Economia pe baza de resurse naturale, se ocupa de aprovizionare, cerere, si de alocare a resurselor naturale ale pamantului. Acest subdomeniu de economie, prin urmare, este interesat de sectorul primar al economiei, care se angajeaza in extractia resurselor (extragerea de materii prime). Un obiectiv principal al economiei bazate pe resurse naturale este de a intelege mai bine rolul pe care il au resursele naturale in economie, in scopul dezvoltarii mai multor metode de a gestiona aceste resurse pentru a asigura disponibilitatea lor generatiilor viitoare.
Economia pe baza de resurse naturale este un domeniu transdisciplinar de cercetare academica legat de economie, care are scopul de a aborda conexiunile de interdependenta dintre economiile umane si ecosistemele naturale. Telul ei este sa faca sa functioneze o economie intre limitele ecologice ale resurselor naturale ale pamantului.
Economia de resurse aduce impreuna si conecteaza diferite discipline in cadrul stiintelor naturale si sociale legate de domenii largi ale stiintei pamantului, economii umane si ecosisteme naturale.
Modele economice trebuie sa fie adaptate pentru a se potrivi cu caracteristicile speciale ale extragerii de resurse naturale. Curriculum traditional al economiei resurselor naturale, pune accentul pe modele de piscicultura, silvicultura, modele de extractie a mineralelor, etc. In ultimii ani, cu toate acestea, alte resurse, in special aerul, apa, clima mondiala si „resursele de mediu”, in general, au devenit din ce in ce mai importante, ducand la elaborarea de planuri economice.
Politica de interes s-a mutat dincolo de valoarea de exploatare comerciala standard de resurse, pentru a putea cuprinde management-ul si altor obiective. De exemplu, resursele naturale au acum, un sens mai larg definit, de agrement, precum si de valori comerciale. Ele pot contribui de asemenea la nivelul de bunastare sociala, prin simpla lor existenta.
O economie bazata pe resurse este un sistem in care toate bunurile si serviciile sunt disponibile fara utilizarea de bani, credite, schimb sau orice alt sistem de datorii sau de servitudine. Toate resursele au devenit o mostenire comuna a tuturor locuitorilor, nu doar a unei elite. Premiza pe care se bazeaza acest sistem este ca Pamantul nostru are abundenta de resurse; practica noastra de rationalizare a resurselor prin metode monetare este irelevanta si contra-productiva supravietuirii noastre.
Societatea moderna are acces la tehnologie foarte avansata si care poate face disponibila hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala; actualizarea sistemului de invatamant si sa dezvolte o rezerva inepuizabila de energie non-contaminanta. Avand o economie conceputa in mod eficient, fiecare se poate bucura de un foarte inalt standard de viata, cu toate binefacerile unei societati detinatoare de tehnologie avansata.
O economie bazata pe resurse, ar utiliza resursele existente de pe uscat si de pe mare, echipamente fizice, instalatii industriale, etc. pentru a imbunatati viata populatiei. Intr-o economie bazata mai degraba, pe resurse, decat pe bani, am putea produce cu usurinta tot ceea ce e necesar in viata si sa oferim un inalt standard de viata pentru toti.
Se poate si fara bani
La inceputul celui de al doilea razboi mondial, SUA a avut o flota aeriana de 600 de aeronave de lupta de prima clasa. Au depasit rapid acest numar, transformandu-le in mai mult de 90000 de avioane pe an. Intrebarea pusa la inceputul celui de al doilea razboi mondial, a fost: Avem fonduri suficiente pentru a produce necesarul cerintelor unui razboi? Raspunsul a fost: Nu, nu avem destui bani, nu avem destul aur.
Dar au facut razboiul posibil, datorita faptului ca aveau resurse, mai mult decat suficiente. Resursele disponibile sunt cele care au permis SUA, productia ridicata si eficienta necesara pentru a castiga razboiul. Din pacate, acest lucru este luat in considerat numai in timp de razboi.
Intr-o economie bazata pe resurse, toate resursele din lume sunt detinute ca mostenire comuna a tuturor oamenilor de pe Pamant, astfel, in cele din urma, depasind nevoia de granite artificiale, care separa oamenii. Acest lucru este imperativul care ne uneste.
Trebuie sa subliniem faptul ca aceasta abordare a guvernarii globale ce nu are nimic in comun cu obiectivele unei organizatii de elita care vor sa formeze un guvern mondial cu ei insisi si mari corporatii, cu ei, la carma, si cu marea majoritate a populatiei lumii pe post de vasal pentru ei.
Globalizarea
Viziunea noastra de globalizare imputerniceste fiecare persoana de pe planeta pentru a fi cel mai bun, nu de a trai ingenuncheat in fata unui organism de conducere corporativa.
Propunerile noastre ar fi nu numai ca se adauga binele comun al oamenilor, dar le ofera, de asemenea, informatiile necesare pentru a putea participa in orice domeniu care tine de competenta lor. Masura succesului se va baza pe realizarea telurilor individuale, decat pe achizitionarea de bogatie, de proprietate si de putere.
O economia mondiala bazata pe resurse ar implica de asemenea, mari eforturi de a dezvolta surse de energie regenerabile noi, curate: geotermala, solare, eoliana, a valurilor. Ne-ar face in cele din urma sa avem posibilitatea de a avea o cantitatea nelimitata de energie care ar putea propulsa civilizatie mii de ani. O economie bazata pe resurse trebuie ia in considerare, de asemenea, re-proiectarea oraselor noastre, sistemelor de transport, a instalatiilor industriale, care sa le permita sa fie eficiente din punct de vedere energetic, curate, comode si de a servi nevoile tuturor oamenilor.
Ce altceva ar mai putea, o economie bazata pe resurse, sa insemne?
Tehnologie inteligenta si eficient aplicata, care sa conserve energia, sa reduca deseurilor si sa ofere mai mult timp liber.
Cu un inventar automat la scara globala, putem sa mentinem un echilibru intre productie si distributie.
Pe masura ce ne dezvoltam, nu mai e nevoie de profesii bazate pe existenta sistemului monetar, de exemplu, avocati, bancheri, agenti de asigurare, de marketing si de publicitate, toti vor fi eliminati. Sume considerabile de energie ar fi, de asemenea, salvate prin eliminarea duplicarii de produse competitive cum ar fi instrumente de lucru, ustensile de bucatarie, etc. Posibilitatea de a alege este buna. Dar, in loc de sute de fabrici diferite de fabricatie si de toate actele si de personalul necesar pentru a produce produse similare, doar cateva din cele de inalta calitate ar fi suficiente pentru a deservi intreaga populatie. Singurul nostru deficit este lipsa de inteligenta creatoare in gandire, atat in noi insine, cat si in liderii alesi de noi, pentru a rezolva aceste probleme. Cea mai valoroasa resursa de azi, inca neexploatata, e ingeniozitatea umana.
Odata eliberati de notiunea de datorie, teama de a pierde un loc de munca, nu va mai fi o amenintare. Aceasta asigurare, combinata cu educatie in privinta modului in care ne raportam unii la altii, ar putea reduce considerabil stresul mental si fizic, lasandu-ne liberi de a explora si dezvolta noi abilitati.
Daca idea de a elimina banii, inca te deranjeaza, gandeste-te la acest lucru: Daca un grup de oameni ce au aur, diamante si bani au fost abandonati pe o insula care nu are nici un fel de resurse, cum ar fi hrana, aer curat si apa, bogatia lor ar fi irelevanta pentru supravietuirea lor. De abia atunci cand resursele sunt putine, banii pot fi folositi, pentru a controla distribuirea lor. De exemplu, nimeni nu ar putea vinde apa ca curge din abudenta prin albia unui rau, are valoare, dar e din abudenta, cata vreme e din abundenta, nimeni nu o sa o poata vinde.
Banii sunt importanti intr-o societate, doar atunci cand anumite resurse sunt limitate si trebuiesc rationalizate, pentru a asigura supravietuirea, iar omenii accepta banii ca mediu de schimb. Banii sunt o conventie sociala, un acord, daca vreti. Ei nu sunt nici resursa naturala, nici nu reprezinta una. Nu sunt necesari pentru supravietuirea noastra, decat daca am fost conditionati sa credem asta.
Indiferent ca este vorba de bani sau de resurse, mereu va fi cineva care va fi mai EGAL decat altii. Problema nu sta in mediul de schimb, ban sau resursa, ci in administrarea lor. Banii fiind administrati tot la un nivel mondial, tot de o elita. Ar trebui sa ne obisnuim cu ideea ca nimeni nu va imparti globul in 6 miliarde de felii, dandu-i fiecare partea sa. Cineva va administra acel inventar mondial, iar acel cineva mereu va reprezenta un grup de interese, printre care si al sau, dar nu neaparat al vostru.
Globalizarea aduce – fie ca vine sub forma de UE sau de economie bazata pe resurse si fara granite – o elita si o clasa servitoare.
Da, sigur, fara bani etc., iar alaturi reclama la „piata” Forex, cu „profita din fluctuatiile zilnice valutare”. Adica, fa bani din nimic, printr-o absurda activitate de cumparare si vindere de bani. Numai ca banii nu se creeaza, nici nu se distrug, ci trec de la unii la altii, respectand o lege proprie de conservare. „Castiga in timp ce dormi!” – iata un indemn care ma umple de incredere in privinta „ingineriei” respective, atat ca eficienta cat si ca moralitate. Munca e pt. prosti, desteptii castiga in timp ce dorm!
In finalul articolului constat cu surprindere ca „Globalizarea aduce fie ca vine sub forma de UE sau de economie bazata pe resurse si fara granite o elita si o clasa servitoare.”
Deci economia asta bazata pe resurse tot la inechitate sociala conduce.
Solutia este alta: trecerea de la economia bazata pe PROFIT, la economia bazata pe NECESITATE.
Organismele sociale sunt, dupa cum afirma toti sociologii, aidoma organismelor vii. Prin urmare, la fel ca in cazul acestora, si in societatea umana elemente precum proprietatea privata, comertul, politica, libera initiativa etc. sunt lipsite de sens. Modelul de societate optim ar trebui in cazul acesta sa fie cel mai performant sistem viu, adica creierul uman. Din pacate acesta este extrem de putin cunoscut incat a construi o societate avand ca model o complexa retea neuronala este mai degraba o UTOPIE, cel putin in momentul de fata.
„In finalul articolului constat cu surprindere ca Globalizarea aduce fie ca vine sub forma de UE sau de economie bazata pe resurse si fara granite o elita si o clasa servitoare.
Deci economia asta bazata pe resurse tot la inechitate sociala conduce.”
Exact asta era si ideea, am prezentat notiunea de economie bazata pe resurse, iar apoi am prezentat o concluzie…personala, evident.
Cat despre Necesitate/Profit…=Capitalism.
Concluzia personala este, desigur, justa.
Cat priveste capitalismul, sistem bazat pe orice tip de competitie, in special economica, el urmareste doar profitul, nicidecum necesitatea. Suprasaturarea pietelor inca de la inceputul anilor ’80 si efectul acesteia de mai tarziu in Europa arata cu claritate acest lucru. Profitul e legat de competitia interumana, fara de care el n-ar exista. Invingatorul ia totul, sau, oricum, partea leului, in timp ce invinsul risca de multe ori falimentul, sau chiar mai rau. A obtine necesarul unei societati este insa in stransa legatura cu colaborarea interumana. Profitul rezulta intotdeauna dintr-un exces, dintr-o risipa in cadrul societatii, de multe ori conservarea lui realizandu-se prin distrugerea aberanta a bunurilor pt. a pastra in mod artificial raportul intre cerere si oferta, si implicit pretul. Capitalismul n-are deci legatura cu necesitatea in cadrul societatii. In multe cazuri necesitatea este creata si stimulata artificial, pt maximizarea profitului, in timp ce o inevitabila supraproductie generata de produse similare dar cu marci diferite secatuieste inutil resursele limitate ale tarilor si ale planetei.
Din aceasta cauza efectul omului asupra organismului social si, la scara larga, asupra intregului ecosistem planetar, este cel al unui VIRUS, ceea ce pune sub semnul intrebarii viitorul omenirii si chiar al Pamantului.
E mai clara ideea ta, acum.
Inteleg ce zici..utopie 😀
De Necesitate si Profit….avem parte in Romania. Oricum problema apare de abia atunci cand se stabileste cum se stabileste si de catre cine ce anume e Necesitate si ce anume e Profit….iar aici e capitalism curat.
Nu stiu ce sa zic de partea cu Profitul, dar Necesitatea ar trebuie sa fie dictata…mm……de natura.
Exact. Necesitatea este dictata de realitate, este ceva obiectiv, iar cand e dictata de un individ sau un grup de indivizi devine subiectiva, deci nu mai e o necesitate autentica, ci una pervertita, falsa, generatoare de profit. Nu la acest tip de necesitate m-am referit cand i-am opus, antitetic, profitul.
Repet: necesitatea societatii n-are nimic de-a face cu profitul individual. Cine-si inchipuie ca o societate care pune pe primul plan individul e de natura sa asigure bunastarea tuturor indivizilor, se inseala. Se obtine doar bunastarea unor anumiti indivizi, cei capabili sa-si asigure un profit individual. Daca am avea un tip de societate care sa puna pe primul plan societatea, atunci s-ar putea obtine bunastarea tuturor indivizilor care alcatuiesc societatea.
Tine de o logica extrem de simpla, dar nu simplista, ca binele colectiv poate genera binele individual, in timp ce reciproca nu e valabila. Binele individual poate determina doar binele unui grup mai mare sau mai mic de indivizi, ceea ce se intampla si azi peste tot in lumea „civilizata”.
Din pacate, ne place sau nu, societatile au si un pronuntat caracter colectivist, in timp ce oamenii care le alcatuiesc sunt, inevitabil, individualisti. De aici si absurdul situatiei, care face ca performantele noastre sociale sa fie mai slabe decat, sa zicem, ale insectelor sociale.
Oricum ar fi, necesitatea (societatii) vine in contradictie cu profitul (individului). Capitalismul nu tine cont decat de profit, neglijand in mod criminal necesitatea. Vechiul caz cu freonul din spray-uri, finalizat prin ditamai gauroiul in patura de ozon planetara, este edificator in acest sens, dar exemplele sunt numeroase, ultimul si cel mai periculos fiind cel legat de incalzirea globala.
Dar asta este situatia oriunde in lume, acolo unde munca depusa pt. satisfacerea nevoilor societatii e inlocuita cu afaceri, ce au ca scop obtinerea de profit individual, care nu se poate obtine decat prin pierderi inregistrate fie de alti indivizi, fie de societate, fie chiar de mediul inconjurator care devine tot mai sarac si mai putin favorabil vietii. Astea sunt insa realitatile, dictate de legile afaceristicii, pe care le enunt mai jos, parafrazandu-l pe Asimov, pt. ca ele reprezinta esenta capitalismului si nimeni nu le poate eluda:
1. O afacere trebuie sa aiba profit maxim.
2. O afacere trebuie sa aiba risc minim, numai daca asta nu contravine legii 1.
3. O afacere nu trebuie sa afecteze negativ mediul social, numai daca asta nu contravine legilor 1 si 2.
Aceste legi determina orice afacere, indiferent daca e legala sau nu.
Si nu ai vrea sa scrii un articol mai lung, mai scurt despre asta?
Ma uit si ma uimesc …. ma uimesc de modul in care oameni aleg sa stea intr-un confort care nu le aduce fericire, sa fie indiferenti, sa se informeze de la televizor, sa se uite doar in gradina lor fara sa aiba cea mai mica idee despre ceea ce se intampla in lume …….. oameni pot trai intr-o societate egala …. singurul lucru este sa isi doreasca ….. eu cred ca problema este ca majoritatea oamenilor doresc putere, probabil daca si-ar dori fericire lucrurile ar sta altfel si toata lumea ar avea loc pe planeta asta …… Daca cineva vrea sa aprofundeze mai bine cum ar fi sa traiesti intro lume care fuctioneza dupa sistemul economic RBE ( Resource Base Economy ) ar trebui sa inceapa prin a vedea Zeitgeist … sunt trei filme care in opinia mea explica mult mai bine ce inseamna RBE.
Decat Zeitgeist mai bine incearca asta:
http://www.descopera.org/the-reality-of-me-2011/
Ca sa ajungem sa nu mai privim banii ca pe o resursa (pentru ca in momentul de fata daca nu ai bani, nu existi – si automat este vazuta ca o resursa) trebuie sa se schimbe ceva in constiina noastra. Nu trebuie sa ne astepam la grupul de elita de care vorbeai mai sus sa schimbe ceva, pentru ca nu o vor face in veci. Schimbarea trebuie sa vina de la oamenii de rand, de la masa, de la majoritate si sa depaseasca masa critica de care este nevoie pentru a se produce schimbarea.
Umanitatea, in mintea mea, este ca un organism viu si complex in care fiecare individ are rolul lui in mentinerea organismului sanatos. In momentul de fata acest organism este extrem de bolnav. De ce? Din cauza egoului uman, din cauza faptului ca fiecare lupta pentru el si eventual familia lui, lovind in stanga si-n dreapta numai ca sa-i fie lui bine. In momentul de fata oamenii (fie ei albi, negri, religiosi, ateisti, visatori, rationali) nu gandesc ca o comunitate, nu gandesc in sens colectiv ci individual. Fiecare pe barba lui, fiecare cu scopul lui.
Insa ce nu intelegem inca este faptul ca daca scopul nostru, al tuturor, ar fi un scop comun (spre exemplu pace si prosperitate sau evolutie nu numai tehnocrata dar si spirituala sau orice scop, comun sa fie) atunci lucrurile s-ar desfasura mult mai armonios si mult mai rapid. Nu am mai avea nevoie de un leader, caci el ar fi deja in interiorul nostru sub forma poate de intuitie sau o „voce” care te ghideaza, fara sa iti dai seama, spre acelasi scop comun. Abia atunci am functiona ca un organism sanatos, un organism in care fiecare individ „lupta” pentru binele intregului, nu al eului.
Seamana cu motto-ul celor 3 muschetari: Toti pentru unul si unul pentru toti! Ajuta-ma sa te ajut! – Astea de fapt ar trebuie sa fie reguli nescrise, reguli de bun simt. Cand vezi un om ca are nevoie de ajutor, nu treci pe langa el indiferent, ci-l ajuti caci te va ajuta si el pe tine. Ma rog, cred ca deja ma duc in balarii. Ceea ce vreau de fapt sa spun este ca, avem nevoie de o schimbare in constiinta umana si nu de implementarea unui alt sistem utopic, care din cauza egoului uman ramane, inca din fasa, la marginea prapastiei, intr-un balans precar, gata oricand sa cada.