Pietrele miscatoare din Valea Mortii

Articole asemănătoare

pietrele-miscatoareValea Mortii este probabil cea mai arida zona desertica din lume si locul de “plimbare” al unor roci si blocuri pietroase, cantarind pana la 300 kg, care se deplaseaza an de an pe solul crapat pe distante de pana la zeci de kilometri. Valea este un monument national din California, considerata ca un domeniu natural in care se intalnesc extremele. Muntii inalti, acoperiti cu zapezi coboara in pante tapitate cu pini si flori salbatice, ce se ridica in mijlocul dunelor instabile ale imensului desert salin si alcalin. La aproximativ 90 metri sub nivelul marii, aceasta intindere cu fenomene meteorologice extreme produce fenomene aparent inexplicabile.

Fenomenul straniu este ca in spatele fiecarei roci se afla lungi dare care se pierd in zare. Unele sunt rectilinii, altele in zigzag sau curbe. Ele sunt marturia deplasarii pietrelor, aparent autonome in miscarea lor pe intinderea desertica. Pe nisip, urmele sunt uneori lungi de sute de metri.

Toti pasionatii de subiecte paranormale au auzit de Valea Mortii si pietrele miscatoare. Sute de pietre se tarasc pe suprafata uscata a pamantului, aparent fara nicio explicatie. Se pot observa urmele pe unde acestea si-au croit drumul, insa nimeni nu le-a vazut in miscare.

S-au oferit tot felul de explicatii, de la fenomene paranormale la extraterestrii. Forte magnetice ciudate, energie psihica sau chiar si vortex-uri din alte dimensiuni au fost aduse in discutie pentru a explica fenomenul ciudat. Aceste explicatii complica rezolvarea misterului, pentru ca va trebui mai intai demonstrata existenta energiei psihice, a vortex-urilor din alte dimensiuni etc.

Cea mai simpla ipoteza – si poate cea mai corecta – spune ca rocile sunt miscate de vanturi puternice – ajutate de pojghita de gheata ce se formeaza in timpul noptii – atunci cand solul este suficient de umed incat sa fie foarte alunecos. Insa nimeni nu a observat o astfel de piatra miscandu-se.

In 2002, Brian Dunnig s-a dus la fata locului impreuna cu Dan Bocek si John Countryman pentru a observa miscarea pietrelor. Era la inceputul primaverii, iar muntii din imprejurimi erau inca acoperiti de zapada. Inarmati cu camere de filmat si-au instalat echipamentul si au inceput studierea fenomenului. Temperatura era apropiata de inghet, iar soarele abia rasarise. Vantul era aspru si foarte rece si bucatile de gheata incepeau sa se topeasca. Vantul puternic facea ca intregul lac se miste o data cu el. Noaptea, temperatura scadea sub 0 grade facand ca apa sa inghete din nou. A doua zi, bucatile de gheata antrenau cu ele tot ce se gasea pe suprafata solului.

Cea mai plauzibila explicatie este ca acest fenomen se datoreaza conditiilor meteorologice. Vantul care sufla cu putere, temperaturile scazute din timpul noptii, pojghita de gheata formata pe timpul noptii si solul umed ziua sunt cativa factori care ajuta la deplasarea acestor pietrelor grele.

Articole recente

Articolul precedentBiblioteca lui Assurbanipal
Articolul următorBiblioteca din Alexandria

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

VIDEO

Recomandări