Inteligența emoțională

Articole asemănătoare

 

În ultimul deceniu, atenția societății a fost îndreptată destul de mult asupra conceptului de inteligență emoțională, lucru care a generat un număr vast de definiții și abordări, dar și numeroase controverse.  Motivele care au dat naștere acestor dezbateri, erau pe de-o parte bazate pe validitatea inteligenței emoționale ca un construct psihologic, iar pe de altă parte bazate către clasificarea sa ca un tip de inteligență.

Definirea și dezvoltarea conceptului de inteligență emoțională (EI)

Inteligența emoțională (sau coeficientul emoțional/  EQ)  reprezintă capacitatea de a conștientiza, de a accepta și de a controla propriile emoții cu scopul de a gestiona într-un mod constructiv interacțiunile cu mediul extern, cu ajutorul autodisciplinei și al empatiei. În cel mai general sens, conform lui Goleman (2001), inteligența emoțională se referă la capacitatea de a recunoaște și de a regla emoțiile în noi înșine și în ceilalți.

Cu toate că termenul de „inteligență emoțională” a apărut pentru prima oară în anul 1964 într-o lucrare de a lui Michael Beldoch, a căpătat atenție de abia în anul 1995, în urma publicării cărții „Inteligența emoțională: De ce poate conta mai mult decât IQ-ul” a lui Daniel Goleman. În anul următor, a fost realizată prima testare științifică a inteligenței emoționale, realizată de Reuven Bar-On. Înainte ca acest termen să devină cunoscut cu ajutorul lui Daniel Goleman (în anul 1995), în anul 1993, psihologii John Mayer și Peter Solvey au introdus conceptul de inteligență emoțională, pe care l-au definit ca „abilitatea de a percepe emoțiile, de a le accesa si genera, astfel încât să ajute gândirea, să înțeleagă emoțiile și cunoștințele emoționale, și să regleze emoțional reflectiv, astfel încât să promoveze creșterea emoțională și intelectuală”.

Componentele inteligenței emoționale

1) Autocunoașterea (self-awareness) –  Este definită ca abilitatea de a conștientiza emoțiile și modul în care acestea afectează comportamenul și gândirea, ajutându-ne să le înțelegem mai bine și ducând la un nivel mai crescut al cunoașterii de sine.

2) Autostăpânirea (self-management) – Stăpânirea de sine este abilitatea de a controla și de a-ți îndrepta emoțiile într-o direcție constructivă, prin acceptarea lor.

3) Abilități sociale (social skills) – Capacitatea de a înțelege emoțiile, nevoile sau problemele celorlalți, fapt care conduce la îmbunătățirea abilităților de a comunica și de a menține relații interumane.

4) Motivația – Inteligența emoțională are ca efect creșterea nivelului de motivație și optimizarea comportamentului, prin luarea unor noi inițiative și creșterea productivității.

5) Empatia – Cu ajutorul ascultării active datorate empatiei, persoanele cu inteligență emoțională reușesc să înțeleagă ce simt celelalte persoane, fără ca acestea să exteriorizeze direct acest aspect.

IQ (indicele de inteligență) și EQ ( coeficientul emoțional)

 În timp ce IQ-ul măsoară inteligența umană din perspectiva abilităților mentale cognitive cu ajutorul unor teste standardizate, EQ-ul cuprinde cele cinci componente ale inteligenței emoționale (autocunoașterea, autostăpânirea, motivația, empatia și abilitățile sociale) și nu poate fi măsurat la nivel de scală numerică sau test standardizat. Emoțiile joacă un rol major, deoarece acestea sunt strâns corelate cu partea rațională a creierului și în acest fel ajută individul să descifreze și să interacționeze cu mediul înconjurător, având și un mare impact asupra învățării.  Rezultatele sugerează faptul că IQ-ul poate fi corelat cu succesul din lumea reală într-un procent de 4%, iar inteligența emoțională ar conta în obținerea acestuia.

Stephane Cote și Christopher T.H. Miners (2006) au realizat un studiu care a concluzionat că inteligența emoțională poate fi un factor predictiv important pentru performanța îndeplinirii unei sarcini, datorită interacțiunii cu inteligența cognitivă. De asemenea, un alt rezultat obținut de cei doi cercetători este faptul că utilizarea doar a inteligenței cognitive, pentru a prezice performanța, poate fi riscantă, deoarece persoanele cu o inteligență emoțională ridicată pot îndeplini sarcini, chiar dacă au o inteligență cognitivă scăzută.

Se poate dezvolta inteligența emoțională?

Răspunsul este da, numeroase cercetări au indică faptul că inteligența emoțională se poate dezvolta, dar nu a este precizat efortul cu care se poate realiza acest lucru în timp. Dezvoltarea inteligenței emoționale reprezintă un avantaj pentru diferite aspecte ale vieții, care în ansamblu formează o stare de serenitate.

Având drept punct de plecare cele cinci componente ale inteligenței emoționale (autocunoașterea, auto-stăpânirea, abilitățile sociale, motivația și empatia), câteva metode prin care aceasta se poate dezvolta sunt:

1) Conștientizarea și acceptarea emoțiilor – Un mod prin care se poate dobândi acest lucru este practicarea  tehnicii mindfulness, bazată pe axarea pe prezent, pe emoțiile pe care le trăiești în acest moment.

2)Acceptarea greșelilor – Fiecare experiență negativă produce evoluție, iar printr-o perspectivă pozitivă asupra ei, finalul este unul constructiv.

3) Acceptarea feedback-ului – Receptivitatea la feedback joacă un rol important în dezvoltare și produce optimizarea performanței.

Bibliografie

1) Riemer, M. J. (2001). IQ versus EQ: Emotional intelligence and the graduate engineer. In Proc. 5th Baltic Region Seminar on Engng. Educ (pp. 79-82).
2) https://www.helpguide.org/articles/mental-health/emotional-intelligence-eq.htm
3) https://www.clinicaoananicolau.ro/inteligenta-emotionala/
4) https://www.setthings.com/ro/evolutia-conceptului-de-inteligenta-emotionala/
5) Cote, S., & Miners, C. T. (2006). Emotional intelligence, cognitive intelligence, and job performance. Administrative science quarterly51(1), 1-28.

Articole recente

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Recomandări