eroareUnele dintre cele mai importante judecati pe care le emitem sunt facute in conditii de nesiguranta. De aceea folosim euristica si regula degetului pentru a ne ghida in aceste situatii in timp ce incercam sa determinam ce credinta sau actiune are probabilitatea cea mai mare de a fi corecta intr-o anumita situatie.

Regula degetului

E un principiu cu aplicatii generale care nu garanteaza un minim  de acuratete in nici o situatie. Este o procedura ce se invata si se aplica usor pentru calcularea aproximativa a unei valori sau pentru face o determinare. Poate fi comparata cu euristica, concept similar folosit in discursurile matematice, psihologie si stiinta calculatoarelor. Are la origine folosirea degetului ca unitate de masura si e o unitate de masura imprecisa, dar comoda si care asigura un standard multumitor doar pentru cel care il foloseste.

Problema disponibilitatii euristice

Un doctor a tratat o multime de pacienti pe durata a mai multe saptamani, ce sufereau de o pneumonie virala. A aparut un pacient ce avea simptome identice, dar radiografiile pulmonare nu indicau semne de pneumonie. Doctorul l-a dignosticat cu pneumonie virala in faza incipienta. A gresit. Un alt doctor a diagnosticat pacientul ca suferind de intoxicatie cu aspirina. Diagnosticul penumoniei virale a fost disponibil datorita experientelor recente.
Daca doctorul nu ar fi avut atatia pacienti cu aceeasi problema, probabil ca ar fi pus diagnosticul corect. Dupa ce si-a dat seama de greseala, doctorul a zis ca „era un caz clasic, cu simptome ca la carte”.

Loteriile nu incearca sa isi vanda biletele prin emfazarea sanselor statistice pe care le are fiecare bilet de a fi castigator. Cei care vand nu vor ca primul lucru care vine in minte cuiva e faptul ca exista sanse de 1 la 40 de milioane ca el sa fie castigatorul. De aceea sunt publicati castigatorii recenti, in speranta ca cel care cumpara se va gandi ca el va fi fericitul castigator. E mai probabil ca o persoana sa cumpere un bilet daca primul lucru care ii vine in minte e faptul ca va castiga, nu cel ca va pierde.

Oricate cunostinte poseda cineva, experientele sale pot submina cunostintele atunci cand e cazul sa fie puse in practica intr-o situatie concreta. Experientele cu impact profund emotional vor afecta judecata acelei persoane si o va face sa ignore cunostintele sale. Fratele tau moare intr-un accident de avion, tu juri sa nu mergi niciodata cu avionul. Dar mergi cu masina sute de kilometri ca sa ajungi la un concert, ignorand faptul ca sansele de a muri intr-un accident de masina sunt mult mai mari decat decat cele de a muri intr-un accident aviatic.
Daca un lucru creaza o imagine vie, atunci e posibil ca acesta sa anuleze alte, poate mai rationale, alegeri. Cei care fac reclame nu isi fac probleme pentru faptul ca multe din cuvintele lor nu au sens atunci cand sunt urmarite mai atent. Ce conteaza sunt imaginile. Vizionarea filmului in care Rodney King e batut de politisti sau filmul celor de Humane Society, care ne arata chinurile la care sunt supuse vitele, ne poate afecta judecata. Dar aceste filme reprezinta o problema generala legata de brutalitatea politiei si a abuzului de animale sau sunt doar niste aberatii?
Chiar daca filmele distorsioneaza adevarul, imaginile ne vor cuceri si vor „dezarma” cuvintele care incearca sa ne arate adevarul.

Un alt lucru care e deranjant la eroarea disponibilitatii e cat de usor poate fi manipulata de scriitori, regizori sau oricare alta persoana care ne prezinta un sir de cuvinte sau imagini asupra carora au control.
Ordinea in care sunt prezentate ideile, cuvintele si imaginile ne afecteaza judecata. Informatiile prezentate la inceput sunt mai disponibile mintii noastre decat cele prezentate mai tarziu. Se stie de multa vreme ca se obtin rezultate diferite la sondajele de opinie, daca se schimba ordinea intrebarilor. Primele raspunsuri le influenteaza pe cele de mai incolo. Sfatul meu e ca atunci cand cititi un argument extins, sa il cititi inca odata fara a emite judecati despre ceea ce zice. Motivul e ca odata ce incepm sa clasificam si sa punem in categorii argumentele, acest lucru va afecta felul in care intelegem si evaluam argumentele de la urma.
Pentru majoritatea oamenilor, informatiile concrete sunt mai disponibile decat cele abstracte. Bursa de valori e o alta exemplificare a erorii de disponibilitate. Majoritatea oamenilor nu se gandesc sa cumpere o actiune a carei pret a scazut recent, desi asta e o modalitate excelenta de a face bani. Sa cumperi la pret mic, sa vinzi la pret mare. Totusi majoritatea oamenilor cumpara doar actiuni scumpe. Unii dintre ei cumpara in baza sfaturilor croitorului lor sau a unui strain care le-a trimis un e-mail. Sfatul este concret si disponibil, dar e probabil gresit.

Surse: 1.


DISTRIBUIȚI

5 COMENTARII

  1. avind in vedere ca nu e primul articol de-al tau pe care il citesc, nu pot decit sa te incurajez, in speranta ca voi mai citi si altele la fel de „la obiect”

  2. Asta nu este un simplu articol la naiba….cit de usor ne construim o conluzie……si negindit e faptul ca nici idee nu avem de:  care sint lucrurile cele adevarate bune sau cele gresite cum mentioneaza Menssana. chiar si acest pseudonim e tot o intriga in traducere daca il desparti de la jumatate e ceea ce ne trebuie intradevar pentru a mai gindi corect fara a mai fi influentate propiile noastre pareri/opiniii. 

LĂSAȚI UN MESAJ