dubovaOltenia este o regiune istorica din sud-vestul Romaniei, delimitata la est de raul Olt, la sud si vest de Dunare, iar la nord de Carpatii Meridionali.

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului Valcea au demonstrat prezenta asazarilor umane din cele mai vechi timpuri. Urme de locuire datand din epoca paleoliticului au fost scoase la iveala in urma cercetarilor arheologice efectuate la Dragoesti, Valea Lotrului, Valea Topologului, Goranu si Ramnicu Valcea, iar la Cazanesti, Barsesti, Govora Sat, Voicesti s.a., au fost descoperite obiecte din ceramica pictata datand din epoca neolitica. Din epoca bronzului si epoca fierului au fost scoase la iveala necropolele de la Ferigile-Costesti, Boisoara, Goranu, Ocnele mari si Popesti care ilustreaza o perioada infloritoare din viata comunitatilor umane de aici ale caror indeletniciri principale erau agricultura si exploatarea resurselor naturale.

portile-de-fier-severin-300x189Mai jos in imagine este reprezentata harta Romaniei cu incadrarea Olteniei in Tara Romaneasca si cu judetele actuale.

Istorie

Pe teritoriul Olteniei locuiau inainte de cucerirea romana mai multe triburi geto-dacice. Printre acestea se enumera: pelii (Pelendava), sucii (Sucidava) si burii (Buridava). Tot pe acest teritoriu au existat multe asezari celtice.
In secolul I i.e.n, Oltenia a apartinut Regatului Dac condus de Burebista, iar din 101 pana in 271 a fost sub stapanire romana.

Oltenia era destul de izolata de restul lumii, oferind o protectie naturala in fata navalirilor. Se putea patrunde pe uscat doar prin trei trecatori: prin culoarul Timis-Cerna, pe valea Jiului si prin valea Oltului (prin pasul Turnu Rosu), toate trei fiind strajuite de castre.

Explicabile sunt si numeroasele ruine daco-romane pastrate intr-o stare mult mai buna in Oltenia decat in Transilvania. Printre cele mai bine pastrate sunt ruinele castrelor de la Drobeta, dar si cele de la Sucidava si Pelendava.

Oltenia a continuat legatura directa cu Imperiul Roman si dupa retragerea aureliana, iar imparatul Constantin cel Mare a construit un pod peste Dunare, la Corabia. Astazi se mai poate vedea pilonul capului de pod de pe malul romanesc.
Drobeta devenise primul centru urban din Oltenia si al treilea din Dacia, dupa Sarmizegetusa si Apulum. In anul 121 orasul a fost declarat municipium, iar populatia atinsese 14.000 de locuitori.
In timpul lui Septimiu Sever (193-211) a fost ridicat la rangul de „colonia” ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetatenii Romei.
Drobeta devenise un oras prosper, cu temple, basilici, teatru, forum, cu port si bresle de mestesugari.

Descoperirile arheologice au evidentiat ca, din punct de vedere al circulatiei monetare, Oltenia are o situatie perfect similara diocezei Dacilor, spre deosebire de Muntenia unde patrunderea de moneda a avut mai mult un caracter accidental, iar evolutiile sunt decorelate tendintelor din Imperiu sau din Oltenia.
Spre deosebire de alte zone, Oltenia a avut parte de o romanizare mai accentuata.

In secolele IV – XII, sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a diverselor popoare migratoare. Au fost descoperite vestigii slave la Ostrovu Mare, Plenita, Orlea, Sucidava etc. Acestia au emigrad la sud de Dunare sau au fost asimilati de populatia locala. Slavii au lasat numeroase toponomii: raul Bistrita, Craiova, Hinova, Bucovat, Dumbrava etc.

In secolul XIII apar cnezatele lui Litovoi, Seneslau, Ioan si Farcas care, odata unificate apar destul de puternice pentru a respinge atacurile maghiare dinspre munti, care ocupasera deja Transilvania, dar si a celor tatare dinspre est, care ocupasera toata zona de campie din Muntenia si toata Moldova.
Ungurii au reusit insa sa ocupe Turnu-Severin, iar pana in secolul al XVI-lea zona inconjuratoare era dispuatata cu Ungaria.
Intre secolele XIII-XVI este mentionata in Ramnicu Valcea o populatie saseasca.

In perioada medievala, Oltenia este parte integranta din Tara Romaneasca, avand o nota distincta in raportul puterii, prin Marea Banie din Craiova. Regiunea era administrata de un ban, motiv pentru care este cunoscuta si sub denumirea de Banatul Craiovei. Primul judet din Romania este Valcea.

In anul 1718 Oltenia intra sub stapanirea habsburgica, in urma tratatului de la Passarovitz, numind-o „Kleine Walachei” (Valahia Mica). Teritoriile romanesti erau disputate intre habsburgi, rusi si turci. Amenintarile veneau din toate partile, transformand Romania de astazi intr-un teatru de razboi.

Habsburgii au incercat sa instaureze in Oltenia o administratie proprie, si sa o transforme intr-o provincie imperiala, lucru pe care nici turcii nu-l reusisera pe parcursul a mai multor secole. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintalnite in Europa, iar habsburgii au intampinat mari dificultati in tentativa de a prelua puterea. A avut loc o puternica miscare de revolta care a cuprins toate segmentele societatii, de la tarani pana la marea boierime.
Intre anii 1735 si 1770 Craiova devine capitala unei regiuni cufundate in anarhie, fara o apartenenta statala reala.

Caracterul revolutionar al oltenilor

In 1821, Oltenia este locul de plecare al primei revolutii moderne, revolutie care avea sa insemne pentru tarile romane, trecerea de la perioada medievala la epoca moderna.
Revolutia lui Tudor Vladimirescu reuseste doar sa restabileasca domniile pamantene si constituie un moment de cotitura in istoria noastra.
Tot Oltenia a fost salasul in care s-a dezvoltat revolutia pasoptista, Craiova (in imagine – centrul Craiovei) fiind prima capitala a revolutiei pe care o pregateau oamenii „Fratiei”.
Nicolae Balcescu, Ion Heliade Radulescu, Gheorghe Magheru, Costache Romanescu, Cristian Tell, toti acestia au adus revolutia la Bucuresti.

Tudor Vladimirescu a fost primul om care a purtat steagul Romaniei, steag conceput de carturarul Petrache Poenaru, fiu al Olteniei.
La Ramnicu Valcea s-au auzit pentru prima data acordurile melodiei compuse de Anton Pann, imnul „Desteapta-te romane!”.
Oltenia a fost un foarte puternic centru unionist. Chiar si dupa Unirea Principatelor, Oltenia continua sa fie regiunea cea mai fierbinte, caci Oltenia devine, din nou, regiunea cel mai puternic implicata in razboi, trecerea Dunarii de catre armata romana are loc la Corabia, iar teatrul principal de desfasurare a ostilitatilor (Plevna, Grivita, Rahova, Vidin) era plasat in vecinatatea Olteniei. Populatia a sprijinit material in modul cel mai direct razboiul, trecand efectiv Dunarea cu provizii pentru armata romana.

Rascoala din anul 1907, desi inceputa in Moldova, atinge cote paroxistice in Oltenia.

In Primul Razboi Mondial au loc lupte crancene. La Podul Jiu, populatia (printre care si Ecaterina Teodoroiu) a reusit chiar sa opreasca coloana germana, pana ce acestora le-au sosit intariri. Situatia nu s-a repetat si in Muntenia unde orasele, inclusiv Bucurestiul, au fost cedate fara lupta.

Atractii turistice

Statiuni
Pe Valea Oltului se gasesc numeroase obiective turistice si statiuni. Aici gasim satiunile Calimanesti – Caciulata (in imagine), Baile Govora, Baile Olanesti, statiuni balneoclimaterice de mare traditie.
Manastiri
Pe Valea Oltului se gasesc numeroase manastiri.
Manastirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batran, este una dintre cele mai importante asezari de arhitectura si arta medievala din Romania.
Manastirea Govora dateaza din secolul al XV-lea si a fost refacuta ulterior de Matei Basarab.
Manastirea Horezu dateaza din secolul XVII-lea si este ctitorita de Constantin Brancoveanu si reprezinta cel mai mare ansamblu de arhitectura din Tara Romaneasca: biserica, bolnita, casa domneasca si trei schituri.
Manastirea dintr-un lemn se afla in satul Francesti, si a fost cladita de Matei Basarab intre anii 1635 si 1636 si detine o bogata colectie de icoane pe sticla si obiecte de cult.

Intreaga zona a Vaii Oltului inspira un aer de liniste si pace. Peisajele cu urcusuri domoale, verdele padurilor, izvoarele minerale, manastirile si chiar satele completeaza aceasta pace, oferind vizitatorului o vacanta linistitoare si relaxanta.
Partea de nord a Olteniei mai este cunoscuta si sub numele de „Oltenia de sub munte”, fiind un mic paradis natural, spiritual si etnocultural cu oameni ospitalieri, insa o zona prea putin exploatata din punct de vedere turistic.
La sate inca se mai pastreaza atmosfera vietii satului romanesc, cu traditiile arhaice pe care acestea le ofera. In unele zone s-au pastrat nealterate obiceiurile populare, transmise din strabuni.

Obiective culturale
In Targu Jiu se gasesc perlele monumentale ale lui Constantin Brancusi: Coloana infinitului, Masa tacerii si Poarta sarutului.

Valea Jiului
Pe Valea Jiului se gasesc numeroase obiective arheologice, manastirile Tismana si Polovragi, schitul Lainici si cula de la Curtisoara.
Cele mai importante pesteri din Oltenia sunt pesterile Polovragi, Pestera Muierilor si Pestera Closani.
In zona Transalpina exista mai multe lacuri glaciare, dintre care cel mai cunoscut este Lacul Galcescu. Cu o suprafata de 3,2 hectare, acest lac este cel mai intins iezer glaciar din zona Gorjului, cu o adancime de zece metri. Se afla la o altitudine de 1950 metri si este populat natural cu pesti.

Numeroase vestigii s-au descoperit la Bumesti-Jiu, asezarile daco-romane de la Suseni, Baresti, Boroseni etc. De asemenea, in Oltenia s-au descoperit peste 80 de asezari daco-romane.

Orase importante din Oltenia

Craiova
Municipiul Craiova este situat in sudul Romaniei, pe malul stang al Jiului si are o populatie de 298 928 locuitori. Pe langa acestia, Craiova mai are un numar de 46.000 de flotanti, 34.000 de studenti veniti pentru studii, precum si alti 22.000 de cetateni, fie straini fie din alte localitati, care locuiesc in Craiova, insa nu au domiciliul stabil in resedinta judetului Dolj.
In Craiova de astazi se afla ruinele stravechii resedinte a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, inca din perioada 400-350 i.e.n. si a fost atestata documentar pentru prima data pe Tabula Peutingerina, o harta probabil din anul 225 e.n.
Craiova este al doilea oras, dupa Bucuresti, dupa numarul de constructii vechi: biserici, case si palate boieresti sau alte constructii laice.

In lista reperelor arhitectonice se afla si Parcul Romanescu, care dispune de lacuri, debarcader, restaurante, stadion, velodrom, teatru de vara, hipodrom, multe specii rare de arbori si plante precum si o gradina zoologica, fiind unul dintre cele mai mari si frumoase din Europa. Tot in acest parc se gaseste si Castelul Fermecat (in stanga in imagine. Sursa: iancucristi.blogspot.com).

Ramnicu Valcea
Municipiul Ramnicu Valcea este resedinta de judet si cel mai mare oras al judetului Valcea cu o populatie de 107.726 locuitori, conform recensamantului din 2002.
Orasul este scaldat de apele batranului Alutus, fiind o veche asezare venita din umbra timpului, iar istoria sa milenara fiind atestata de sapaturile arheologice gasite in cartierele Valea Raii, si Stolniceni. Romanii si-au construit aici cetati durabile, care prin vestigiile lor atesta continuitatea de veacuri a asezarii.
Insa prima atestare documentara a orasului dateaza din 4 septembrie 1388, cand Mircea cel Batran mentiona intr-un hrisov ca se afla in „orasul domniei…. numit Ramnic”.
In centrul orasului se gasesc ruinele curtii domnesti a lui Mircea cel Batran, prezente materiale vii ale marelui voievod in aceasta asezare. Aici a semnat documentul de atestare a judetului Valcea la 8 ianuarie 1392, fiind primul judet atestat documentar din Romania.
Ca obiective turistice si de petrecut timpul liber, gasim: Filarmonica „Gheorghe Dumitrescu”, Muzeul de Arta „Casa Simian”, Muzeul Judetean de Istorie, Muzeul Satului Valcean, Parcul Zavoi, Gradina Zoologica, Strandul Ostroveni.

Drobeta Turnu Severin
Drobeta-Turnu Severin este resedinta si cel mai mare oras al judetului Mehedinti, port la Dunare. Vestigiile Castrului roman Drobeta, Podul lui Traian si Turnul lui Sever se pot vedea si astazi. Podul lui Traian a fost construit in numai trei ani (103 – 105) dupa planurile celebrului arhitect, Apolodor din Damasc, fiind considerat cea mai indrazneata lucrare inginereasca a antichitatii romane.
In anul 1524, dupa un atac devastator al turcilor lui Soliman Magnificul, din cetatea Severinului a mai ramas in picioare doar un turn.
In apropiere se afla Portile de Fier, unul din defileurile Dunarii unde fluviul ia cu asalt muntii, oferind un peisaj superb (prima imagine din acest articol).

Personalitati din Oltenia

Printre cele mai importante personalitati din Oltenia se afla: Constantin Brancusi, scluptor, Eugen Ionescu, scriitor, Theodor Aman, fondator al scolii romane de arta si precursor al scolii moderne de arta in Romania, Ion Tuculescu, pictor, Nicolae Titulescu, om politic si diplomat roman, George Constantinescu, inginer constructor si inventator, Gheorghe Titeica, matematician, Petrache Poenaru, inginer, matematician si promotor al invatamantului romanesc, Tudor Vladimirescu, conducator al revolutiei de la 1821 in Tara Romaneasca, Ecaterina Teodoroiu, eroina a primului Razboi Mondial, Nicolae Balcescu, istoric, scriitor si luptator al Revolutiei de la 1848, Marin Sorescu, scriitor, Dem Radulescu, actor, Ion Craciunescu, arbitru international, etc.

Note:
Date istorice folosite din Wikipedia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

Articolul face parte din campania „Descopera Romania”, campanie lansata de Descoperi.info si Descopera.org
Autor: Marius, www.descopera.org

13 COMENTARII

  1. Excelent material. Ma invita in zilele urmatoare sa merg in minunata Oltenie.
    Multumesc !

  2. poza cu castelul fermecat este a mea , eu sunt proprietarul fotografiei

    macar pune la sfarsitul articolului o nota unde specifici cine a facut fotografiile

  3. frumos articol, cum de nu i-ai amintit pe Amza Pellea si pe Tudor Gheorghe printre personalitatile Olteniei ?

  4. Si azi se poarta un razboi impotriva Olteniei , de data asta subversiv si total neconventional , de-a dreptul marsav prin denigrare !

LĂSAȚI UN MESAJ