În decursul anului 2020 au fost secvențiate în laborator aproximativ 250.000 de variante SARS-CoV-2. În cea mai mare parte, virusul are o rată de mutație scăzută în comparație cu rata de mutație a virusului gripal.
În privința eficienței vaccinurilor, cele mai critice mutații sunt cele legate de proteina Spike, deoarece vaccinurile conțin această proteină sau cod ARN mesager care codifică instrucțiuni pentru celulele noastre pentru a produce această proteină.
Însă recent, a apărut o nouă variantă în sudul UK, numită B1.1.7 care prezintă 23 de mutații în 8 proteine virale. 4 dintre acestea afectează proteina Spike, iar acest lucru este important deoarece prin această proteină virusul pătrunde în celule. Dacă mutațiile ajută virusul să pătrundă mai ușor, acesta s-ar putea răspândi mai ușor. Mutațiile ar putea de asemenea să reducă eficiența vaccinului sau chiar să-l facă inutil.
Raportul publicat de Imperial College (link) arată că două mutații sunt de tip deleție, și anume, a doi aminoacizi numiți H69 și V70, o mutație N501Y, identificată într-o variantă sud-africană numită 501.V2 și mutația P681H. Cele două din urmă fac ca virusul să fie mai contagios.
Studiul realizat de BioNTech și publicat pe 19 ianuarie 2021 (link) arată că mutațiile variantei B.1.1.7 nu fac vaccinul mai ineficient.
Mutațiile virusului sunt în continuare sub observații.