Cu totii am vazut filmele moderne de science-fiction si am incercat sa ne punem de acord asupra celui mai bun dintre ele. Filmele clasice gen „Star Wars” si „Jurassic Park” sunt faimoase pentru ca au fortat limitele efectelor speciale, dar nu o sa reuseasca niciodata sa egaleze performanta acestui film. Incercati sa faceti, azi, un film cu aparatura pe care a avut-o Fritz Lang la dispozitie in 1925. Ar fi aproape imposibil!
In prezent, totul se face pe calculator si arata bine, dar e simplu de realizat. Dar in 1925, in vremea in care calculatoarele inca nu existau, efectele speciale se faceau manual sau prin editare.
Iar atunci cand ne uitam la continutul filmului, e imposibil sa nu ne simtim impresionati. Cladiri gigantice, explozii, inundatii, telefoane cu imagine (oare de unde i-o fi venit ideea asta?), secvente de transformare, roboti si tot asa. In unele cazuri, scenele sunt de-a dreptul fenomenale pentru vremea lor.
Sunt imagini care pur si simplu uimesc spectatorul, asa cum e cea a schimbului de tura sau crearea robotului Maria.
Filmul pune in fata spectatorului problema relatiei sale cu societate, atat ca intreg, cat si ca individ. Totodata atinge si subiectul rationalitatii diviziunii umane in grupuri,
Vazut in contextul anilor 1920, „Metropolis” e un gigant al cinematografiei. Un film exceptional e un film care iti activeaza imaginatia, care iti ofera imagini care poate te vor insoti toata viata, care te forteaza sa contemplezi diverse puncte de vedere asupra vietii, e un film care dobandeste o oarecare nemurire.
Filmul acesta reprezinta un punct de cotitura al cinematografiei si trebuie vazut de catre toate persoanele interesate de istoria cinematografiei. Dar aspectul „academic” nu e totul cand vine vorba de „Metropolis”, metaforele sociale, dar si scenele religioase si filozofice cu dublu inteles reprezinta o incantare vizuala. Trebuie luata in consideratie si estetica filmului expresionist german, atunci cand vizionam filmul, face parte din stilul sau vizual.
Desi inca lipsesc portiuni din filmul original, eforturile facute pentru reconstruirea filmului au reusit sa ne prezinte filmul aproape in totalitate. Este dificil sa apreciezi un film ce a fost facut acum aproape 80 de ani, intre timp s-au intamplat multe in industria cinematografica. Daca e sa ne uitam la elementele de baza ale acestui film – povestea, personajele, arta, cinematografia, etc. – e destul de clar ca acest film ne poate oferi la fel de multe, azi, ca si atunci cand a fost lansat. E adevarat ca „Metropolis” nu e pentru cinefilul de rand, dar poate oferi multe celor care sunt dispusi sa citeasca printre randuri!
Daca ati ajuns cu cititul pana aici, poate ca e ziua voastra norocoasa. Acest film a avut parte de cateva restaurari majore, doua din ele le-am vizionat si eu, dar…. imaginea e relativ proasta, detaliile aproape inexistente. Motivul pentru care m-am apucat sa fac o recenzie a acestui film poarta numele de Gilchrist Anderson.
Acesta a luat versiunea restaurata de Giorgio Moroder si a restaurat-o inca odata folosind tehnica disponibila la ora actuala. Rezultatul e pe masura eforturilor sale de 2 ani de zile.
Imaginea filmului este excelenta, in scene apar detalii ce nu se vedeau inainte, imaginea nu mai tremura, iar muzica… muzica e pop. Da, ati citit bine POP! Am avut mari indoieli asupra introducerii acesteia in film, dar indoielile mi s-au risipit de indata ce a inceput filmul. Daca la celelalte versiuni restaurate ma mai plictiseam sau nu intelegeam ce se intampla, asta nu mai este valabil la noua versiune. As putea sa mai zic multe, dar deja m-am intins mai mult decat cred ca era necesar.
Pe scurt, acesta este site-ul producatorului: http://www.morodermetropolisdvd.com/
Pe prima pagina a site-ului aveti clipuri ce contin mostre, din vechiul si noul film, expuse pentru comparatie. Totodata clipul de mai jos contine scene din noua versiune.
Daca acest articol v-a fost util, va rog sa lasati un comentariu. Va urez vizionare placuta.
