Sovieticii castigasera o batalie in cursa spatiala cu ajutorul satelitilor Sputnik, iar acum aveau de gand sa cucereasca si Luna.
URSS – Luna 1 – 2 ianuarie 1959
Luna 1 a fost prima sonda spatiala care a fost lansata corect pe directia Lunii si prima din programul Sovietic care a ajuns in vecinatatea satelitului natural. Cursa dintre sovietici si americani era foarte stransa, pana in 1959 nici Uniunea Sovietica dar nici Pioneer – programul spatial al SUA – nu reusise sa trimita un obiect pe Luna.
Luna 1 a trecut de centura de radiatii Van Allen facand cateva masuratori. A fost detectat un numar mic de particule de energie inalta si s-a descoperit ca Luna nu are un camp magnetic detectabil. Luna 1 a facut primele observatii si masuratori asupra vantului solar (un flux de particule incarcate electric emise de atmosfera superioara a Soarelui, fiind in cea mai mare parte format din electroni si protoni). In timpul acestei misiuni s-a mai doborat un record: a fost stabilita comunicarea prin radio la o distanta de jumatate de milion de kilometri.
O defectiune la sistemul de control a facut ca Luna 1 sa treaca pe langa Luna la o distanta de 5900 km.
URSS – Luna 2 – 13 septembrie 1959
Primul obiect artificial care a ajuns pe un alt corp cerestru a fost Luna 2, in 1959. Lansarea a avut loc in 12 septembrie 1959, ora 6:39 UTC, iar coliziunea a avut loc ziua urmatoare, la ora 21:02.
Luna 2 a fost cea de-a doua sonda spatiala din programul sovietic Luna, trimisa catre satelitul natural al Terrei. Ca si design, sonda era foarte asemanatoare cu Luna 1. Avea o forma sferica si era dotata cu cateva antene, un magnetometru, detectoare Cherenkov, un detector Geiger si detectoare de micrometeoriti.
Luna 2 a transportat cateva fanioane pe care scria СССР СЕНТЯБРЬ 1959 (URSS septembrie 1959). Doua zile mai tarziu, pe 15 septembrie 1959, premierul sovieticilor, Nikita Khrushchev i-a oferit cadou presedintelui american Dwight D. Eisenhower o copie a fanionului.
URSS – Luna 3 – 4 octombrie 1959. Partea nevazuta a Lunii
Partea nevazuta a Lunii reprezinta semisfera care nu este vizibila de pe Pamant. A fost fotografiata pentru prima data de sonda spatiala Luna 3, in 1959 si a fost observata pentru prima data cu ochiul liber de catre un om in timpul misiunii Apollo 8, in 1968. Terenul se distinge printr-o serie de cratere, lasate in urma unor impacturi ale meteoritilor. Pana astazi, niciun om nu a calcat pe aceasta parte a Lunii.
Luna 3 a fost un program sovietic, cea de-a treia sonda trimisa in vecinatatea Lunii. Desi a trimis imagini foarte slabe, faptul ca erau imagini cu partea nevazuta a Lunii au facut ca acestea sa faca inconjurul lumii.
Bibliografie:
http://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraftDisplay.do?id=1959-014A
http://nssdc.gsfc.nasa.gov/nmc/spacecraftDisplay.do?id=1959-012A
Singura intrebare la care nu-i gasesc raspuns este:
-daca americaii au pus steagul pe luna acum zeci de ani, de ce, macar din curiozitate sa vada daca mai este steagul acolo, sa fi trimis pe Luna, nu un echipaj uman ci un robot sa filmeze zona. Acum, cand stiinta este atat de avansata? Singurele actiuni de explorare a spatiului pe care le-am vazut, acum in era satelitilor, sunt aceste iesiri pana putin deasupra Pamantului, iar cand vine vorba de iesit in spatiu pentru vreo reparatie, vad cosmonauti imbracati in echipamente foarte grele, abia se misca si nu stau decat cateva minute in spatiul cosmic. Care sa fie adevarul?
Foarte educativ acest articol. Mult succes !