erori-cognitiveEroarea cognitiva reprezinta tendinta umana de a trage concluzii incorecte in anumite circumstante bazate mai degraba pe factori cognitivi decat pe evident si rational. Aceasta este o forma a unei „scurtaturi cognitive”, adesea bazate pe „regula degetului” si include erori in judecarea statistica, atributia sociala si memorie. Erorile cognitive sunt prezente adesea in gandirea umana si sunt studiate in stiinta cognitiva si psihologia sociala.

Erorile cognitive sunt cauzate frecvent de abordari heuristice, simplificari logice si reguli decizionale simpliste, folosite in rezolvarea problemelor complexe. Atunci cand aceste abordari decizionale simpliste sunt folosite in situatii nepotrivite, ele conduc la erori mentale sistematice si previzibile, estimari eronate sau evaluari nereusite. Erorile cognitive nu se datoreaza unui aspect patologic, ci doar sunt greseli sistematice de logica.

Erorile apar din multe procese care uneori sunt greu de delimitat. Acestea includ scurtaturi ale procesarii informatiei (euristice), factori motivationali si influenta sociala.

Notiunea de eroare cognitiva a fost introdusa de Amos Tversky si Daniel Kahneman in 1972. Impreuna cu colegii lor, au demonstrat multe feluri replicabile in care judecata si decizia umana difera de teoria „alegerii rationale”.

A fost demonstrata in experimente separate, si „eroarea confirmarii”, unde subiectul alegea doar dovezile si argumentele care ii confirmau credinta.

Tipuri de erori cognitive

Unele erori sunt specifice unor grupuri, iar altele la nivel individual. Unele afecteaza luarea unei decizii, in timp ce altele, precum corelatia iluzorie, afecteaza judecata. Corelatia iluzorie este o convingere incorecta ca exista o legatura intre o cauza si un anumit efect. Un alt grup de erori afecteaza memoria, precum eroarea consecventului.

Unele erori arata motivatia subiectului, de exemplu dorinta pentru o imagine proprie pozitiva, ducand catre eroarea egocentrica si evitarea disonantei cognitive neplacute.

Unele duc la ignorarea informatiei relevante si la neglijarea probabilitatii, si pot afecta decizia sau judecata datorita informatiei irelevante. De exemplu, „Efectul Framing”, unde aceeasi problema primeste raspunsuri diferite depinzand de modul cum a fost descrisa.

Multe institutii sociale se bazeaza pe indivizi pentru a face judecati rationale. De exemplu juratii dintr-un tribunal trebuie sa ignore atractivitatea celui acuzat. Numeroasele erori demonstrate in numeroase experimente psihologice au demonstrat ca omul face des astfel de greseli.

Erori cu privire la decizii si de comportament

Efectul bandvagon – tendinta de a face (sau de a crede) lucruri deoarece multi alti oameni fac (sau cred) la fel. Este in legatura cu gandirea de grup, sau comportement de „turma”.

Eroarea confirmarii – tendinta de a cauta si a interpreta informatia intr-un mod care sa confirme perceptiile proprii.

Efectul contrastului – marirea sau scaderea unei greutati sau unei alte masuri cand este comparata cu un obiect recent observat aflat in contrast.

Efectul denominatiei – tendinta de a cheltui mai multi bani atunci cand se folosesc monezi sau bancnote mai mici decat bancnote mari.

Eroarea distinctiei – tendinta de a vedea doua optiuni mult mai diferite atunci cand sunt evaluate simultan decat daca se evalueaza separat.

Eroarea experimentatorului – tendinta experimentatorului de a crede si publica informatii dintr-un experiment care sunt in acord cu asteptarile lor si de a respinge altele care sunt in conflict cu asteptarile, desi ele pot fi adevarate.

Efectul atentiei – tendinta de a da prea multa importanta unui aspect al evenimentului; cauzeaza erori in predictia corecta a utilitatii sale.

Iluzia controlului – tendinta de a crede ca un lucru poate fi controlat, sau cel putin influentat, atunci cand e clar ca nu se poate.

Eroarea negativitatii – tendinta de a da mai multa atentie si de a da mai multa greutate experientelor negative decat celor pozitive.

Neglijarea probabilitatii – tendinta de a respinge total probabilitatea atunci cand se ia o decizie aflata sub incertitudine.

Eroarea rezultatului – tendinta de a judeca o decizie din eventualele rezultate, si nu dupa calitatea deciziilor de la timpul cand aceasta a fost luata.

Perceptia selectiva – tendinta de a percepe selectiv anumite idei ce convin mai mult.

Erori de probabilitate si credinta

Efectul ambiguitatii – tendinta de a evita optiunile pentru care lipsa informatiilor face probabilitatea sa fie necunoscuta.

Efectul ancorarii – tendinta de a se baza prea mult pe o trasatura sau informatie in luarea unei decizii.

Atentia subiectiva – neglijarea datelor importante la realizarea unei corelatii sau asociatii.

Eroarea autoritatii – tendinta de a pune valoare pe opinia unei persoane cu autoritate, chiar daca acea persoana nu prezinta cunostinte in domeniul respectiv.

Iluzia gruparii – tendinte de a vedea modele acolo unde ele nu exista.

Eroarea credintei – tendinta de a se baza pe credintele proprii si nu pe logica.

Corelatia iluzorie – convingerea incorecta ca exista o legatura intre o cauza si un anumit efect.

Efectul asteptat de observator – manipularea inconstienta a unui experiment sau a datelor pentru a obtine rezultatul asteptat.

Stereotipia – asteptarea ca un membru al unui grup sa aiba anumite caracteristici, fara a avea informatii despre respectivul individ.

Validarea subiectiva – tendinta de a cauta sau a interpreta o informatie intr-un fel in care confirma preconceptiile sau ipotezele proprii, chiar daca nu sunt adevarate; este in legatura stransa cu conceptul disonantei cognitive. Indivizii cauta noi dovezi, le interpreteaza intr-un mod gresit sau preiau informatie din memorie intr-un mod selectiv.

Oamenii au tendinta sa testeze ipotezele doar intr-un sens, concentrandu-se pe o singura posibilitate si neglijand alternativele. Aceata strategie nu este necesar o eroare cognitiva, dar combinata cu ale efecte poate intari credintele existente.

Acesta eroare apare in special pentru credintele deja existente si implica irationalul, corelatia iluzorie in care oamenii percep intr-un mod fals asocierea intre doua evenimente, etc.

Influente sociale

Efectul Forer – tendinta de a descrie detaliat particularitati ale personalitatii ca si cum ar fi specifice unei anumite persoane, cand defapt prin generalitatea lor se potrivesc la mai multe. Efectul Forer este intalnit adesea in astrologie.

Eroarea fundamentala de atribuire – tendinta de a explica comportamentul oamenilor pe baza personalitatii si nu a situatiei in care se gasesc. Reprezinta tendinta oamenilor de a pune prea mult accent pe explicatiile bazate pe dispozitie si de persionalitate referitor la comportamentul altor persoane. Adica, oamenii au tendinta nejustificata de a presupune ca actiunile unei persoane depind de tipul de persoana de care aceasta apartine mai degraba decat de fortele sociale si de mediu care o influenteaza.

Malcom Gladwell a furnizat o definitie mai subtila: o extrapolare a unei caracteristici masurate din care se obtine o caracteristica fara nici o legatura. Gladwell a citat ca exemplu un studiu tipic care a aratat ca prin gradul de corectitudine a temelor unui student sau punctualitatea acestuia nu se spune nimic despre frecventa la cursuri sau starea camerei sale sau aspectul fizic.

Iluzia introspectiei asimetrice – oamenii considera ca isi cunosc mai bine semenii decat ii cunosc acestia pe ei.

Fenomenul lumii corecte – tendinta oamenilor de a considera ca lumea este corecta iar oamenii preimesc ceea ce merita.

Eroarea profetiei care se autoindeplineste – tendinta de a manifesta comportamente ce dau rezultate care ne vor confirma convingerile.

Framing – Un „cadru” in teoria sociala consista intr-o schema de interpretare, o colectie de anecdote si stereotipuri, pe care indivizii se bazeaza pentru a intelege si a raspunde evenimentelor. In termeni simpli, oamenii au construit de-a lungul vietii o serie de filtrii mentali emotionali. Acestia folosesc acesti filtrii pentru a da un sens lumii in care traiesc. Alegerile lor sunt influentate de acestea.

Erorile de memorie

Criptomnesia – apare atunci cand un fapt intamplat se intoarce fara a fi recunoscut ca deja intamplat, iar individul crede ca este ceva nou si original.

Memoria falsa – confuzia imaginatiei cu memoriei, sau confuzia memoriei adevarate cu memoria falsa. Se refera la amintirea unei intamplari care nu a avut loc.

Eroarea „intelegerii intarziate” – filtrarea memoriei din trecut prin cunostintele actuale, ajungand la credinta ca evenimentele sunt mult mai predictibile decat au fost.

Eroarea intelegerii intarziate mai este numit si efectul „am stiut dintotdeauna”. Aceasta eroare a fost demonstrata experimental intr-o varietate de domenii, incluzand politica, jocuri si medicina.

Retrospectia Rosy – tendinta de a nota evenimentele trecute ca fiind mult mai pozitive decat au fost in momentul in care s-au intamplat.

O lista mai completa a erorilor cognitive se gaseste aici:

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_cognitive_biases

Autor: Marius Ignatescu, www.descopera.org

8 COMENTARII

  1. Foarte multe dintre aceste erori sunt prezente in viata reala, campioana la acest capitol fiind religia (nu conteaza care, toate religiile sunt in aceeasi oala).

  2. @nobodyisperfect
    in comentariul tau vedem:
    1.eroarea bandvagon=> gandirea partizana de grup e desconspirata :esti ateu
    2.eroarea confirmarii=>crezi eronat ca articolul asta confirma ateismul . dar el confirma erorile cognitive ale omului…atat!
    3.corelatia iluzorie=>corelezi clasificarile din articol cu eventualele slabiciuni ale „adversarior” tai.
    4.eroarea credintei =>crezi eronat ca cei din grupul tau(ateii ) sunt rationali si nu fac erorile de mai sus.
    5.validarea subiectiva=> pontezi un articol de psihologie ca un argument in favoarea „gruparii” tale.
    6.perceptia selectiva =>da…foarte selectiva.

  3. @Somebodyisperfect:
    1.eroarea bandvagon=> gandirea partizana de grup e desconspirata :esti ateu
    2.eroarea confirmarii=>crezi eronat ca articolul asta confirma ateismul . dar el confirma erorile cognitive ale omuluiatat!
    3.corelatia iluzorie=>corelezi clasificarile din articol cu eventualele slabiciuni ale adversarior tai.
    4.eroarea credintei =>crezi eronat ca cei din grupul tau(ateii ) sunt rationali si nu fac erorile de mai sus.
    5.validarea subiectiva=> pontezi un articol de psihologie ca un argument in favoarea gruparii tale.
    6.perceptia selectiva =>dafoarte selectiva.

    Totusi, mi-am zis ca nu are rost sa-ti mai raspund, dar:
    1.”eroarea bandvagon=> gandirea partizana de grup e desconspirata :esti ateu” – de unde iti dai seama tu ca sunt ateu? Ia uite ca eu nu vreau sa ma incadrez in nicio categorie (in cazul de fata: atei)
    2. „eroarea confirmarii=>crezi eronat ca articolul asta confirma ateismul . dar el confirma erorile cognitive ale omuluiatat!” – Nu reusesc sa vad unde am spus asa ceva. Eu am dat exemplu de „domeniu” (daca pot sa spun asa) care e doldora de erori.
    3. „corelatia iluzorie=>corelezi clasificarile din articol cu eventualele slabiciuni ale adversarior tai.” – Adversari? Nu am pe nimeni adversar, nu ma intereseaza daca e credincios/necredincios (probabil ca te referi la faptul ca dusmanii mei sunt cei ne-atei – :)) )
    4. „eroarea credintei =>crezi eronat ca cei din grupul tau(ateii ) sunt rationali si nu fac erorile de mai sus.” – Ba uite ca fac si ei erori.
    5. „validarea subiectiva=> pontezi un articol de psihologie ca un argument in favoarea gruparii tale.” – nu exista „gruparea mea”, mai ales „in favoarea”. Dar ce sa-ti mai spun daca tu ai aceeasi tendinta de etichetare ca si orice muritor credincios de rand?
    6. „perceptia selectiva =>dafoarte selectiva.” – Si ateismul e o religie. Deci, nu exista selectivitate in favoarea lui.

    PS1: Ai comis mai multe erori ca mine ca sa-mi spui mie ce erori am comis. Nu am chef acum sa caut si sa le structurez precum ai facut tu.

    PS2: De fapt, nu mi-ai zis nimic interesant. Ai vrut sa te dai „smecher” incercand sa ma „corectezi”. Macar zi-mi ceva interesant!

  4. @nobodyisperfect spune:

    De fapt, nu mi-ai zis nimic interesant.

    =>ti-ai dat si raspunsul singur:

    Dar ce sa-ti mai spun daca tu ai aceeasi tendinta de etichetare ca si orice muritor credincios de rand?…campioana la acest capitol fiind religia

  5. Ati invatat aceste propozitii (robotizat)i de a spune celor care nu sustin religia ca sunt atei. Daca nu puteti gandi independent taceti din gura sau incetati sa mai scrieti ideile altora. P.S.: Nu am nimic cu mesagerul.

  6. da, interesant articol! inteleg ce vrea sa demonstreze somebodyisperfect ,dupa atatea articole interesante sa ridicat nivelul dopaminei si creaza o stare de bine chiar si la nivel critic insa nu poti sa oferi o concluzie doar prin citirea unui comentariu ,sansele ca tu sa ai dreptate sunt foarte scazute,o concluzie vasta din comentarii este ca intradevar nobodyisperfect nu este indoctrinat sa zicem asa,face parte dintr-o religie insa nu crede in ea iar tu somebodyisperfect nu esti in domeniu.multumesc sper sa nu considerati comentariu meu inadecvat.

  7. Stimabile Marius,
    După toate comentariile cred că ţi se potriveşte următoarea epigramă:

    Mă întreab-un negustor:
    – Cam cât iei pe-o epigramă?
    Hmmm… Drept să-ţi spun mulţumitor,
    Două-njurături de mamă!!!

LĂSAȚI UN MESAJ