu naveta spatiala operata de NASA. Yelena Serova a devenit prima femeie cosmonaut rus ce a vizitat Stația Spațială Internațională in 2014.
Prima femeie în spațiu din SUA a fost în 1983 Sally Ride. De atunci, peste 40 de femei americane au ajuns în spațiu. A doua femeie din SUA a fost Judith Resnick pe Discovery. Prima americana care a ieșit în spațiu cu un costum spatial a fost Kathy Sullivan în 1984. Iar în 2001, americanii au trimis prima americancă pe Stația Spatiala Internațională.
Prin urmare, fie ca au stat în spatele computerelor, fie din scaunele piloților, femeile au fost o parte importantă a cuceririi spațiului. În timp de război sau pace, din diferite națiuni, rase, religii, partea lor din istoria este la fel de importantă ca cea a bărbaților celebri care au cucerit spațiul.
Foto: Wikipedia Common, NASA.gov