Partea a II-a: Viata si evolutia umanitatii
Aparitia si evolutia vietii pe Pamant
Nu se stie exact cum a aparut viata pe Pamant. Exista mai multe teorii in acest sens, printre care: Teoria Generatiei Spontane, Teoria panspermiei, Teoria cosmozoizilor sau a litopanspermiei, Teoria radiopanspermiei etc.
Desi evolutia speciilor este o teorie ce nu este contrazisa de niciun biolog, problema originii vietii este intens disputata, cercetatorii cautand inca sursa primei forme de viata.
Dupa ce au aparut primele celule, cursul evolutiei este destul de bine cunoscut.
Celulele complexe, numite eucariote, au rezultat prin inglobarea celulelor mai mici in unele mai mari. Celulele din cadrul coloniilor s-au profilat pe anumite tipuri de tesuturi, din acestea rezultand din nou viata, in forma unor adevarate organisme multicelulare.
Mai apoi, cu ajutorul stratului de ozon ce absorbea radiatiile ultraviolete ucigase, viata avea sa se imprastie pe toata suprafata Terrei.
Natura a facut si greseli, cauzand mutatii. Au aparut noi proteine, iar in majoritatea cazurilor nu erau necesare sau erau chiar daunatoare. Insa in putine cazuri, au fost de folos. Unele forme de viata putand creste mai rapid datorita lor, iar dupa sute de ani supravietuind doar cele mai adaptate la mediu. Acest proces este numit evolutie prin selectie naturala. Adaugand laolalta toate aceste mici schimbari, viata a putut evolua, incet dar sigur, spre alte forme de viata complet noi.
Moartea a avut un rol esential in evolutie. Datorita ei, formele de viata imbunatatite au putut domina, iar moartea fiind pretul pe care viata il plateste pentru progres.
Formele de viata pe care noi le vedem in jurul nostru au evoluat astfel datorita multor accidente gentice minore in genele lor, timp de miliarde de ani.
Viata este un sistem chimic implicand doua tipuri de molecule, proteinele si acizii nucleici.
Organismele atunci cand aveau nevoie de o noua proteina, s-au separat in doua jumatati si au copiat informatia in cea noua. Informatia a fost folosita mai apoi de un ribozom pentru a realiza o noua proteina. Interesant este faptul ca proteinele au controlul separarii si copierii genelor. Asadar, viata este o interactiune complexa intre acizii nucleici si proteine.
Genele din ziua de astazi sunt realizate dintr-un tip de acid nucleic numit ADN, iar mesajele din ARN.
Cu cat cunoastem mai mult despre cum functioneaza viata, cu atat avem mai multe sanse sa deslusim cum a inceput totul.
Organismele unicelulare
Organismele unicelulare cu un nucleu bine format au dus la aparitia algelor si mai apoi a primelor animale, protozoarele.
Protozoarele sunt cele mai mici animale de pe pamant. Sunt farame microscopice de viata, compuse dintr-o singura celula ce contine toate mecanismele supravietuirii.
Majoritatea nu depasesc diametrul de un milimetru. Fiecare este in esenta, o picatura de citoplasma gelationoasa, inchisa intr-o membrana care permite intrarea si iesirea substantelor chimice simple, in timp ce retin inauntru proteinele complexe. Citoplasma insasi contine o varietate de structuri responsabile pentru prelucrarea substantelor nutritive si controlul continutului de apa, si un nucleu care actioneaza asemenea unui creier, coordonand activitatile celulei.
Tot un organism asemanator este Euglena. Asezata la intuneric si adaugand in mediul ei de viata substante organice, isi pierde culoarea verde, devine aproape stravezie si incepe sa se hraneasca precum un animal. Adusa din nou la lumina, aceasta isi recastiga granulele de clorofila si revine la modul vegetal de hranire. Euglena este practic o punte intre animale si plante.
Vertebratele
Acum 500 de milioane de ani au aparut vertebratele, aproximativ in aceeasi perioada cand plantele au inceput sa traiasca si pe pamant, fiind urmate rapid de nevertebrate.
Cele dintai vertebrate au fost si cele mai simple, si anume pestii placodermi, care aveau capul si jumatatea anterioara a corpului acoperita cu placi osoase.
Amfibienii si reptilele primitive
A trecut mult timp pana ce din pesti s-au dezvoltat animale care au putut trai si pe uscat – Amfibienii. In unele regiuni ale Pamantului s-au ridicat munti care au facut ca marile sa se retraga, schimbandu-si astfel si conditiile de viata ale animalelor. Cei mai multi pesti au pierit, insa unii au reusit sa traiasca si pe uscat. Procesul nefiind brusc, ele putandu-se adapta in timp. Amfibienii, stramosii broastelor de astazi, numiti stegocefali, aveau capul acoperit cu scuturi de placi si erau uriasi (aproximativ 2 metri).
Din stegocefali, unii au evoluat in reptile primitive, reprezentand o noua treapta evolutiva si dominand Pamantul timp de milioane de ani.
Plantele, insectele si mamiferele
Insectele au aparut acum 380 de milioane de ani, evoluand extrem de rapid. Pana in ziua de astazi, datorita evolutiei si schimbarilor, se estimeaza ca exista aproximativ 5 milioane de tipuri de insecte, insa doar un milion sunt cunoscute.
Plantele au evoluat in flori, iar vertebratele in mamifere.
Si la acestea din urma s-au produs imbunatatiri. In loc sa faca oua, femelele tineau puii inauntru pana se dezvoltau suficient si puteau supravietui. In acest mod se putea realiza hranirea puiului, alimentarea lui cu oxigen, si il putea proteja mai usor. Acestia si-au dezvoltat un creier mai mare decat orice alta reptila. Dupa nastere, femelele hraneau puiul cu lapte, iar o perioda de timp era tinut si ingrijit de mamele lor, acesta invatand intre timp de la parintii lor.
Spre deosebire de dinozauri, ce probabil aveau nevoie de razele Soarelui pentru a-i mentine calzi, mamiferele isi dezvoltasera un sistem de circulatie a sangelui mai bun. Acestea erau si mult mai inteligente decat dinozaurii.
Sahelanthropus tchadensis
Aceasta fiinta este presupusa a fi stramosul omului (Homo sapiens). Clasificarea s-a facut pe baza unor fragmente de mandibula, a catorva dinti si a unui craniu, descoperiri facute in anul 2001 in Ciad. Vechimea estimata este de 6 – 7 milioane de ani, si probabil reprezinta un moment de bifurcare majora pe linie evolutiva: una dintre ramuri a condus spre omul modern (Homo sapiens sapiens), iar cealalata spre primatele superioare: cimpanzeul, urangutanul si gorila.
Australopithecus
Australopitecinele sunt un grup de primate apropiate de om, impartindu-se in 3 specii:
Australopithecus afarensis a aparut acum 3,7 milioane de ani. Are o intaltime redusa, aproximativ 1.10 – 1.30 m, si un volum cranian redus (3-400 cm patrati). Printre principalele caracteristici se enumera pozitia bipeda, utilizarea membrelor superioare ca balansier si verticala tinde spre centrul de greutate in centrul de sustentatie.
O serie de schimbari, in special la nivelul membrelor, par sa indice si schimbari neuronale. Acestia aveau o puternica inclinatie spre vanatoarea cooperativa si exploatarea carcaselor abandonate de marii carnasieri. Cel mai complet schelet este exemplarul numit „Lucy”, descoperit in Etiopia.
Australopithecus robustus a trait acum 3 milioane de ani, iar durata de existenta se intinde intre 3 si 1 milioane de ani. Acestia aveau o talie superioara, si erau orientati mai mult spre vegetale de savana. Aveau craniul rotunjit mult peste arcada supraorbitala, orificiul occipital a evoluat spre orizontala, si probabil poseda un encefal mult mai complex.
Australopithecus africanus este datat intre 3 si 1 milioane de ani, cu o talie cuprinsa intre 1,30 – 1,40 m. Putin specializat, deci cu o capacitate evolutiva mai mare.
Urmasul sau va fi Homo Habilis.
Homo habilis
Homo habilis se aseamana in multe privinte cu Australopitecus. Fata sa e la fel de primitiva, insa mai putin proeminenta. Marimea creierului variaza intre 500 si 800 cm, iar forma sa fiind asemanatoare hominizilor. Protuberanta sferei lui Broca, esentiala vorbirii, este vizibila in mulajele facute dupa creierul lor si indica faptul ca specia era probabil capabila de vorbire rudimentara. Avea o inaltime de 1,27 m, su aproximativ 45 kg.
Aceasta specie este destul de controversata, unii oameni de stiinta fiind de parere ca specimenele de Homo habilis ar trebui sa fie atribuite genului Australopithecus, in timp ce altii sustin ca fac parte din categoria Homo erectus. In prezent, multi cercetatori considera ca Homo habilis combina exemplare din cel putin doua specii diferite.
Homo erectus
Homo erectus, insemand „omul ridicat” este o specie de hominid preistoric, posibil precursor al oamenilor moderni. Desi din punct de vedere anatomic exista unele trasaturi care pot fi considerate „primitive”, in ansamblu, evolutia lui Homo erectus se inscrie pe directia acumularilor, atat anatomice cat si culturale.
Homo erectus are o talie de peste 1,50 m, si un volum cranian de 1000 cm3.
S-au gasit oase ale lui Homo erectus in Etiopia, Africa, avand aproximativ 1,8 -1,5 milioane de ani. In Tanzania (1,1 mil. ani), Algeria (0,7 mil. ani), Maroc (0,35 mil. ani), Etiopia (0,125 mil. ani) etc.
In China s-au gasit oase ale lui Homo erectus datand de acum 1,7 mil. ani, dar si mai recente, 0,2 – 0,15 mil. Ani.
In Europa: Mauer (0,65 mil. ani), Petralona (0,2 mil. ani), Ehringsdorf (90.000 mii ani) etc.
Focul reprezinta o achizitie culturala si biologica in acelasi timp. Prepararea carnii a insemnat o reductie a aparatului masticator, ceea ce a inlesnit inaltarea fetei si a calotei craniene (deci si o crestere a volumului cranian).
Aveau oare o capacitate de gandire abstracta? Prelucrarea uneltelor era deja foarte elaborata, iar aparitia uneltelor bifaciale si care atesta schimbarea unghiului de lobire de mai multe ori pentru a se conforma cat mai mult unei forme eficiente, indica, capacitatea de abstractizare. Homo erectus era capabil sa stabileasca un lant operator complex, care sa-l duca de la materia prima la o forma prestabilita.
In Indonezia, China si Franta este atestat consumul de carne umana. Nu se stie daca este vorba de un canibalism alimentar sau de unul ritualic. In China situatia este mai simpla, oasele de Homo erectus au fost aruncate in acelasi loc cu cele de animale vanate. Insa in Indonezia, au fost identificate craniile a 11 indivizi care au suferit o moarte violenta. O parte din aceste cranii au fata smulsa, iar o alta parte au orificiul occipital deformat. Aceasta presupune ca, probabil, consumul de materie cerebala era un consum ritualic.
Homo sapiens praesapiens
Homo sapiens praesapiens era dotat cu inteligenta relativa, si a aparut acum peste 200.000 de ani.
Neandertalii (Homo sapiensis neanderthalensis)
Neandertalii au aparut acum 100 – 160.000 de ani in perioada glaciara, raspandindu-se in Europa, Asia si Africa. In comparatie cu oamenii moderni, neandertalii erau mai scunzi. Vanau mamuti si alte animale ce traiau in zonele inghetate. Aveau un creier mare si au invatat cum sa-si confectioneze haine si unelte avansate. Dupa forma gatului s-a constatat ca Neandertalii scoteau aceleasi sunete ca si oamenii moderni si puteau comunica intre ei prin limbaj verbal. Dezvoltasera o adevarata cultura, iar inmormantarile erau insotite de rituri specifice. Langa scheletii neandertalilor descoperiti s-au gasit flori si alte obiecte. Culturile lor diferau in functie de zona unde locuiau.
In aceasta perioada a evoluat si tehnologia pietrei. Stiau sa prelucreze lemnul, si sa-si confectioneze haine din pieile animalelor. Toate acestea au dus la schimbarea drastica a modului in care ei traiau, invatand probabil noi tehnici din intamplare.
Homo sapiens sapiens, oamenii moderni
La un lucru se pare ca nu se pricepeau Neandertalii. La arta. Dupa 20 – 30.000 de ani au aparut in cele din urma, oamenii moderni, Homo sapiens.
Oamenii au aparut relativ recent, si au transformat rapid lumea inca de la inceputuri, iar mai nou, invata si cum sa o paraseasca.
Este destul de greu de acceptat faptul ca am evoluat din animale. Insa sunt multe lucruri care duc spre aceasta concluzie. Celulele umane sunt eucariote, la fel si cele animale. Cromozomii si genele sunt aproape identice cu unele tipuri de maimute. La fel si tesutul pielii si organele. Au fost descoperite si oase, aratand cum au evoluat oamenii.
Singura diferenta dintre oameni si alte animale este inteligenta. Noi am dobandit in de-alungul timpului capacitatea de a vorbi, de a ne intelege prin cuvinte. Odata dezvoltata aceasta capacitate, schimbul de informatie a putut fi realizat mult mai usor.
Oamenii moderni, Homo Sapiens, au evoluat pe continentul Africii acum 100.000 de ani (data este estimativa) si au trait acolo in timp ce Neandertalii se raspandeau in toata lumea.
A urmat o perioada de incalzire ce a inceput acum 35.000 de ani, cand multi din oamenii moderni au parasit Africa si s-au inmultit.
In cateva mii de ani au inlocuit Neandertalii din Europa si Asia. Acum 25.000 de ani cand temperatura a scazut la normal, a inceput era glaciara. In aceasta perioada oamenii au improvizat unelte, realizand chiar si statui din lut, pictand pesterile si dezvoltand o arta la care Neandertalii n-au ajuns niciodata.
Multe animale au fost vanate, unele specii chiar au disparut in timp ce oamenii se raspandeau in toata lumea. Vremea s-a incalzit acum 11.000 de ani, topindu-se multe calote glaciare, aducand ploi puternice si provocand oceanele sa creasca cu 100 de metri. Noi animale si plante au inlocuit pe cele vechi, iar oamenii au ales doua cai diferite de a trai: nomazi si fermieri.
Nomazii cresteau oi, bovine sau alte animale. Spre deosebire de multi oameni din ziua de astazi, puteau sa digere laptele mult mai usor, avand enzimele necesare pentru acest lucru. Triburile nomade erau conduse de un lider si calatoreau deseori in grupuri, impreuna cu alte triburi. Mai tarziu acestia au domesticit caii, care erau folositi pentru transport. Atunci cand clima se schimba, nomazii calatoreau in zone de stepa.
Nomazii exista si in ziua de astazi, in tarile industralizate traiesc tigani, ienisi si calatorii irlandezi. Indigeni: bahtiari in Iran, beduini, inuiti si tuaregi. Alte popoare migratoare sunt: ungurii, uzii, vandalii, hunii, tatarii, slavii, gepizii, bulgaroii, nomanzii, mongolii etc.
In timp ce nomazii poposeau in jurul stepei, multi oameni din multe parti ale lumii au invatat sa cultive orz, grau, orez si porumb si sa le pastreze pe durata iernii. Au invatat si cum sa le planteze pentru anul ce urma. Cresteau si animale, insa plantele reprezentau sursa principala de mancare. Acesti oameni se numeau fermieri. Modul lor de a trai a dus la construirea satelor, iar mai apoi, la dezvoltarea culturii si a civilizatiei.
Primele orase au aparut acum 5.000 – 7.000 de ani, intr-o perioada in care clima era mult mai calduroasa decat in zilele noastre. In Irak, Egipt, India si China curgeau rauri care irigau terenurile ce le inconjurau, ramanand fertile pentru multi ani. De-a lungul acestor rauri satele s-au transformat in orase. Modul lor de viata si mediul prosper in care traiau a dus la cresterea productiei de hrana si a populatiei. Traind si lucrand impreuna, oamenii s-au specializat in diverse lucruri. Unii faceau unelte pentru muncile necesare pamantului, altii faceau caramida, vase din lut, unelte din bronz sau chiar arme folosite pentru vanat. Tot in acea perioada unii oameni au invatat sa scrie si sa citeasca. Stim foarte putine lucruri despre cum functionau aceste orase, si asta din cele mai vechi scrieri.
Primele orase erau conduse de preoti, care tineau loc de regi. Mai tarziu, in urma invaziilor nomade, regele a capatat o functie distincta fata de preoti. Acesti lideri invatau cum sa organizeze oamenii sau sa construiasca ziduri de aparare. Tot regii erau cei care scriau legile. Preotii astronomi au invatat cum sa foloseasca stelele pentru a anticipa cand va avea loc urmatoarea revarsare a raului si cand sa planteze semintele.
Altii au descoperit matematica si au folosit-o pentru a realiza schite in scopul construirii cladirilor. Stiinta juca deja un rol important in vietile oamenilor.
Acum 5.000 de ani, clima s-a mai racit. Probabil acesta este si motivul pentru care nomazii au inceput sa prefere zonele de stepa.
Triburile nomade au invatat cum sa construiasca caruri de lupta, facandu-i niste razboinici foarte puternici.
Acum 4.000 de ani, nomazii au plecat in cautarea a noi pamanturi. Au ajuns pana in China, altii in India sau Europa. Fiind buni razboinici au cucerit cu usurinta multe orase. Astfel nomazii au devenit regi asupra teritoriilor cucerite.
Acum 3.000 de ani au aparut imperiile: Sumerienii, egiptenii, babilonienii, scitii, persii, macedonienii, romanii etc. Numarul bataliilor pentru a cuceri noi teritorii a crescut. Cucerirea unui nou teritoriu avea sa aduca multe beneficii pentru imperiul respectiv. Cei care pierdeau erau pusi sa plateasca taxe, li se luau bunurile sau chiar erau luati ca sclavi. Astfel, imperiile mai puternice au devenit si mai bogate.
Grecii au perfectat alfabetul si au construit multe orase. Au inventat banii si au enuntat diverse teorii valabile chiar si astazi. Acestia au sustinut ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui. Grecii au inventat si ideea de democratie, insemnand „puterea poporului”. Toti barbatii din oras puteau vota conducatorii, insa femeile si sclavii nu aveau acest drept.
Cu 2.000 de ani in urma, China si-a dezvoltat propria filozofie, Confucianismul. Tot in aceasta perioada, au construit marele zid chinezesc pentru a tine nomazii departe. Imperiul Roman s-a extins, cucerind noi teritorii.
Tot acum 2.000 de ani, un lider religios numit Iisus a pus bazele religiei Crestine in Israel. El credea ca oamenii ar trebui sa se iubeasca, iar oamenii care cred in El vor avea viata vesnica. 300 de ani mai tarziu, crestinismul a fost adoptat ca religie oficiala in Imperiul Roman.
In America de Sud s-au dezvoltat doua civilizatii. Au inventat scrisul si cititul si multe alte inventii ce pot fi comparate cu alte civilizatii. Acum 500 de ani exploratorii din Europa i-au invins, avand arme mult mai avansate.
In urma cu 1600 de ani, Imperiul Roman s-a despartit in doua. Imperiul de Vest era condus de Roma, iar cel din Est era guvernat de Constantinopol, azi Istambul.
Imperiul de Vest a intrat intr-un declin, numita „Epoca intunecata” ce a tinut 500 de ani. Imperiul de Est a fost invins abia acum 550 de ani.
Acum 1400 de ani, a aparut o religie nomada condusa de Mohammed, numita Islamism. La fel ca si in crestinism, Mohammed sustinea ca exista un singur Dumnezeu si ca el este mesagerul.
Crestinismul si Islamismul si-au construit adevarate imperii. S-au dus numeroase lupte intre cele doua, cruciadele facand foarte multe victime.
In aceasta perioada, Crestinii din Constantinopol si scolarii Islamici au studiat lucrarile vechilor greci si i-au copiat cu atentie. Insa crestinii din Europa stiau prea putine despre aceste carti.
Acum 1.000 de ani au patruns in Europa multe scrieri ale grecilor, fiind aduse de islamisti. S-au construit universitati. Acesta a fost inceputul „Evului mediu”.
In urmatorii 450 de ani au fost inventate multe tehnologii. Morile erau puse in miscare de forta apelor, s-au perfectat metodele de realizare a sticlei, a prelucrarii metalelor, s-au construit catedrale si au inceput a fi confectionate primele arme.
In urma cu 500 – 600 europenii au inceput sa descopere noi pamanturi datorita tehnologiei imbunatatite folosita pentru a realiza corabiile. Indata ce s-au descoperit noi pamanturi, au aparut coloniile. Tarile bogate aveau sa ia diverse materiale de la aceste colonii. Puterea prafului de pusca precum si alte tehnologii au dus ca popoarele mici europene sa controleze colonii mult mai mari, sa-i omoare, sau chiar sa-i ia drept sclavi.
In perioada Renasterii, acum 550 de ani, Constantinopolul a cazut, iar multe carti pastrate de mii de ani si-au gasit calea spre Europa. In aceasta perioada a crescut si numarul oamenilor care stiau sa citeasca.
Matematica, ideile si tehnologia, au dus impreuna la inventarea stiintei.
Acum 250 de ani, omenirea a intrat in perioada numita „Revolutia industriala”. Practic, civilizatia moderna din ziua de astazi are numai 250 de ani. Au fost construite fabrici pentru a realiza in masa diverse produse.
Au aparut mai apoi ideologii, numite „capitalism” si „democratie”. Au fost imbunatatie legile, eliminand contradictiile din ele si au fost scrise pe intelesul tuturor.
Sursele noi de energie, materialele noi, metodele noi de a face lucruri, au dus la evolutia foarte rapida a societatii, din punct de vedere tehnologic. Fotografia, industria chimica, medicamentele, caile ferate, toate au dus la o viata mai buna. Incepand cu aceasta perioada, populatia globului a inceput sa se mareasca foarte mult.
Ideea de comunism a aparut acum 150 de ani si si a avut un rol benefic in istoria umanitatii. Bazat pe dorinta de egalitate intre oameni, aceasta forma politica exista si in zilele noastre.
Ultimii 100 de ani au adus numeroase inventii, iar oamenii au invatat cum sa inventeze noi lucruri. Calea ferata a adus un beneficiu major umanitatii, asigurand o metoda buna si eficienta de transport. S-au construit motoarele pe baza de petrol, fiind folosite si in realizarea primelor avioane. Pentru prima data, omul a putut sa zboare. In medicina s-a produs un salt major, descoperindu-se diferite substante si metode de tratarea bolilor. Electricitatea a fost folosita pentru comunicatii, a fost inventat radioul, televiziunea si telefonul, crescand accesul la informatie in multe state din lume.
Au fost construite submarine, iar in toate domeniile s-a produs un salt imens din punct de vedere tehnologic. Lumea s-a schimbat drastic in aceasta perioada.
Au avut loc doua Razboaie Mondiale, purtate grupuri cu putere economica mare. Precum majoritatea razboaielor, acestea au avut ca scop castigarea puterii.
Acum 60 de ani a aparut fascismul si s-au construit primele arme atomice cu o putere de distrugere imensa.
Anii dintre cele doua Razboaie Mondiale au adus alte inventii: calculatoarele, radarul, antibioticele si multe tehnologii.
In anul 1969, primul om paseste pe luna (Misiunea Apollo 11, SUA). In 1970 se inventeaza microprocesorul (Intel) iar in 1977 Apple realizeaza primul computer complet.
Dupa 1990 Internetul (initial o retea dezvoltata de CERN) este folosit la scara larga, revolutionand lumea si oferind tututor locuitorilor planetei acces nelimitat la informatie.
In 1996 CERN incepe lucrul la cel mai mare accelerator de particule, Large Hadron Collider, ce ne va oferi raspunsuri cu privire la aparitia Universului.
Am urmarit nasterea, copilaria si maturizarea unei societati industriale. Acum este timpul sa ne uitam la noi. Cine suntem, si incotro ne indreptam? Singurul lucru prin care putem face asta este analiza umanitatii.
Computerele au fost inventate si deja au parasit Pamantul pentru a explora sistemul nostru solar. Nu va mai dura mult pana ce vor fi capabile sa se auto-creeze si sa devina independente de inventatorii umani.
Exista resurse vaste in spatiu si o cantitate enorma de energie, putand cu ajutorul acestora sa colonizeze un colt din galaxie si poate, de ce nu, inaintea oamenilor.
Soarele in cele din urma va distruge Pamantul, iar noi vom fi nevoiti sa plecam in cautarea unei alte locuinte, tot temporare insa.
Articolul anterior:
Umanitate si Univers – Partea I: Nasterea Universului
Articolul urmator:
Umanitate si Univers – Partea III: O privire in viitor
Autor: Marius, www.descopera.org
Domnule Marius,ai copiat destul de bine spicuirile din diferite reviste sau emisiuni cu prezumti stintifice,dar in cea ce Il priveste pe Isus ar mai trebuii sa studiezi
pentru gradinita sau acum clasa zero e potrivit darevolutia a fost
cu mult mai complexa si cu multe ingerinte extraterestre si terestre
Totusi pentru inceput copilul poate avea o imagine generala a problemei
neplacut e ca nu i se sugereaza ca va trebui sa se astepte sa afle multe alte
lucruri diferite cu mult mai complexe sa sa nu ramana marcat pe viata ca asta este tot ce s-a
petrecut pe planeta