Dorinta de pastrare a datinilor, obiceiurilor, porturilor populare sau a simbolurilor ce au contribuit la intregirea istoriei culturale romanesti reprezinta un stil de viata in Bucovina. In mijlocul acestei regiuni, renumite pentru frumusetea manastirilor aflate in patrimoniul UNESCO si vizitate de mii de turisti straini, se afla o casa ce adaposteste o colectie unica.
Este vorba de Muzeul Lingurilor din Campulung Moldovenesc, aflat in fosta casa a profesorului de istorie Ion Tugui, casa ce se afla acum in grija descendentilor, mai exact sub obladuirea familie Mateescu. Casa-muzeu profesor Ion Tugui este unica in lume si adaposteste peste 6000 de exemplare de diverse marimi, utilizari, forme, din cele mai diferite specii de lemn, rostuite de mesteri din tara si din intreaga lume. Profesorul Ion Tugui a colectionat, studiat, catalogat si expus mii de linguri de lemn, de la cele obisnuite la noi in tara (din plop, tei) pana la unele din specii exotice, cum ar fi lemnul de lamai, smochin sau ginko bilona. Colectia cuprinde linguri de uz comun dar si cu utilizari foarte specializate, aici amintind lingura pentru grosciorit (folosita la stana), lingura pentru alesul icrelor (folosita in pastravarii) sau lingura pentru fructe de padure. Fiecare stativ, care cuprinde cate zece obiecte artizanale, este insotit de cate un biletel, in care se specifica vechimea lingurilor, locurile de provenienta si, dupa caz, posesorul.
Cele mai exotice linguri care si-au gasit adapost in casa din Campulung provin din Noua Zeelanda, Madagascar, SUA, Mexic, Japonia, China, Tanzania, Pakistan sau din mai multe regiuni din Africa. O parte a lingurilor provenite din strainatate a fost trimisa de turistii care au vizitat colectia sau au facut schimb cu profesorul colectionar. Colectia, este mentionata in Ghidul national al colectionarilor si este inclusa in patrimoniul cultural national.
Aranjarea lingurilor in colectie nu este deloc intamplatoare. Banalele obiecte utilitare, realizeaza, prin modul de aranjare, o incursiune in timp, prin istorie, punand in valoare traditiile si arta romaneasca. Linguri utilitare si artizanale sunt aranjate cu gust si inspiratie, surprinzand momente ale istoriei incepand de la Decebal si Traian. Un loc aparte in cadrul colectiei ocupa lingurile de la stani, care au dimensiuni de la cele mai obisnuite pana la „gigantice”. Se regasesc linguri folosite in toate activitatile de la stana, precum linguri de dimensiuni impresionante, utilizate in prepararea mustului din fructe de padure.
Privite dintr-un alt punct de vedere, lingurile caracterizeaza diverse trasaturi umane sau momente din viata omului. La nivelul superior al casei se afla lingurile pentru barbati cu femei cicalitoare, in fapt, niste linguri ce au atasate mai multe inele din lemn. in conceptia artistului care le-a realizat, barbatul suna din lingura agitand-o la nevasta cicalitoare, pentru ca aceasta sa-l lase sa manance linistit. In apropierea acestora, pe acelasi perete, se afla lingurile calicilor si ale avarilor, linguri mai plate cu care se poate lua foarte putina mancare.
Colectia mai cuprinde: linguroaie, verzoburi, jintuitoare, cause sau caupuri. Unele au coada impletita in opt, altele in sase ori in patru, iar altele au ornamente ce reprezinta cerbi, coarne de cerb, cocosi, pesti, cozi de peste sau serpi. Muzeul cuprinde si o colectie de stergare (peste 500 exemplare), cusaturi, ceramica si numismatica.
Foto: Viorel C.
Foarte buna initiativa de a promova cultura si valorile romanesti 🙂
As avea si o completare, o idee ce ar prinde bine cititorilor.
Tinand cont ca se doreste promovarea Romaniei prin aceste articole, este de prefarat daca la sfarsitul lui (nr. articolului) ar exista si cateva indicii despre felul in care se ajunge la respectiva locatie (drumul X dinspre localitatea A, Drumul Y dinspre localitatea B. Indicii despre tren, microbuze, in cazul in care exista.) si eventual harta Romaniei cu un punct pe ea, reprezentand respectivul loc (informatiile vizuale atrag intotdeauna atentia si ofera cititorului o mica informatie asupra povestii, mult mai repede.
Foarte buna ideea, multumesc Mihai. 🙂
Oricand Marius 🙂
da’ daca tot a fost preluat articolul din alta parte n-ai considerat de bun simt sa-l parcurgi si sa-l corectezi pe ici pe colo?
Coane Janos, da matale cine să-ți corecteze intervenția? Chiar este vorba de bun simț la mata!