jungla-amazonianaPadurea Amazoniana este cunoscuta si sub numele de Amazonia sau Jungla Amazoniana si este o padure umeda de foioase, care acopera cea mai mare parte din bazinul Amazonului din America de Sud. Padurea se intinde pe teritoriul a 9 tari, Brazilia, Peru, Columbia, Venezuela, Bolivia, Guyana, Guyana Franceza, Ecuador si Surinam, avand o suprafata de 5,5 milioane de kilometri patrati.

Padurea Amazoniana constituie peste jumatate din padurile tropicale ramase pe Pamant si reprezinta cel mai bogat ecosistem al lumii. Aici traiesc foarte multe specii de pasari si animale, multe dintre ele fiind inca nedescoperite.

60% din padure se afla pe teritoriul Braziliei, 13% se afla in Peru, iar restul este impartita de celelalte sapte state.

In anul 2008 Padurea Amazoniana a fost canditata pentru cele „7 Noi Minuni ale Naturii”.

Padurea Amazoniana s-a format probabil in era Eocen, si se estimeaza ca exista de cel putin 55 de milioane de ani.

Dupa extinctia Cretacic-Tertiar, disparitia dinozaurilor, clima umeda a permis padurii tropicale sa se raspandeasca pe intregul continent.

In perioada Eocenului, se crede ca bazinul Amazonului a fost impartit in doua. Apa din partea estica se varsa spre Atlantic, in timp ce in partea vestica, apa curgea spre Pacific prin Bazinul Amazonian.

Este cunoscut faptul ca s-au produs schimbari semnificante in Padurea Amazoniana in ultimii 20.000 de ani datorita glaciatiunii si apoi a deglaciatiunii.

Datele arheologice arata ca primii oameni s-au stabilit aici acum 11.200 de ani. Biologii au estimat ca o populatie de 0,2 persoane pe kilometru patrat putea fi maximul care putea fi sustinut prin vanatoare. Primul european care a calatorit de-a lungul Amazonului a fost Francisco de Orellana in anul 1542.

Viata in Padurea Amazoniana

Padurile tropicale gazduiesc foarte multe specii, iar in Padurea Amazoniana se gasesc cele mai multe spcii, depasind Africa si Asia. Una din 10 specii cunoscute in lume, traiesc aici, consituind cea mai mare colectie de plante si specii de animale din lume.

Regiunea cuprinde aproximativ 2,5 milioane de specii de insecte, zeci de mii de specii de plante, si aproximativ 2000 de specii de pasari si mamifere. Pana astazi, s-au clasificat cel putin 40.000 de specii de plante, 3.000 de specii de pesti, 1.300 specii de pasari, 427 mamifere, 428 amfibieni si 378 specii de reptile. Una din 5 pasari din lumea intreaga, traieste in padurile Amazoniene. Doar in Brazilia, s-au descoperit peste 100.000 de specii de nevertebrate.

Tot aici se gasesc si cei mai mari pradatori precum Jaguarul si Anaconda. In rau, se gasesc anghile care produc socuri electrice, Pirania, si diverse specii de broaste periculoase care secreta venin. Pericolul nu vine doar de la pradatori, ci si de la numerosi paraziti sau lilieci vampir care raspandesc rabia.

Defrisarea

Padurea s-a miscsorat de-a lungul timpului datorita asezarilor umane. Pana in anii 60, accesul in padure era interzis, iar aceasta a ramas practic intacta. Dupa anii 60 s-au construit ferme, iar cultivarea pamantului dus la defrisarea unor mari portiuni din padure. Aici, pamantul este productiv pentru o perioada scurta de timp, iar fermierii trebuiau sa se mute in mod constant intr-o alta zona, defrisand tot mai mult teren. Defrisarea este considerabila, urmarile acesteia putand fi vazute cu ochiul liber din spatiu.

Intre anii 1991 si 2000 Padurea Amazoniana s-a miscorat cu aproximativ 500.000 de kilometri patrati. In continuare, se defriseaza circa 22.400 de kilometri patrati pe an.

Oamenii Amazonului

In Jungla Amazoniana traiesc un numar mare de grupuri etnice distincte. Acum 500 de ani triburile de aici erau semi-nomadice, se hraneau din vanat, pescuit si agricultura. Peste 2000 de triburi care au existat in secolul 16 au disparut ca o consecinta a stabilirii europenilor, o parte din ei fiind asimilati in populatia braziliana.

In 1997 s-a estimat ca ar exista aproximativ 300.000 indivizi, grupati in 200 de triburi. Numarul este mult mai mare, daca am calcula si aceia din orasele braziliene. In anul 2007 s-a confirmat prezenta a 67 de triburi care traiesc separat de civilizatie si care nu au contact cu lumea exterioara.

Origini

Originea lor nu este foarte clara. Primele triburi se pare ca au ajuns aici la sfarsitul ultimei ere glaciare.

Urme ale brazilienilor nativi dateaza din perioada de dupa migratia Asiatica. Brazilienii nativi nu au lasat prea multe dovezi arheologice. Chiar si asa, climatul si solul acid ar fi distrus aproape orice urma a materialului cultural, incluzand lemne si oase. Nu se cunosc multe despre istoria acestei regiuni inainte de anul 1500.

Excavari recente au descoperit asezari omenesti, continand sute de case, indicand o structura sociala si economica complexa.

Primii exploratori portughezi au ajuns in Brazlilia in aprilie 1500, si au gasit, spre uimirea lor, o asezare bogata in resurse, ocupata de sute de mii de oameni care traiau intr-un „paradis” de bogatii naturale.

Pero Vaz de Caminha, scribul oficial al lui Pedro Alvares Cabral, a scris o scrisoare regelui Portugaliei, descriind frumusetea acestui pamant.

In perioada cand portughezii au ajuns aici, pe teritoriul Braziliei se gaseau peste 2000 de triburi. Populatia bastinasa a inceput sa se decimeze cu venirea portughezilor. Portughezii au adus cu ei diverse boli precum tuberculoza, variola, la care bastinasii nu aveau imunitate.

Relatiile bune intre portughezi si bastinasi aveau sa inceteze in urmatorii ani. Colonistii au inceput sa aiba copii cu femei Indiene, creand o noua generatie ce avea mai apoi sa devina majoritate.

Portughezii au incercat sa profite dupa resursele gasite aici si au incercat sa foloseasca bastinasii ca sclavi. Acestia erau greu de capturat, si datorita bolilor aduse, numarul lor a scazut foarte mult. Tot in aceasta perioada a fost adus un numar mare de sclavi din Africa.

Din pricina razboaielor numarul triburilor a scazut. Exista evenimente documentate, in care variola a fost folosita ca arma biologica. In Caxias, fermierii locali doreau mai mult pamant pentru a-si extinde fermele, si au dat locuitorilor haine purtate de oameni infectati cu variola (ce in mod normal acestea ar fi fost arse pentru a impiedica raspandirea bolii). Hainele infectau intregul trib. Acelasi lucru s-a intamplat si in alte sate din America de Sud.

In Jungla Amazoniana astazi mai traiesc cateva sute de triburi.

Bibliografie: 1, 2.

Autor: Marius Ignatescu, www.descopera.org

12 COMENTARII

  1. Din pacate, suntem cu totii victime ale suprapopularii planetei si scaderea resurselor naturale.
    Sunt specialisti care estimeaza ca in curand vom ramane fara apa.
    Nu ar fi surpinzatoare disparitia junglei in urmatorii ani in ritmul in care se avanseaza cu defrisarea si scaderea faunei si florei.

  2.    „Din pacate, suntem cu totii victime ale suprapopularii planetei si scaderea resurselor naturale.    Sunt specialisti care estimeaza ca in curand vom ramane fara apa.    Nu ar fi surpinzatoare disparitia junglei in urmatorii ani in ritmul in care se avanseaza cu defrisarea si       scaderea faunei si florei.”

    Mda, facem kaka in izvorul de linga casa, si apoi ne vaicarim ca nu avem APA!

  3. Oamenii sunt cele mai rele vietuitoare! Ei striga totul! Era mai bine cand erau dinozaurii! Imi doresc ca in viitor sa fie masini care merg cu lumina solara iar orasele sa fie ca niste paduri. Dispar animalele si plantele si la nimeni nu-i pasa! Ce oribil! SI apropo, Amazonul e superb!

  4. Oameni sunt niste rai dar si noi suntem vinovati pt ca am distrus ToT!!!asa ca nu mai spuneti d e a l t i

  5. nu ne trebuie padure amazoniana…noua ne trebuiesc blocuri,masini si cat mai multa poluare!!!de ce sas mai fie padure cand putem construi niste blocuri si cartiere rezidentiale pentru toti bogatasii grasi imbuibati cu caviar si aripioare de rechin???lor le trebuiesc palate nu paduri…de ce sa respire aer curat??e deja obisnuit cu fumul de trabuc scump!!daca fiecare om al planetei ar planta macar un pom in viata sa…dar nu plantam cati taiem…..

  6. Regret nespus de mult ca un ecosistem unic care cuprinde animale foarte rare este distrus fara mila de oamenii inconstienti si indiferenti de importanta unei asemenea padurii. Oamenii, ultimele fiinte care au aparut pe aceasta planeta distrug in cateva decenii ceeace natura a creat in milioane de ani.

    Locuitorii Amazoniei nu vor intelege niciodata ca ei sunt cei care distrug echilibrul ecositemului fragil. Pacat, mi-as dori sa pot face ceva insa nu pot.

  7. Daca vor continua defrisarile excesive in aceasta jungla probabil ca in urmatoarele decenii Amazonia nu va mai arata ca un paradis verde ci va ajunge un peisaj selenar.

  8. Eu cred ca am distrus destul de mult din aceasta jungla( padure) . Defapt noi toti am distrus-o cu fitele noastre! Noua sa ne fie bine dar dar nu ne gandim ca tot se distruge langa noi! Protejati natura! 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ