minte-si-creierIntelegerea relatiei dintre minte si creier reprezinta o problema atat pentru filozofi cat si pentru oamenii de stiinta.
Exista cateva scoli care ofera raspunsuri la aceasta dilema: dualismul, materialismul si idealismul. Dualismul sustine ca mintea exista independent de creier, materialismul sustine ca fenomenul este identic cu fenomenul neuronal, iar idealismul se refera doar la cel mental.
Relatia dintre creier si minte implica multe intrebari stiintifice, incluzand intelegerea relatiei dintre activitatea mentala si cea a creierului si mecanismele care influenteaza cognitia.
Oamenii credeau ca inima este lacasul sufletului si a gandirii. Creierul nu avea vreo importanta aici. Chiar si Descartes credea capacitatea noastra de vorbire n-ar depinde de creierul nostru.
Defapt, tot ce simtim, ceea ce gandim se petrece doar la nivelul creierului. Ceea ce suntem, excluzand corpul nostru ca suport pentru viata, se poate reduce la creier.

Neurostiinta este in cautarea intelegerii sistemului nervos si a creierului. Psihologia incearca sa inteleaga mintea si comportamentul nostru. Neurologia realizeaza diagnostice si trateaza patologiile sistemului nervos. In psihiatrie creierul se studiaza pentru a preveni si a trata problemele mentale. Stiinta cognitiva incearca sa uneasca neurostiinta cu psihologia si cu alte domenii implicate in aceasta cercetare, precum stiinta calculatoarelor (inteligenta artificiala sau alte domenii) si filozofia.
Numeroase domenii sunt implicate in aceasta cercetare si cu toate acestea, creierul ramane inca un mister.

Experientele noastre depind de stimulii care ajung din lumea exterioara si ne influenteaza starile mentale, dand nastere senzatiei ce poate fi placuta sau neplacuta. De exemplu, o persoana care doreste o bucata de pizza, isi va indrepta bratul in directia specifica pentru a obtine ceea ce doreste. Intrebarea este cum este posibil ca materia cenusie cu proprietati electro-chimice sa provoace aceste senzatii si dorinte?

Mintea a fost imaginata de multi ca fiind distincta de corp, o entitate „non-fizica”. Intr-un sens religios, se refera la separarea dintre suflet si corp. Mintea si corpul (sau creierul) reprezentand punctul de pornire in Dualism, si devine conceptualizat si in filozofia lui Rene Descartes.

Platon a argumentat ca, daca corpul nostru apartine lumii materiale, sufletul trebuie sa fie din lumea ideilor, asadar, este nemuritor. El credea ca sufletul este temporar unit cu trupul si vor fi separate doar la moarte, cand sufletul se va intoarce in lumea Formelor.
Daca sufletul nu exista in timp si spatiu precum exista corpul, poate aceesa adevaruri universale.
Pentru Platon, ideile (sau Formele) reprezinta realitatea adevarata, cunoscute doar de suflet.

Puzzle-ul proceselor cerebrale este imens si par imposibil de explicat. Deocamdata stiinta nu ne ofera prea multe raspunsuri. Daca mintea este ceva separat de creier, atunci inteligenta artificiala probabil nu-si va atinge scopul. Insa daca aceste experiente pe care le avem, trairi, senzatii, constiinta de sine si tot ceea ce ne face oameni sunt procese chimice si electrice survenite in urma stimulilor atunci totul este posibil.

Ce este mintea?

Mintea este aspectul intelectului, combinatii de gandire, perceptie, memorie, emotie, imaginatie, incluzand toate procesele cognitive. Mintea se manifesta subiectiv, ca un flux de constiinte.

Teoriile mintii si ale functiilor sale sunt numeroase. Cele mai vechi speculatii in acest sens sunt provenite de la Zoroastru, Buddha, Plato, Artistotel, Adi Shankara, greci antici, sau filozofi islamici. Teoriile pre-stiintifice sunt inradacinate in teologie si sunt concentrate asupra aspectului dintre minte si suflet sau supranatural, intr-un sens divin sau intr-o esenta divina.
Teoriile contemporane asupra mintii sunt realizate in urma unui studiu stiintific a creierului. Concluzia este ca mintea reprezinta un epifenomen al creierului care are aspecte atat constiente cand si inconstiente.
Gandirea este un proces mental ce permite crearea unui model individual al lumii. Se ocupa cu concepte si procese ce include cognitia, ideea si imaginatia. Implica manipularea cerebrala a informatiei, se implica in rezolvarea problemelor si luarea deciziilor.

Descifrarea mecanismelor mintii si a creierului reprezinta o sarcina dificila, insa nu imposibila. Poate ca in viitorul apropiat vom intelege mai bine cum functioneaza creierul nostru.

Foto: newscientist.com

3 COMENTARII

  1. Buna asi avea nevoie de in sfat daca puteti sa mil dati in legatura.cu creier. Daca se poate cineva sa voting in privat

LĂSAȚI UN MESAJ