Inteligenta artificiala face parte din stiinta calculatoarelor si reprezinta studiul si proiectarea agentilor inteligenti, care sa inteleaga mediul inconjurator si sa ia actiuni.
John McCarthy care a pus bazele ideii in anul 1956 defineste inteligenta artificiala ca fiind „stiinta si ingineria realizarii masinilor inteligente”.
Marea provocare este de a realiza o masina inteligenta, asemenea unui Homo Sapiens. Acest aspect ridica probleme filozofice despre natura mintii si limitele stiintifice, probleme transmise prin fictiune si filozofie inca din antichitate.
Inteligenta artificiala este tratata de multi cu scepticism, acestia sustinand ca nu se va putea realiza un robot inteligent, asemenea unui om.
Capacitatile unui robot inteligent
Un robot inteligent va trebui sa aiba capacitatea de a deduce, de a rationaliza si de a rezolva problemele intampinate. Va trebui sa dezvoltam un mecanism asemanator creierului uman pentru a reprezenta cunostintele. Un astfel de robot va trebui sa aiba capacitatea de a planui, de a invata, de a procesa limbajul natural, de a reprezenta si apela cunostintele deja dobandite. Va trebui sa „aiba” inteligenta creativa, sa creeze noi concepte si idei si nu in ultimul rand, sa aiba constiinta de sine.
Si cum psihicul cognitiv nu este de ajuns, noi aducem inca o provocare: proiectarea psihicului afectiv. Un astfel de robot va putea avea sentimente, practic… va trai, in felul lui.
Planificarea.
Capacitatea de a planifica este esentiala. Acest lucru va ajuta robotul sa-si propuna niste scopuri si apoi sa incerce sa le indeplineasca. Robotul va trebui sa fie capabil sa vizualizeze viitorul si sa ia actiuni prin care sa imbunatateasca calea de a ajunge la acel scop. Pentru acest lucru este nevoie de predictii asupra modului cum actiunile lui vor modifica viitorul.
In problemele de planificare, robotul va trebui sa reverifice periodic daca predictiile sale s-au adeverit si unde este cazul, sa ia noi decizii. Planificarea in comun reprezinta un alt aspect si implica mai multi roboti.
Deductia
Robotii trebuie sa fie capabili sa planifice evenimentele. S-au scris algoritmi pentru a realiza puzzle-uri, pentru a juca diverse jocuri sau pentru deductii logice. Logica nu este prea greu de transpus intr-un limbaj de programare. S-au realizat metote in care programe software aveau de-a face cu informatii nesigure sau incomplete, fiind necesara deductia.
Insa pentru probleme grele acesti algoritmi necesita resurse enorme, timpul rezolvarii ei si memoria necesara au devenit cifre astronomice. Si aici, este nevoie de eficientizarea metodelor.
Reprezentarea cunostintelor
Reprezentarea cunostintelor este un alt subiect central in cercetarea inteligentei artificiale.
Aici ne izbim de o alta problema. Robotul trebuie sa reprezinte obiecte, proprietati, categorii si relatii intre obiecte, situatii, evenimente etc. Cunoasterea lumii inconjuratoare devine o problema.
Desi la baza, mecanismele unui singur neuron sunt cunoscute si sunt destul de asemanatoare cu portile logice dintr-un sistem de calcul, exista diferente in privinta stocarii informatiei. Ca structura, memoria calculatorului nu este relationala. Va trebui sa realizam un program prin care sa o facem sa fie astfel.
Invatarea
Robotul trebuie sa fie capabil sa invete. Invatarea este un proces esential in evolutia si dezvoltarea inteligentei. In creierul uman informatiile provenite din exterior sunt memorate legate de altele deja existente. Observam ca o idee ce contine elemente deja cunoscute se poate memora mai usor decat alta care contine lucruri necunoscute noua pana atunci. Pentru a memora mai usor o idee trebuie sa o legam – mental – de o alta, cu radacini bine fixate, cu elemente deja cunoscute.
Invatarea nu presupune numai memorarea informatiei brute, ci si constientizarea si intelegerea ei. Altfel, aceste informatii nu vor fi de niciun ajutor.
Procesarea limbajului natural
Aceasta da masinilor capacitatea de a citi si de a intelege limbajul oamenilor. Este extrem de necesara in privinta comunicarii cu oamenii. In acest domeniu s-au realizat progrese, insa sunt departe de a fi de perfectiune.
Miscarea si manipularea obiectelor
Robotul trebuie sa fie capabil sa manipuleze obiectele din jurul sau. El trebuie sa caute, sa localizeze obiectele, sa creeze harti ale mediului inconjurator si sa planifice miscarile sale in spatiu.
Perceptia
Perceptia este abilitatea robotilor de a folosi informatia provenita de la senzori (camere, microfoane, sonare si alte dispozitive) pentru a deduce aspecte ale lumii inconjuratoare. Exista insa probleme majore in recunoasterea obiectelor, a vocii umane si fetelor acestora.
De ce nu s-a reusit pana acum construirea unui robot inteligent?
Pana in ziua de astazi nu s-au relizat progrese notabile in domeniul inteligentei artificiale. Nu neaparat datorita tehnologiei pentru a realiza un astfel de robot, cat mai ales din pricina lipsei noastre de intelegere in modul cum creierul nostru functioneaza. Desi multe mecanisme sunt cunoscute, raman si mai multe neintelese.
Ce nu stim inca?
Multe procese ce se petrec in creierul nostru nu sunt intelese, incluzand:
– cum intelegem limbajul natural
– cum invatam noi concepte
– cum decidem
– cum ne controlam actiunile
– cum ne aducem aminte
– cum memoram informatiile
– cum devenim constienti de sine
– cum functioneaza emotiile
– cum apreciem muzica si glumele celorlalti
– cum percepem trecerea timpului
Acestea sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta inteligenta artificiala.
Pentru a intelege mai bine cum am putea realiza un „creier” artificial si pentru a construi roboti inteligenti, trebuie sa vedem cum functioneaza propriul nostru creier. In acest sens, vom continua cu o serie de articole pe aceasta tema.
Autor: Marius, www.descopera.org
Asta inseamna , a copia ceea ce a facut Dumnezeu,,,,, dar in nici un caz nu va ajunge omul la perfectiune fara voia Sa…. Pana in prezent s-au facut tot felul de obiecte din mediul inconjurator dar toate sunt facute dupa creatia lui Dumnezeu…. consultativa putin si vedeti daca nu e asa…..