Descopera Romania: Banatul

Banatul este o provincie istorica care cuprinde zone din Romania, Serbia (Banatul Sarbesc) si o mica parte din Ungaria.
Bogdan Petriceicu Hasdeu spunea ca „dintre toate regiunile locuite astazi de romani la nord de Dunare, Banatul si Oltenia, cu prelungirea lor cea comuna in tara Hategului, sunt singurele care reprezinta o continuitate neintrerupta geografico – istorica a neamului romanesc – un cuib de unde se romaniza treptat tarile spre apus, spre crivat si spre rasarit, ba indirect si cele de peste Dunare, cuibul mereu descarcandu-si prinosul, dar ramanand totdeauna plin.”
Regiunile conduse de un ban se numeau „banaturi”, in perioada austro-ungara. Denumirea s-a limitat mai tarziu la actuala provincie „Banat”.

Banatul cuprinde judetele Timis si Caras Severin, fara localitatile Bucova, Cornisoru, Boutarii de Jos si Boutarii de sus si Preveciori. Mai cuprinde si o mica parte din judetul Arad, doar partea de sud de Mures.
Din judetul Mehedinti cuprinde numai Baia Noua, Dubova, Eselnita, Orsova, Svinita si Eibenthal. Din Hunedoara cuprinde numai localitatile Salciva si Pojoga.
Regiunea istorica Banat cuprinde si un teritoriu aflat astazi in Serbia: Voivodina (Districtul Banatul de Nord, Districtul Banatul Central si Districtul Banatul de Sud) si Serbia centrala.
In Ungaria, Banatul cuprinde cotul sud-estic al comitatului Csongrad, situat la sud de Mures si la est de Tisa. In imaginea de mai jos, cu un verde mai deschis este conturata intreaga regiune a Banatului.

Istorie

Se presupune ca pe teritoriul Timisoarei de astazi se afla pe vremea dacilor o localitate cu numele de Zambara. In urma navalirii avarilor, localitatea a fost distrusa. In locul ei s-a construit ulterior un nou castru cu numele de Berguey, dupa raul Begh (Bega), numit si Timisul Mic.

In anul 1552 trupele otomane ale sultanului Soliman al II-lea au inceput asediera cetatii Timisoara, insa aparatorii ei rezista eroic.
O luna mai tarziu, acestia cedeaza, iar partea centrala si de vest a Banatului a devenit posesiune a sultanului, transformand-o in pasalac tucesc. Partea de est, cu o populatie proponderent romaneasca (Banatul de Lugoj – Caransebes) a fost realipita Transilvaniei.
Intre anii 1696 – 1698 habsburgii au avut o tentativa ratata de cucerire a Banatului.
A urmat cea mai cumplita perioada din istoria Banatului imperial, marcata de o serie de evenimente care au zguduit societatea si au secatuit-o de energie.
Intre anii 1737 – 1739 a avut loc razboiul turco-austriac, cele mai multe batalii purtandu-se pe teritoriul banatean. In 1738 a avut loc rascoala romanilor banateni, iar in acelasi an a aparut si o epidemie de ciuma.

In data de 16 decembrie 1989 la Timisoara s-a declansat revolutia care avea sa puna capat comunismului in Romania. Initial s-a format o miscare de protest impotriva mutarii fortate a pastorului reformat Laszlo Tokes. La scurt timp, protestul s-a transformat intr-unul impotriva intregului sistem si au scandat pentru prima data lozinci anticomunite.
Pe 20 decembrie 1989 Timisoara a fost declarata primul oras din Romania liber de comunism, in urma unor confruntari sangeroase soldate cu peste 1000 de morti si cateva mii de raniti. Aceste evenimente pornite la Timisoara, au dus la caredea regimului ceausit o saptamana mai tarziu, revolutia incepand sa ia amploare in toata tara.
Una din cerintele timisorenilor se sintetizau in punctul 8 al proclamatiei, prin care se cerea ca fostii activisti ai PCR sa nu mai poata candida la functii publice in stat. Acest punct insa nu a fost pus niciodata in aplicare.
Mai multe puteti citi aici: www.descopera.org/revolutia-de-la-1989-si-ultimele-zile-de-comunism

Atractii turistice

Baile Herculane
Statiunea este situata la o altitudine de 168 m, la 8 km de granita cu judetul Mehedinti si doar 25 km de frontiera cu Serbia.

Baile Herculane exista de aproape doua milenii, bazele acestei statiuni fiind puse in anul 102 de Imparatul Traian. Numele localitatii vine de la zeul Hercules, fiul lui Zeus si al frumoasei Elena, consemnat in mitologia romana ca patron al izvoarelor termane, simbol al puterii si al echilibrului intre forta fizica si cea spirituala.
Statiunea Baile Herculane ofera vizitatorilor multiple mijloace de recreare si divertisment, restaurante, terase, baruri, bazine de inot cu apa termala, sauna, masaj, precum si posibilitati de drumetie si excursii in statiuni pe Valea Cernei.
Aici se pot face si diverse tratamente prin fizio si electroterapie, masaje sau acupunctura.
Se mai pastreaza si astazi numeroase vestigii: apeducte, bai, statui, monede si tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare.
De aici se poate vizita si Pestera Hotilor (Grota Haiducilor), Grota cu Aburi sau Crucea alba.

Palatul Dicasterial
Cladirea figureaza printre contributiile perioade ecletice in arhitectura Timisoarei. A fost construita intre anii 1855 – 1860, drept cladire administrativa. Cladirea avea dimensiuni uriase si pentru perioada respectiva, fiind construit in jurul a trei curti interioare, cu sase porti. Numele cladirii provine de la grecescul „dikasterion”, insemnand „cladirea cu juri”.

Cheile Nerei
Cheile Nerei se intind pe o lungime de 25 km, fiind alcatuite dintr-un relief accidentat cu pereti abrpti si vai adanci. O atractie deosebita si spectaculara este Lacul Dracului, unde conform legendelor s-ar fi aruncat diavolul in urma unui pariu pierdut cu un mosneag instet care-si pastea caprele in apropierea apei.

Poiana Marului
Poiana Marului (comuna Zavoi, jud. Caras-Severin) a fost locuita din antichitate, lucru atestat de numeroasele vestigii arheologice gasite aici: altarul pagan, aflat la 1200 metri altitudine pe versantul de nord al Muntelui Mic. Ajunsi aici, exista numeroase oportunitati de petrecere a timpului liber: drumetii pe trasee montane marcate, rafting si canoeing pe apele repezi de munte, offroad si enduro pe trasee de munte, pescuit si vanatoare.

Alte atractii turistice
Defileul Dunarii, care este cel mai lung si mai spectaculos din Europa, Muzeul Knoblauch din Oravia, Gradina Botanica din Timisoara, Cheile Carasului (jud. Caras-Severin).

Evenimente culturale
Pe teritoriul Banatului romanesc se enumera urmatoarele atractii turistice: Festivalul de Jazz de la Garana, Festivalul Jimbo Blues la Jimbolia, Concertul din Pestera Romanesti si Festivalul Plai organizat de Muzeul Satului din Timisoara.

Orase importante din Banatul romanesc

Timisoara
Timisoara, „cetatea de pe Timis” este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis din regiunea istorica Banat. Cu o populatie de 311.586 mii de locuitori Timisoara este al doilea oras ca populatie din Romania.
Timisoara se poate lauda cu o serie de premieri in Romania. In 1718 este atestata prima fabrica de bere, cea mai veche de pe teritoriul actual al Romaniei. Timisoara a fost primul oras cu strazile iluminate cu lampi (1771), si s-a dezvoltat primul serviciu telegrafic din Romania (1854). In 1881 apare prima retea de telefonie din romania, iar in 1884 Timisoara devine primul oras din Europa continentala cu strazile iluminate electric. In 1889 se joaca primul meci de fotbal european din Romania, iar in 1895 se asfalteaza prima strada din Timisoara, dar si din Romania.
Timisorenii s-au bucurat de primul tramvai electric din Romania, in 1899.

Resita
Resita este municipiul de resedinta a judetului Caras-Severin. Localitatea este atestata din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka si Rechycha. Cercetarile arheologice au descoperit in acest spatiu urme de locuire din perioada neolitica, dacica si romana.
Ca atractii turistice, se enumera: Muzeul Banatului Montan, infiintat in 1959, Muzeul permanent de locomotive cu abur, cuprinzand 16 modele de locomotive produse in Resita in decursul a peste 100 de ani, printre care si prima locomotiva din Romania, datand din 1872.

Caransebes
Cetatea Caransebes este atestata documentar in anul 1289. In jurul cetatii erau construite case particulare, care formau orasul. Pentru o buna aparare a orasului, acestea au fost imprajmuite cu un zid.

Note:
Date istorice folosite din Wikipedia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Banat

Foto: In prima imagine, Catedrala din Timisoara, CC BY-SA 4.0, de Gratziela Ciortuz, via Wikimedia Commons

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Catedrala_din_Timisoara.jpg
http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/