Zoroastrismul si dualismul religios iranian

Zarathustra a influentat tot Orientul cu Ahura Mazda si Angra Mainyu, dualismul ajungand pe aceasta cale la templieri, rozcrucieni, gnostici, cathari, bogumili (precursori ai satanismului) si nu numai.
Este prima religie care a pus atributii numelui lui Dumnezeu, ce mai tarziu a devenit sursa de inspiratie pentru Tora, Coran si mai tarziu, pentru sufism.

Un mare adevar, o regula de aur a lui Zarahustra, spunea ca omul este bun doar cand vrea sa nu faca altuia ceea ce nu este bine pentru sine. In cartea Avesta se gasesc texte atribuite lui Zarathustra, cuprinzand invocatii, imnuri si invataturi.

Zarahustra

Zarathustra a fost un reformator religios iranian, fondatorul religiei ce-i poarta numele. Se presupune ca s-ar fi nascut in 628 i.en si a murit in 551 i.en, desi unii sustin ca a trait acum 6000 de ani.Asemenea altor mari reformatori religiosi – Buddha, Confucius, personalitatea luiZarathustra, creatorul celei mai importante religii a Iranului preislamic, a intrat de timpuriu in legenda. Din putinele date despre viata sa reiese ca s-a nascut undeva in estul Iranului, departe de lumea civilizata a Asiei Occidentale, inainte de unificarea Iranului sub Cirus II cel Mare.

Dupa unele izvoare, a fost un personaj istoric zeificat care a propovaduit o doctrina apropiata de vechiul dualism pers, devenita religie autonoma (zoroastrism).

Devenit adversar al preotimii zeului Mithra, Zarathustra, propovaduind rugaciuni in locul sacrificiilor sangeroase, este obligat sa se refugieze in tinutul numit in Avesta Aryana Vaejah (Chorasmia), la curtea unui dinast local (kavi) – Vistaspa, pe care-l converteste la noua religie. Moare la varsta de 77 de ani.

Ce influenta a avut asupra gandirii grecesti si asupra traditiilor iudee si crestina, indeosebi in domeniile escatologiei, dualismului si angeologiei? Asta vom incerca sa explicam in acest articol.

Dualismul

„Un Duh este bun, celalalt e rau;
Iar intre acestea doua, intelepii vor alege corect;
Neinteleptii nu aleg astfel – si se vor rataci.”

Asa glasuieste Zarathustra. Si astfel s-a nascut, mai bine de 2.500 de ani in urma, invatatura despre dualism – credinta ca universul se afla sub stapanirea a doua principii opuse.

Daca am putea privi obiectiv spre acele vremuri tulburi am sesiza dualismul divin in corespondentul uman caracteristic.
Cu alte cuvinte, in Iran s-a nascut dualismul si a impartit lumea. De la zeii vedici la cei indo-europeni, de la Kali la Freya, din Urali in campiile nordice ale Europei acest lant a strans la un loc robii spiritului dual.
Vorbim, gandim, actionam dual. Suntem duplicitari. Si firea noastra am imprumutat-o zeilor nostri.

Grecii i-au facut pe Zeus si Afrodita sa fie iubitori sau gelosi, darnici sau razbunatori. Indienii din Mohenjo-daro i-au facut cu mai multe chipuri – viata si moartea, lumina si intunericul.

Oare de ce? Poate ca dualismul este cheia intelegerii destinului uman, a evolutiei sale si a drumului spre care se indreapta. El este modalitatea de a arata legaturile intrinseci umane.
Viata este legata de si prin moarte. Lumina prin intuneric.
De la celebrul Ahura-Mazda la Ying si Yang, la Yehova si Satana, pana la „modernii” Iisus si Antichristul, lumea a fost intr-o continua alergare pentru a se redescoperi, pentru a-si gasi echilibrul si spiritualitatea. Ahura Mazda si Angra Mayniu erau egali si neutri la originea ciclului cosmic, doi gemeni care sau separat apoi, urmandu-si fiecare calea.
Nu prin dogme sau fanatism, nu prin biserici sau prelati, ci prin ceea ce ii este cu adevarat inerent firii: dualismul.
Ce este mai normal decat dualismul? Ce este mai potrivit?

Din Iran – dualismul religios iranian, mazdeismul, a supravietuit prin maniheism (sec. III) si prin diverse secte neo-maniheiste: paulicianism (secolele VIII-IX), bogomilism (secolele X–XIV vestul Europei, in Bosnia si Croatia, in nordul Italiei patarini, de la cartierul milanez Patara, in sudul Germaniei cathari, de la gr. katharos = „curat, pur” si sudul Frantei albigenzi, de la orasul Albi, victime ale cruciadei de la inceputul secolului al XIII-lea).

Studiile lui B.P. Hasdeu si Gaster ne indica ca prin scrierile si legendele lor apocrife – bogomilii au influentat cultura traditionala a romanilor si slavilor de la nord de Dunare.
Pana si marele Muller dedica un intreg capitol influentei bogumilismului in Europa de SE.
Daca stam sa apreciem pe drept numai legendele populare ale bulgarilor si romanilor (cele despre Scaraotchi, fratele lui Dumnezeu sau Dumnezeu-Fartate si Diavol-Nefartate) ajungem la niste asemanari izbitoare cu dualismul iranian.
Deasemenea, textele de la Qumran vorbesc despre doua spirite create de Dumnezeu, unul bun si unul rau.

Victoria in nesfarsita lupta dintre bine si rau atarna in buna parte de hotararea omului de a da concursul sau luminii sau intunericului, concluziona Blaga.
Fie ca vin din Iran sau din stepele mongole (cum indica Eliade), fie ca s-a ratacit si a prins radacini adanci in Balcani, el ramane insa fara indoiala dupa cuvintele lui Culianu: „Dualismul – conchide el – nu este pur si simplu o doctrina ce se poate mosteni, ci un proces de gandire care, odata pus in miscare, produce de la sine o infinitate de variante perfect previzibile, plecand de la o simpla analiza logica”.

Insa, de ce nu a avut succes aceasta religie?

Poate ca nu s-a nascut cand a trebuit, Zarathustra fiind crescut intr-o vreme cand lumea adora multi zei carora li se zidisera altare si li se aduceau jertfe. Facand abstractie de situatia istorica si sociala, oare de ce nu a rezistat in timp? Multe intrebari raman fara raspuns…
In ziua de astazi sunt mai mult sau mai putin de 180 000 de adepti ai Zoroastrinismului, majoritatea in America de Nord, Pakistan, in sudul Asiei, Iran si Australia.

Zoroastrismul, si religiile secolului XXI

Mazdeismul zoroastrist poate releva paternitatea unei alte religii. Aceasta religie articula mai multe sisteme dualiste (cosmologic, etic si religios).
Vom prezenta aici cateva dintre acestea.

Invierea Mantuitorului si doctrina Invierii trupurilor
Cu sute de ani inainte de Golgota, Zoroastru vorbea despre „invierea din morti”, despre „nemurirea sufletului”, si chiar a mers pana acolo incat sa spuna ca cei ce vor crede in el (in Zoroastru) „nu vor pieri, ci li se vor da viata vesnica”.
Magii de la Rasarit care au mers dupa stea si au adus darurile lor la Betleem erau magi din Persia, adica zoroastrieni care primisera stire in chip dumnezeiesc ca s-a nascut un Mantuitor.

Primii oameni si alungarea din Paradis
In Avesta putem citi ca lumea a fost creata in sase zile, si ca doi oameni au fost asezati in gradina numita paradis, ca mai apoi sa fie alungati din cauza neascultarii lui Dumnezeu. Acestia doi au fost Mashya si o femeie, Mashyoi.

Ahura Mazda – Dumnezeu
La fel ca si in crestinismul de astazi, Zarahtustra sustinea ca Dumnezeu (Ahura Mazda) este „cel dintai si cel de pe urma”, inceput si sfarsit a toate. Insa in Avesta, existenta Raului constituie conditia prealabila a libertatii umane.

Mantuitorul se naste dintr-o fecioara
La fel precum gasim in alte religii, si Zarathustra s-a nascut tot dintr-o fecioara. Tot in Avesta gasim si tema magilor.

Alte idei apartinand acestei religii sunt: mitul Mantuitorului, triumful definitiv al Binelui si Salvarea Universala, obsesia fata de pedepsirea railor si rasplatirea virtuosilor, nasterea mesianica a lui Zarathustra, revelatia primita de el direct de la Dumnezeu, creatia lumii cu gandul (creatia ex nihilo), judecarea oamenilor dupa alegerea facuta pe pamant, soarele ca forma vizibila a lui Dumnezeu, sufletul mortului ce ramane legat de trup timp de 3 zile, existenta unei noi creatii, angeologia si teologia luminii.

Creatia si lumea materiala

In textele „Pehlevi” apare insinuarea ca innoirea universala ca si Creatia originara, va fi rezultatul unui sacrificiu. Zarathustra spunea: „Lumea materiala nu se va stinge. Doar minciuna va pieri!”. Pentru Zarathustra, dumnezeul cel viu este Saoshyant „Mantuitorul care va vindeca existenta.”
Cand Ahura Mazda va triumfa, si Saoshyant va invia din morti, sufletele vor fi curatate si se vor reuni cu Dumnezeu.

Amesha-Spentas (Sfanta Septada)

Spre deosebire de crestini, care cred in Trinitate (trei persoane in Dumnezeu), Zoroastrienii cred in sapte. De aici si numele de Sfanta Septada (Amesha-Spentas). Ele reprezinta defapt aspecte din Dumnezeu, comparabile cu trasaturile oamenilor. Acestea sunt: Ahura-Mazda (Dumnezeu – Lumina Vesnica), Asa (Cunoasterea Dreptului si a Justitiei), Vohu Manah (Gandul Bun si Mintea Iubitoare), Ksatra (Puterea Duhului), Armaiti (Pietatea si Credinta), Haurvatat (Sanatatea si Desavarsirea) si Ameretat (Nemurirea).
Acestea sunt defapt insusiri ale lui Dumnezeu, dupa cum este mentionat in Avesta.

Critici si controverse

Unii cercetatori sustin ca Zarathustra nu a formulat nimic in scris, la fel nici discipolii sai. Invatatura sa a fost transmisa oral, iar in perioada sasanica, peste sapte secole mai tarziu a fost transcrisa. Avesta, mai exact ce a mai ramas din ea, nu contine decat o parte creata direct de profet, si anume imnurile Gatha. Aceste imnuri redau conceptiile mazdeene, dar nu aduc decat cateva repere firave asupra autorului lor. Acest lucru a creat suspiciuni in randul unor persoane privind existenta istorica a lui Zarathustra.

Originea lui Zarathustra este o alta controversa, prenumele sau, Spitama, insemnand „stralucitorul atac”. De aici s-a dedus ca Zarathustra apartinea unei familii de razboinici, varianta intarita si de numele tatalui sau, Purushaspa, insemnand „proprietar de cai cu pielea patata”.

Statisticile din 2004 arata ca exista in lume undeva intre 124 000 si 190 000 de oameni ce apartin acestei religii. Departe de a fi o religie pe cale de disparitie, in ultimul timp numarul lor a crescut.

Zoroastrianismul, desi o religie cu putini adepti in ziua de astazi, probabil nu va pieri prea curand, dualismul fiind cheia intelegerii umane, pastrandu-se intr-o oarecare masura si in religiile din zilele noastre.

„Nimic nu se pierde… totul de transforma” – „Rien ne se perd… tout se transforme”.
(Lavoisier)