Marile biblioteci antice pierdute ale omenirii – seria nr.2

Articole asemănătoare

ruine-bibliotecaLumea a uitat, s-a inecat profund in jurnalismul cotidian, in uriasul spatiu al www-ului. Intr-o era digitala cine mai citeste, cine mai frunzareste cartile, cine le mai cauta, cine le mai acorda atentie?

Anticariatele au disparut, librariile s-au transformat in mici capuse intelectuale (exista si exceptii, desigur) care profita din plin de noua era media si de descoperirea marketing-ului agresiv, a targetarii pietei, a consumului, a trend-ului, etc.

Totul a devenit minimalist, totul se face la comanda de parca cartea insasi ar fi un produs ordinar, unul despre care s-ar putea spune ca exista cerere si oferta. De la marile colectii la best-seller, de la cartile pentru copii la aceasta tendinta moderna adolescentina spre vampirism, licantropism, vrajitorie si altele asemenea, cartile se publica in tiraje imense pentru ca sunt citite de mase.

Cate carti va vin in minte acum citind aceste randuri? Trei, poate maxim patru editii aparute in ultimii ani in serie si care fac „deliciul” publicului. Am vazut mai demult  o carte la un pret ametitor care era de fapt nescrisa (cumparai de fapt doar copertile – un instrument de marketing interesant). Cartile cu cel mai mare tiraj trebuie neaparat, este chiar imperativ, sa aiba si o ecranizare. Din nefericire, cei mai multi sunt determinati doar de (a se citi exclusiv) film sa citeasca cartea.

Am auzit de curand o discutie intre doua adolescente din care reiesea ca nu mai are rost sa citeasca cartea pentru ca va aparea in curand filmul. Nu incerc sa neg contributia filmului sau a oricaror alte elemente legate de acest subiect la marea contributie care este cultura umana, insa astfel de ganduri nu-si au locul intr-un viitor reprezentant al speciei umane. Eu insumi pasionat de documentare si nu numai inteleg pe deplin latura vizuala intr-un  proces formator sau educativ. Insa cartile trebuie sa ramana mereu ce au fost.

Chiar daca vor disparea de pe suportul fizic prezentat de-a lungul vremurilor ca hartie, chiar daca le vom citi de pe I-Pad sau e-book sau vor aparea pe pereti in statie la metrou ( am vazut asta in Japonia) sau pe vaporase (asta se intampla la Venetia unde sunt “postate” poezii pe mijloacele de transport in comun) , sensul lor adevarat nu va trebui lasat niciodata sa se piarda.

Cum poti invata, cum poti acumula cunostinte, cum poti trai experiente inediate daca nu prin carti? Cum poti deveni un om mai bun, mai educat, mai visator? Cum poti trai altfel?

Vom incerca in episoadele care urmeaza acestei prezentari sa aratam lumii intregi izvoarele pierdute ale cunoasterii – vechile biblioteci antice – care au pierit de-a lungul timpului prin foc si sabie din cauza semenilor nostri.

Veti vedea mii de volume disparand pentru totdeauna, surse unice stranse de-a lungul timpului in arhive care au fost ingropate pentru noi. Scriitori si intelepciune populara apartinand zecilor de culturi si rase de pe pamant care au cazut prada nebuniei omenesti, revoltelor, viciului, barbariei.

Veti intelege astfel cat de mult am pierdut si nici macar nu suntem constienti de asta. Intr-o lume profund materiala in care totul e luat si vine de la sine, uitam ce lasam in urma noastra si nu mai acordam atentie oamenilor din noi si celor care ne vor uma. Oamenii s-au constituit alaturi de marile dezastre naturale (cutremure, incendii, etc) in cei mai mari dusmani ai cartilor. Acestia au ars metodic, in mod sadic si determinati de convingeri religioase, politice sau de alta natura mii de manuscrise. Aproape ca devenise o moda in timpul Evului Mediu arderea cartilor care nu corespundeau cerintelor vremii. Acelasi lucru s-a intamplat in comunism, in fascism sau cand alte ideologii preiau puterea. Aceasta practica are atata putere incat a devenit un puternic simbol, un adevarat exemplu – arderea bibliotecii de la Bagdad, distrugerea manuscriselor in China dinastiei Qin.

Trecand prin acestea ajungem la marile arhive si biblioteci din prezent, cladite pe cele vechi de cele mai multe ori – arhiva din Vatican, scrierile adunate in manstirile din Monte Cassino, Saint Gall si Fulda, cele de la Muntele Athos, cele apartinand calugarilor tibetani, redescoperirea manuscriselor de la Marea Moarta.

Marile biblioteci antice reprezentau nu doar carti insiruite pe rafturi, pergamente prafuite, suluri mai mult sau mai putin obscure despre magi, divinatie, demoni ci o intreaga etapa a cunoasterii, o era a scrisului. Majoritatea erau tratate politice, invatand mai-marii lumii despre guvernare, sau scrieri astronomice oferind preotilor cunostinte pretioase despre rotatia pamantului, despre miscarea planetelor, sunetele sferelor si cum acestea ii influenteaza pe oameni. Din aceste manuscrise transmise peste generatii oamenii si elita intelectuala au invatat si si-au amintit despre agricultura, despre felul in care se ridica piramidele, cum se cladeste o natiune, cum se conduce un imperiu. De la a supravietui pana la a visa dincolo de stele, de la semintele de grau pana la scarile zeilor, cartile au fost cele care au dat cu adevarat putere oamenilor si mai ales imperiilor.

Ati pomenit oara de imperiul lui Assurbanipal fara biblioteca sa celebra?  Despre imparatii chinezi, dar nu si despre colectiile lor impresionante? Despre Harun-Al-Rasid dar nu si despre cultul literelor, despre filozofie si stiinta?

Ce a mai ramas din miile de manuscrise ale bibliotecii din Alexandria întemeiate de Ptolemeu Soter, din acele documente de neînlocuit si pentru totdeauna pierdute despre stiinta antica? Unde este cenusa celor 200000 de lucrari ale bibliotecii din Pergam? Ce s-a întâmplat oare cu colectiile lui Pisistrate de la Atena, cu documentele venerabile ale Templului din Ierusalim si cu aceea a sanctuarului din Memphis? Ce comori contineau miile de carti care au fost arse în anul 213 a.C din porunca împaratului Tchu-Huang-ti dintr-o pricina pur politica?

Ne place sa ne mândrim cu gradul nostru de civilizatie si cultura, consideram ca suntem superiori altor civilizatii, sau cel putin a celor dinaintea noastra, suntem atât de siguri de faptul ca noi am descoperit primii anumite lucruri, încât ignoram dovezile care ne demonstreaza mai tot timpul ca „nou nu e decât ceea ce a fost uitat”. Gândindu-ne doar la faptul ca din marele numar de manuscrise si documente antice si chiar medievale la noi a ajuns doar o mica parte, si ca din acelea foarte putine sunt publicate si accesibile, putem concluziona ca mândria si superioritatea noastra se bazeaza de fapt pe necunoastere si ignoranta.
Cu cea mai mare parte a cunostintelor celor vechi pierdute, sau cel putin ascunse marelui public, cred ca ar trebui sa devenim mai modesti, si sa marturisim asemenea marilor oameni, Galileo sau Newton, ca daca am urcat atât de sus, e fiindca ne aflam pe umerii unor uriasi.
Attebury un contemporan a lui Newton, scria: Modestia ne învata sa vorbim cu respect la adresa Celor Vechi, mai ales daca nu le cunoastem perfect lucrarile. Newton care le stia aproape pe de rost, avea pentru ei cel mai mare respect si-i considera barbati de geniu si cu spirit superior, care-si dusesera descoperirile de tot felul mult mai departe decât ne pare noua în prezent, din ce-a mai ramas din scrierile lor. Sunt mai multe lucrari antice pierdute decât pastrate si poate noile noastre descoperiri nu valoreaza cât anticele noastre pierderi.

Fie ca au fost pastrate de regi, imparati sau despoti mai mult sau mai putin legendari, fie ca au fost gazduite de preotii din Marile Piramide sau mai tarziu de abatiile si manastirile din lumea intreaga (cathare, din Asia Mica sau buddhiste si tibetane), fie ca au fost adunate de sceptici, de entuziasti, de amatori, de intelepti sau ocultisti, oamenii din lumea intreaga au inteles ca puterea inseamna de fapt cunoastere.

Vezi aici toate articolele din aceasta serie:

http://www.descopera.org/marile-biblioteci-antice-pierdute-ale-omenirii/

Articole recente

Articolul precedentCea mai veche civilizatie din lume
Articolul următorLumea si cartea

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

VIDEO

Recomandări