Marturisirea de credinta. Rugaciunea rituala
Principalele elemente care formeaza cultul musulmanilor se numesc Cei 5 stâlpi ai islamului. Acestea sunt îndatoririle pe care musulmanii trebuie sa le îndeplineasca, facând parte din Ibadat, adica din obligatiile fata de Allah.
Shahadah sau marturisirea de credinta este primul dintre stâlpii fundamentali. Formula de marturisire prin care musulmanii îsi declara credinta este aceasta: „Nu exista alt Allah, decât Allah, iar Mohammed este profetul sau”. Însa în plus fata de credinta în Allah si în profetie, musulmanii trebuie sa-si afirme credinta în cartile lui Allah, în îngeri si în ziua de apoi. Marturisirea Shahadah se repeta de multe ori zilnic în viata unui om cucernic, în chemarea la rugaciunea însesi iar adesea ca parte a practicii de meditatie sau ca parte din formula sufita Dhikr.
Pe dinafara, cel mai vizibil dintre stâlpi este Salat sau rugaciunea rituala. În literatura Hadith rugaciunile trebuie spuse de 5 ori pe zi: în zori, la amiaza, spre sfârsitul amiezii, la apusul soarelui si dupa apusul soarelui. Înaintea rugaciunilor, închinatorul trebuie sa se pregateasca printr-un ritual de spalare purificatoare Wadu. Salat-ul corect începe stând în picioare, dupa care urmeaza o serie de plecaciuni din mijlocul trupului (Ruku) si prosternari (aruncari cu fata la pamânt), în care fruntea atinge pamântul (sujud). Fiecare faza a rugaciunii este însotita de un citat din Koran sau de alta recitare spusa pe tacute, salat se poate face în orice loc dar este un merit deosebit sa se faca într-o geamie. În zilele de vineri, musulmanii merg la geamie, unde este „locul de prosternare” numit în araba „masjid”, de unde numele de moschee, folosit în diferite variante de europeni, desi musulmanii numesc cladirea lor de cult, geamie. Aici au loc rugaciunile în comun, conduse de imam iar dupa ele urmeaza o predica. De cinci ori în fiecare zi, chemarea la rugaciune (Adhan) rasuna din minaretele (turnurile) geamiilor peste tot în lumea islamica, semnalând timpul de devotiune. În trecut chemarea era cântata de un muezzin dar în prezent este înregistrata si reprodusa cu ajutorul benzii magnetice.
Milostenia (Zakat)
În vremea lui Mohammed, Zakat, al treilea stâlp era de importanta deosebita ca unul din semnele exterioare ale islamului. Zakat este milostenia platita în beneficiul nevoiasilor, calculata pe baza unui procentaj din anumite forme specifice de proprietate ale musulmanului. Desi îndatorirea de a plati Zakat revine fiecarui musulman înstarit, aranjamentele pentru strângerea Zakat-ului s-au destramat în multe state musulmane moderne sub presiunea altor perceptori de taxe. Contributii suplimentare Sadaqat, deosebite de Zakat prin faptul ca sunt voluntare reprezinta fapte cu un merit special, pe care musulmanii sunt îndemnati sa le faca. La începuturile islamului, astfel de contributii erau de însemnatate vitala, întrucât profetul nu avea resurse financiare ca sa-si continue misiunea.
Postul Ramadanului
Al patrulea stâlp este postul (Sawm) din timpul lunii Ramadan, obligatoriu pentru orice musulman adult si sanatos, cu unele conditii speciale care se aplica femeilor si cu exceptii pentru a calatori, bolnavi, infirmi, etc. postul începe în zori, din momentul în care un fir negru poate fi deosebit de unul alb si dureaza toata ziua, pâna la apusul soarelui. În tot acest timp sunt interzise mâncarea, bautura si fumatul, chiar si înghitirea propriei salive. Urmând practica profetului, musulmanii întrerup de obicei postul mâncând câteva curmale.
Întrucât calendarul islamic este lunar, lunile se deplaseaza dint-un anotimp într-altul. Când Ramadanul cade vara, postul poate fi o încercare grea pentru locuitorii regiunilor fierbinti si aride caracteristice pentru o mare parte din lumea islamica. La sfârsitul lunii de post are loc o mare sarbatoare care, ca si postul se tine din obligatie religioasa. Aceasta sarbatoare, Id-al Fitr, este unul din momentele de vârf ale vietii religioase musulmane, cu rugaciuni în comun ale adunarii religioase.
Pelerinajul sau hagialâcul
Pelerinajul (haji – de unde cuvântul românesc hagialâc) la Kaaba din Mecca este ultimul dintre cei cinci stâlpi. Fiecare musulman adult, care are mijloacele s-o faca, trebuie sa mearga în pelerinaj o data în viata. Pentru multi musulmani din regiuni îndepartate de Arabia, hagialâcul este punctul culminant al anilor în care a fost dorit cu fervoare iar unii îl repeta. Dupa ce intra în zona sacra din Mecca, hagiii se învesmânteaza cu o îmbracaminte speciala ihram si dupa ce termina ceremoniile, îsi rad parul. Ceremonia completa a hagiului este foarte complexa si ocupa câteva zile, dar partile ei principale sunt înconjurarea Kaabei (tawaf), culminând cu sarutarea si jertfirea unui animal la Mina. Aceasta zi este sarbatorita în lumea islamica sub numele de Id al-Adha, sau sarbatoarea Sacrificiului, comemorând acceptarea lui Avraam de a-si jertfi fiul. Aceasta este a doua mare sarbatoare a anului musulman.
