Acum 150 de milioane de ani o creatura hibrida, un dinozaur pe cale de a deveni pasare, ce a murit pe teritoriul Germaniei de astazi, devenise o dovada ce sustinea noua teorie evolutionista a lui Darwin.
Archaeopteryx a trait in perioada Jurasica acum 150 – 145 milioane de ani, pe teritoriul Bavariei.
Din cauza trasaturilor atat aviare cat si reptiliene, poate fi considerata o forma intermediara intre cele doua tipuri. Numele sau provine din greaca, „archaios” insemnand vechi si „pteryx”, aripa.
Archaeopteryx putea ajunge pana la 0,5 m. In ciuda marimii sale mici, aceasta pasare avea mai multe in comun cu un dinozaur teropod decat cu pasarile de astazi.
Dintii ascutiti si cele 3 degete cu gheare dovedesc ca acest animal era un pradator.
Archaeopteryx este prima fosila care face legatura intre dinozauri si pasari. Joaca un rol important atat in studierea dinozaurilor cat si a pasarilor. Primul exemplar complet a fost descoperit in 1861, la 2 ani dupa ce Charles Darwin a publicat „Originea speciilor”. Archaeopteryx parea sa confirme teoriile lui Darwin si a devenit o dovada pentru a demonstra originea pasarilor si confirmarea evolutiei.
Penele au o structura similara cu cea a pasarilor de astazi. Creierul era destul de mare, chiar mai mare decat a multor dinozauri, fiind capabil sa dirijeze zborul. O treime din creier era destinat pentru vedere. O alta parte bine dezvoltata era destinata auzului si coordonarii muschilor. Daca Archaeopteryx putea zbura cu adevarat, probabil era un pradator foarte bine adaptat si cu simturi dezvoltate.
Paleontologia plaseaza Archaeopteryx ca fiind cea mai primitiva pasare. Inca nu se stie cu siguranta daca aceasta pasare este stramosul pasarilor moderne, insa exista o legatura intre acestea si Archaeopteryx. Paleontologul Kurzanov a afirmat ca Avimimus a fost mai degraba stramosul pasarilor decat Archaeopteryx.
Un mister lasat asupra acestei pasari ar fi modul sau de viata. Cativa oameni de stiinta au sugerat ca Archaeopteryx era adaptat la modul de viata terestru, in timp ce altii au sustinut ca traia in copaci. Alti cercetatori aveau dubii daca Archaeopteryx era capabil sa bata din aripi sau doar plana. Studiul a aratat ca nu-si putea strange aripile, precum pasarile moderne, iar forma lor ii permiteau sa zboare printre copaci si arbusti.
Pana in prezent au fost descoperite 10 fosile apartinand Archaeopteryx, toate gasite intr-o regiune langa Solnhofen, in Germania. Prima fosila descoperita se afla in muzeul Humboldt fur Naturkunde, in Berlin.
Archaeopteryx a devenit o piesa de rezistenta in dovezile originii pasarilor.
Protoavis este o alta pasare ce a trait acum 210 – 225 de milioane de ani, insa nu a fost conservata indeajuns pentru a estima abilitatea sa de a zbura. Daca Archaeopteryx este sau nu prima pasare care a putut zbura ramane deocamdata un mister.
