Stiinta si religie

stiinta-religieCe este stiinta?

Numele provine din latina (scientia) insemnand cunoastere. Stiinta poate insemna suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unor cercetari. In matematica de exemplu, cercetarile sunt obtinute din derivatii logice, presupunand mai degraba sisteme axiomatice decat o combinatie intre observatie si rationament.
Multe metode matematice au o utilitate fundamentala in stiintele empirice, ale caror fructe sunt ipotezele si teoriile.

Stiinta se clasifica in doua mari dimensiuni: experimentul si teoria. In experiment se cauta o informatie, iar in teorie se dezvolta modele care explica ceea ce se observa.
In mod empiric, teoriile stiintifice sunt obiective si verificabile empiric. Aestea sunt predictii ale rezultatelor empirice care pot fi confirmate sau infirmate prin falsificabilitate.
Insa realismul stiintific defineste stiinta in termeni ontologici: stiinta incearca sa identifice fenomene si entitati, fortele care le cauzeaza, mecanismele prin care ele exercita aceste forte, si sursele acelor forte in sensul structurilor interne ale acestor fenomene si entitati.
Pozitivismul este o forma a empirismului, ca mijloc de a regla afacerile umane. Datorita stransei legaturi intre acesti termeni, sunt deseori folositi ca sinonime.

Metodele stiintifice

In stiinta se folosesc metodele stiintifice pentru dobandirea de catre comunitatea stiintifica de noi cunostinte bazate pe dovezi fizice.
Folosind observatia si rationamentul pentru explicatii provizorii pentru fenomene, se creaza ipoteze. Astfel, existenta unor evenimente observabile din natura se explica doar prin cauze naturale fara a presupune existenta sau nonexistenta supranaturalului.
Informatiile elaborate din aceste ipoteze sunt mai apoi testate prin experimente care ar trebui sa fie reproductibile. Insa ipotezele trebuie sa fie falsificabile, deci, sa se poata verifica daca sunt false. In domeniul paranormalului s-au observat fenomene stranii insa nu au putut fi verificate. Existenta fantomelor de exemplu, nu este nici macar o ipoteza, ci doar o opinie sau afirmatie care se afla in afara domeniului de cercetare stiintifica.

Experimentele vor verifica ipotezele in mod repetat. Orice inconsistenta sau lacune va duce la reconsiderarea ipotezei, generarea de corectii sau de ipoteze alternative, care la randul lor, si ele vor fi la fel testate.
O astfel de ipoteza este relativitatea generala. Desi nu a fost acceptata in mod formal pana nu vor exista dovezi experimentale convingatoare, ipoteza se bucura de un interes considerabil in randul specialistilor.

Karl Popper considera metodele stiintifice ca fiind logica care sta la baza activitatii stiintifice. Insa aceste metode sunt criticate de cei din stiintele sociologice.
In stiinta, ipoteza este drumul care trebuie sa conduca la formularea teoriei. Un pilon central al metodei stiintifice este reproductibilitatea, si anume, capacitatea de repetare a unui experiment.
Metodele stiintifice contin mai multe etape. Prima, este observarea unui fapt demn de cercetat, care prezinta interes si valoare. In a doua etapa se formuleaza probleme de cercetare. In cea de-a treia etapa se propune o ipoteza, ca mai apoi, in ultima etapa sa se realizeze un experiment controlat pentru testarea validitatii ipotezei.

Ce este religia?

Cuvantul religie provine din limba latina, fie din re-legio (re-citire, referindu-se la repetarea scripturilor, dupa Cicero) fie din re-ligio, insemnand a lega, a reconecta, a face legatura cu Dumnezeu.

Insa religia nu se ocupa doar cu legatura dintre om si Dumnezeu. Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au incercat sa explice universul si fenomenele naturale folosind zei si atribuindu-le forte supranaturale. Aceste religii primitive erau intemeiate de oameni primitivi si foloseau primitivilor. Astazi acestea sunt diferite fata de primele religii.
Mai mult, religia reprezinta si un sistem de cautare a scopului sau intelesului vietii.

dumnezeu-stiintaDiferente intre stiinta si religie

Cele doua domenii sunt total paralele, insa se intersecteaza undeva: in discutiile referitoare la originea si crearea lumii. Loc de unde porneste conflictul.

Oamenii de stiinta nu predind niciodata a fi in posesia adevarului absolut. Toate teoriile stiintifice sunt susceptibile de a fi falsificate daca apar noi dovezi. Tocmai aici este cheia evolutiei. Chiar si cele mai fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte daca observatiile noi sunt inconsistente cu ele. Stiinta nu este dogmatica si iar rezultatele cercetarii stiintifice sunt falsicabile: se pot testa si se poate verifica validitatea lor. In religie, lucrurile stau altfel. Afirmatiile religioase nu pot fi falsificate pentru ca nu pot fi cercetate. Ele tin pur si simplu de credinta.
Stiinta este defapt o metoda folosita pentru a acumula cunostinte, nu de ordin spiritual, ci stiintific.
Exista o credinta populara gresita, cum ca stiinta ofera raspunsuri la toate intrebarile. Defapt, stiinta ofera raspunsuri doar la problemele care tin de realitatea fizica, nu si de cea spirituala.

Afirmatiile stiintifice si cele religioase vizeaza domenii diferite ale existentei sau experientei umane. Teoria creatiei din Bibile tematizeaza raportul dintre Dumnzeu, lume si om, insa nu si stiinta despre natura observabila (empirica) a lucrurilor.

Conflictul dintre stiinta si religie

De-a lungul istoriei au existat diferite conceptii si idei care au dus la un conflict intre stiinta si religie.
Ar trebui sa intelegem din aceasta “disputa” intre stiinta si religie ca prima nu trebuie sa se amestece in domeniul credintei, dar nici invers. Credinta este o stare subiectiva, un sentiment, deci este o reactiune a eului, ceva personal, pe cand stiinta este impersonala, ca si inteligenta. Nici credinta nu trebuie sa pretinda a da explicatii despre lucruri, nici stiinta nu trebuie sa ravneasca a inlocui catehismul si sentimentul intim al dependentei omului de o forta universala, fie cosmica cum zic unii, fie numai sociala cum sustin altii. Credinta religioasa este asadar reactiunea emotionala a omului in fata lumii, iar stiinta poate explica universul, insa aceasta explicatie nu impiedica omul de a simti frica, speranta, iubire in fata acestei lumi si de a-si inchipui o alta lume, care sa indestuleze si sa linisteasca crispatiile inimii. Practic stiinta si religia reprezinta doua modalitati de cunoastere.

Probabil unul din cele mai cunoscute conflicte dintre stiinta si religie este provocat de facerea lumii. Adesea intalnim discutii despre evolutionism sau creationism. Creationismul, denumit impropriu teorie, se refera la indivizi care accepta afirmatii prin credinta, nu prin metode stiintifice. Creationismul nu poate fi contestat in mod stiintific pentru ca nu este formulat. Nu a fost experimentat. Nu a fost observat, nu s-au facut analize si observatii prin modul empiric de a testa o teorie. Asadar, creationismul ramane o credinta.
Stiinta si religia abordeaza uneori aceleasi probleme, insa in moduri total diferite. Omul ar trebui sa inteleaga ca stiinta nu neaga religia ci cauta raspunsuri la unele intrebari existentiale, dar intr-un mod rational si empiric. Tema evolutionism versus creationism este o absurditate si este neproductiva. Nu serveste nici dezvoltarii societatii, nici gandirii umane, nici progresului cunoasterii.

astronomie-amatorDialogul dintre credinta si stiinta

Originea lumii reprezinta unul dintre cele mai mari mistere ale omenirii. Atat stiinta cat si religia ofera raspunsuri cu privire la originea lumii si respectiv originea noastra.

Dialogul intre stiinta si religie a existat. Omul intodeauna si-a pus intrebari si a fost fascinat de tot ceea ce-l inconjoara, a cautat raspunsuri si explicatii. Pe masura ce intelegea cate ceva, apareau din nou intrebari, chiar mai multe decat daca n-ar fi inteles. Numarul lor a crescut, dar s-au si adancit.
Istoria cunoasterii, fie ea materiala sau spirituala, a cunoscut un progres in cautarea sensurilor.
Adeseori in istorie dogma si institutia numita Biserica au limitat accesul la un altfel de cunoastere. Astfel s-a dorit ca omul sa cunoasca partea spirituala neglijand-o sau chiar blamand-o pe cea materiala. Insa in ultimele secole dialogul dintre cele doua s-a intensificat, ducand la o explozie stiintifica. Revigorarea dialogului dintre stiinta si religie a facut parte dintr-un proces general, menit sa intelegem lumea prin ambele modalitati de cunoastere, oferit atat de religie cat si de stiinta.

Astronomia este una dintre cele mai vechi stiinte. Pe teritoriul tarii noastre se afla celebrele sanctuare dacice de la Sarmizegetusa, o replica a mult mai celebrului sanctuar de la Stonehenge. Aceste monumente sunt dovezi incontestabile ale cunostintelor astronomice si deopotriva, temple dedicate zeitatilor, puterii divine.

In secolul XV, episcopul transilvanean Ioan Vitez s-a ocupat atat de literatura, arta, muzica, cat si de astronomie. Tot el a infiintat primul observator astronomic din Romania.

Omul s-a aflat intotdeauna intr-o permanenta cautare a adevarului, fie pe cale spirituala cat si pe cea materiala. Stiinta ofera raspunsuri cu privire la natura fizica, pe cand religia ofera invataturi, o educatie religios-morala etc. Stiinta si religia formeaza astfel un intreg ce face parte din cultura noastra.

Autor: Marius, www.descopera.org




16 Comentarii

  1. Radu spune:

    Credinciosii ar trebui sa citeasca (pe langa Biblie si fascinantele ei metafore pe care le luati intr-atat de serios) tratate DE BAZA din astronomie, biologie si anatomie. Asta ca sa nu ramana la nivelul unui neanderthal speriat care se inchina la fulgere. Intr-adevar, e infinit mai comod si mai linistitor pentru creierul uman sa te complaci cu fraze ca: “Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu” decat sa rasfoiesti mii de pagini doar pentru a intelege doar cum functioneaza membrana unei celule. Abia cand vei avea o minima educatie va veni DE LA SINE si bunavointa fata de aproape, si iubirea fata de frumos sau abtinerea de la lacomie, ura,trufie. Insa dragii nostri barbosi care construiesc sute de biserici pe an ce fac? Lupta sa impuna omenirii maselor gandirea de neanderthal si-n mileniile viitoare, si cu siguranta se vor incerca intotdeauna, pentru secole, milenii de-a randul, sa sedeze mintea umana. In scoli se duce o lupta acerba pentru mintile copiilor, e absolut inspaimantator sa citesti manualele “alternative”, dar care devin incet si sigur de baza. Cu sfanta cruce impotriva stiintei si a educatiei. Ce tel nobil de-a salva omenirea!
    Adevarata fericire nu vine din revelatii, ci din vointa, determinarea de-a cauta raspunsuri constant. Acum poate e prea devreme intr-adevar, dar sper macar ca peste cateva sute de ani cuvinte ca “Crede si nu cerceta” sau “Fericiti cei saraci cu duhul” sa nu mai fie luate in serios.
    Si daca tot ca tarati sutanele sfintind biserici, iar enoriasii se tarasc ca niste salbatici in genunchi spre a avea revelatii si pentru a-si spala relele, de ce nu va adunati sa sfintiti bancile sau cladirea parlamentului, pline de porci nesatui pe vecie? Intrebare retorica, caci stim ca va sunt buni prieteni…
    De când sunt ateu dispreţuiesc religiille cu dezumanizarea pe care o aduc. Le disprețuiesc pentru modul în care ceea ce este normal devine anormal şi păcătos, ceea ce este moral devine dictat zeiesc şi ceea ce este rău devine acceptabil dacă se face în numele zeului. Dispreţuiesc religiile atunci când îşi arată adevarata faţă: instituţii corupte şi fără pic de responsabilitate pentru cei pe care pretind că îi au în grijă, dispreţuiesc lipsa de moralitate a celor care se autointitulează autorităţi morale.
    Urăsc preoţii şi minciuna continuă pe care o promovează, urăsc lipsa de răspuns înlocuită cu “aşa vrea dumnezeu”, urăsc ritualurile goale de conţinut şi de esenţă şi de adevăr. Îi urăsc pe cei care îmi spun că un nou-născut e defect până nu fac unii nişte vrăji deasupra lui, îi urăsc pe cei care spun că soţia mea nu e cu adevărat soţia mea până nu mi se fac incantaţii şamanice.
    Mă îngrijorează cât de puţin se ştie despre realitate, dar cât de mult se ştie despre ce nu ai voie să faci duminica.
    E înfiorător cât de puţini ştiu ce e aia teoria evoluţiei dar ştiu cu exactitate ce se va întâmpla după ce mor, sau ce sfânt se sărbătoreşte în următoarele 52 de săptămâni.
    Mă sperie egocentrismul celor care au senzaţia ca sunt creatura preferată a unui tătuc ceresc, mă sperie faptul că nesiguranţa pe care o au în privinţa asta şi-o ascund prin acţiuni criminale sau intolerante.
    Mă îngreţoşează intoleranţa şi prejudecăţile celor care spun că ei nu pot să judece de capul lor, mă scârbeşte ura nedisimulată şi pseudo- justificările inventate pentru a dispreţui oameni ca şi ei.
    De când sunt ateu, am învățat să fiu sigur pe mine și pe ceea ce pot face.
    De când sunt ateu, îi deplâng pe cei care încă au nevoie de mângâiere pe creștet, povești înspăimântătoare și interdicții absurde pentru a se simții cu adevărat oameni…

  2. victor spune:

    Daca tu ai fi macar un pic din ce spui adica informat ai fi aflat pana la acesta ora de existenta lui DUMNEZEU fara sa fie nevoie sa “crezi fara sa cercetezi” nemaifiind nevoie sa aplici un tipar de gandire preconstruit despre cum sunt “credinciosii” …De unde stii ca nu sunt cu mult mai informati decat tine in orice domeniu doresti si de ce trebuie sa fii innformat (saiu sa judeci cum faci tu ) fara sa fie nevoie de acest lucru.,poate ca nu asta este adevaratul rost al omului dar chiar si tu in necredinta ta ai un DUMNEZEU , o credinta o pasiune a cercetarii , foarte bine dar nu inseamna ca esti stalpul cunoasterii si toti ceilalti sunt biete oi zapacite si manipulate..La ce-ti serveste sa sa acumuleze tone de informatii inutile cu care habar n-ai ce sa faci daca nu esti in stare sa spui o vorba buna cuiva ….iti zic eu la nimic,mai gandeste-te.

  3. victor spune:

    comentariul anterior este o contrareplica la comentariul lui radu tin sa precizez acest lucru pentru eliminarea neintelegerilor.

  4. Gheorghe spune:

    oare să vorbim aceeași limbă?

    http://necodificat.blogspot.ro/

  5. liviu coman spune:

    frate victor.de la clasele primare mi s-a impus o anumita religie.consider ca era necesar sa mi se predea istoria religiilor sa pot alege religia care ma reprezinta.consideri normal?nu crezi ca era normal sa invatam sa traim moral decat cele 10 porunci?sunt mandru ca nu sunt indobitocit de religie,biserica.tu poti afirma asta^

  6. Julia spune:

    Vreau sa specific si eu pentru necunscatori ceva pentru Atei si pentru credinciosi. 

    Religia noastra , Dumnezeul nostru Issus Hristos nu neaga stiinta la urma urmei priviti in jur tot ce se vede a fost creat de un Creator cu totul magnific, si noi la randul nostru am primit o sclipire a Lui sa cream si noi lucruri extraordinare am primit o minte cu un potential Urias, uiati-va in istoria omenirii cate lucruri am putut crea de la coliba de chirpici… am ajuns sa cream Zgarie Nori… de la Nokia ala .. buturuga suntem la Samsung Galaxy Touch… cine credea ? Da se numeste evolutie, omul a evoluat dar puterea cu care am facut aceste lucruri nu fiti egoisti ca nu ne apartine.

    In al doilea rand Stiinta nu poate modifica codul sufletului uman, de mult incerca stiinta sa dovedeasca viata dupa moarte privind din perspectiva ca omul are si suflet cum zice religia. Dar ca si Suflet avem nevoie anumite lucruri cum are nevoie si corpul in plan fizic mincare apa odihna. Sufletul are nevoie de Iubire , dragoste, alinare.. lucrurile acestea stiijnta le catalogheaza ca drept fiind emotii…  dar aceste “emotii” nu pot fi identificate intradevaratul sens al cuvintuului , amiti-va cand ati fost indragostiti pentru prima oara ce ati simtit acea traire nu poate fi spusa in cuvinte omenesti, s-au macar dovedita e ceva “MAGNIFIC, superb, nu sunt cuvinte…

    Multe organizatii Masonice stravechi ca stim cu totii, doar traim intr-o era foarte moderna.. au existat si exista, ei au imprumutat multe obiceiuri si avand acces la toate resursele  oemenesti si-au permis sa modifice dupa bunul plac istoria, si legile omului pe pamint.
    Nu exista in Biblia Evreiasca cel putin aia adevarata citatul ” crede si nu cerceta” , Nu exista 650 de Dumnezei…. dar exista peste 650 de religii in lume…. Nu exista “sa poti lua un sentiment ostatic vreodata, Dar exista sa poti ucide moralitatea omului… 

    Multe lucruri in ziua de azi au fost otravite .. ADEVARUL A FOST MODIFICAT ! 

Adauga un comentariu sau poti sa discuti si pe FORUMUL nostru!