Creaturi din adancuri

In adancurile oceanelor gasim cel mai mare habitat de pe Pamant si in acelasi timp cel mai putin studiat. Poate mii de creaturi ciudate traiesc in adancurile intunecate ale oceanelor care nu au fost inca descoperite.

La o adancime de 200 de metri ajungem in asa-numita „zona crepusculara” a oceanelor unde lumina solara abia razbate, iar fotosinteza nu se mai produce.

Cercetatorii au reusit sa identifice si sa catalogheze 17.650 de specii noi care vietuiesc in abisurile marine la peste 200 de metri adancime. Dintre cele descoperite, aproximativ 5700 de specii traiesc la adancimi mai mari de 1.000 de metri.

Chris German de la Woods Hole Oceanographic Insitution, unul dintre liderii proiectului a spus: „Adancul oceanelor reprezinta cel mai mare ecosistem continuu si cel mai mare habitat de pe Pamant, dar in acelasi timp este si cel mai studiat.”

Doar 5% din oceanele lumii au fost explorate de oameni, desi acestea acopera peste 70% din suprafata Pamantului si cuprind 80% din formele de viata de pe planeta.

Pestele vipera

Pestele vipera sau Chauliodus sloani, este unul dintre cei mai neobisnuiti pesti din adancuri, dar si unul dintre cei mai populari din speciile cunoscute. Este cunoscut stiintific ca Chauliodus sloani, unul dintre cei mai de temut pradatori din adancuri. Poate fi recunoscut foarte usor datorita dintilor, gurii sale mari si a formei. Defapt, dintii sai sunt atat de mari incat nu incap in gura, curbandu-se pana aproape de ochii sai. Pestele vipera foloseste acesti dinti pentru a strapunge victimele atunci cand inoata cu viteze mari. Prima vertebra, imediat in spatele capului, este in asa fel realizata incat sa absoarba socurile. Creatura inspaimantatoare are de-a lungul corpului spini cu organe ce produc lumina. Pestele vipera se foloseste de aceasta lumina pentru a atrage alti pesti mai mici, dar probabil este folosita si pentru a emite semnale sau pentru atragerea unui partener de imperechere.

Desi are o aparenta infioratoare, pestele vipera este unul relativ mic, ajungand pana la 30 de centimetri. De obicei are o culoare inchisa si poate varia de la argintiu pana la negru.

Pestele vipera se hraneste cu crustacee si cu pesti mici. Este cunoscut faptul ca in timpul zilei ei se coboara ajungand pana la o adancime de 1500 – 2800 de metri. In timpul noptii ei ajung pana la 600 de metri unde gasesc mancare din plin. Au un ritm metabolic foarte lent ceea ce le permite sa supravietuiasca fara mancare zile intregi.

Datorita adancimii mari unde traiesc, nu se cunosc multe lucruri despre habitatul in care se reproduc acesti pesti. S-a presupus ca femela depune oua in apa pentru a fi fertilizate. Durata de viata a unui peste vipera este intre 15 si 30 de ani, iar in captivitate nu traiesc mai mult de cateva ore.

Traiesc in ape temperate la adancimi de pana la 2800 de metri si sunt foarte rar vazuti de oameni.

Pseudoliparis Ambystomopsis

In anul 2008, o echipa cercetatoare de la Universitatea Aberdeens Oceanlab si de la Universitatea din Tokio au descoperit ca viata poate exista si in cele mai ostile locuri de pe Pamant.

Trimitand o camera la o adancime de 7703 metri in groapa Japoniei, acolo unde nimeni nu a mai coborat vreodata, oamenii de stiinta s-au gandit sa verifice daca poate exista viata intr-un asemenea loc: intuneric absolut, hrana putina, temperatura de 0 grade Celsius si la o presiune de nu mai putin de 700 de bari.

Rezultatele au fost surpinzatoare. Au descoperit 17 pesti pseudoliparis ambystomopsis in viata, dintre care, cel mai mare masura 30 cm.

Phronima

Imagineaza-ti ca patrunzi intr-un mediu extraterestru, in mijlocul oceanului – unde intampini o creatura cu o infatisare infioratoare. Tocmai ai intalnit Phronima, o creatura marina ce a inspirat monstrii din seriile Alien. Din fericire nu prezinta un pericol deoarece masoara nu mai mult de 2,5 centimetri.

Phronima face parte din familia Phronimidae. O creatura ce seamana destul de mult cu celebrii Xenomorfii din seriile Alien, create de H. Giger.

Phornima este gasita in medii ostile la mari adancimi si masoara nu mai mult de 2,5 centimetri. Dupa cum arata si infatisarea, aceasta specie este carnivora.

Au un corp transparent ce-i fac mai putin vizibili pentru pradatori. Desi phronima nu se naste din pieptul altor vietati precum in Alien, tot sunt niste creaturi destul de monstruoase, deoarece exista asemanari. Femelele prind niste animale marine gelationase si semitransparente numite „salp”, iar apoi folosesc gura si ghearele pentru a manca si pentru a patrunde in interiorul lor, loc unde isi depun ouale.

Dumbo octopus

Grimpoteuthis, cunoscuti si sub numele „Dumbo octopus” datorita formei lor este una dintre cele mai rare specii din ordinul Octopus. Se tarasc pe fundul marilor in cautare de viermi si crustacee pentru a se hrani. Se deplaseaza folosind bratele, sau miscandu-si urechile.

Majoritatea speciilor de Grimpoteuthis sunt foarte putin cunoscute.

Caracatita Grimpoteuthis este considerata a fi inofensiva. Creatura de 20 cm a fost identificata in adancul oceanului si a reusit indata sa capteze atentia tuturor prin infatisarea sa mai putin obisnuita. La nivelul capului prezinta o pereche de aripioare folosite la inot care seamana foarte bine cu urechile elefantilor.

Grimpoteuthis traieste la adancimi cuprinse intre 100 si 5000 de metri, insa au fost localizate exemplare si la adancimi mai mari, de 7000 de metri, aproape de fundul oceanelor.

Comportamentul acestei specii este inca necunoscut.

Blobfish

Blobfish sau Psychrolutes marcidus este un peste ce traieste in apele adanci ale coastei Australiene si Tasmania. Este cunoscut si ca pestele de apa adanca.

Blobfish este mai mult o masa gelationasa cu o densitate scazuta, permitandu-i sa pluteasca fara sa consume multa energie, chiar si la o presiune de zeci de ori mai mare decat la nivelul apei.

Blobfish nu are muschi puternici, insa are o strategie de hranire mai simpla: sta si asteapta prada sa vina la el.

Psychrolutes marcidus are o infatisare destul de ciudata avand o forma asemanatoare cu o piramida. Are un nas proeminent, ochii mici, iar buzele sunt groase. Datorita habitatului foarte greu accesibil in care traiesc, acesti pesti sunt gasiti foarte rar si nu au fost studiati suficient in habitatul lor natural in care traiesc.

Pestele unditar

Pestele unidtar, sau Lophius americanus face parte din ordinul Lophiiformes si are o infatisare mai putin obisnuita. Capul sau este intins pe aproape intreaga lungime a corpului, iar spre coada corpul devine din ce in ce mai ascutit.

Desi nu are un aspect placut, carnea sa este gustoasa si este foarte cautata in randul amatorilor de delicatese.

Pestele unditar traieste in special in apele de pe coasta Americii de Nord si in oceanul Atlantic.

Are un aspect fioros datorita gurii sale mari, dotata cu dinti pe masura. Deasupra capului prezinta niste spini lungi, pozitionati intre ochi. Unul dintre acestia este modificat, avand aspectul unei undite cu un glob stralucitor in capat. In glob se gasesc bacterii fosforescente care se hranesc cu substantele produse de pestele unditar. Asemenea unui adevarat pescar, pestele se foloseste de aceste bacterii pentru a atrage prada. Aceasta particularitate este rezultatul adaptarii speciei la conditiile de viata in care traieste, la o adancime mai mare de 10.000 de metri.

La o astfel de adancime, prada se captureaza mult mai greu prin metodele clasice, insa acest sistem ingenios dezvoltat de-a lungul evolutiei sale, ii permite sa atraga si sa prinda prada mult mai usor.

Femelele cresc mult mai repede decat masculii si traiesc mai mult decat acestia. Pestii unditari pot ajunge la o lungime de 70 – 120 centimetri, dar au existat si cazuri exceptionale in care s-au descoperit exemplare de 200 centimetri.

Gulper eel

„Gulper eel” face parte din ordinul Saccopharyngiformes, fiind similar cu balenele.

Gulper eel traieste in ape adanci de pana la 3000 de metri. Are o gura mare si poate consuma pesti chiar mai mari decat el.

Se hraneste in special cu pesti, folosindu-si gura pe post de plasa. Datorita formei sale este un inotator mai putin bun, insa se bazeaza pe organul luminiscent aflat pe coada sa pentru a atrage prada.

Autor: Marius, www.descopera.org