Tendinta confirmarii

Se refera la un tip de gandire selectiva, o gandire care permite subiectului sa observe si sa ia in considerare numai lucrurile care ii confirma credinta si sa ignore, sa nu caute sau sa subestimeze lucrurile care i-ar putea contrazice credinta.
Daca crezi ca in timpul lunii pline exista o crestere a numarului de pacienti in sala de urgente in cadrul careia lucrezi, vei monitoriza numarului pacientilor din acele nopti, dar vei ignora numarul lor din noptile celelalte.
O tendinta de acest gen intareste in mod nejustificat credinta ta in legatura cu relatia dintre noptile cu luna plina si accidentele sau alte efecte lunare.
Aceasta tendinta de a acorda mai multa atentie si importanta informatiilor care ne afirma credinta si sa ignoram sau sa subestimam informatiile contrare, devine pernicioasa atunci cand credintele noastre nu depasesc nivelul unor prejudecati.
Daca credintele noastre au drept baza dovezi solide si experiente confirmatorii valide, tendinta de acordare a atentiei si importantei acelor informatii care se potrivesc cu tiparul credintelor noastre, nu ar mai putea functiona ca regula generala. Iar daca in fata dovezilor insistam sa fim „orbi”, alegand in continuare ipoteza preferata, atunci am trecut de granita dintre rezonabilitate si incapatanare.
Numeroase studii confirma faptul ca oamenii acorda o valoare mai mare informatiilor confirmatorii, adica informatiilor pozitive sau de sustinere. Gilovich spune ca „cel mai probabil motiv pentru influenta excesiva a informatiilor confirmatorii e usurinta cu care e procesata cognitiv”. E mult mai usor de vazut felul in care o informatie valideaza o ipoteza, decat felul in care ar putea sa o invalideze. Aceasta tendinta e confirmata si de felul in care influenteaza memoria. Atunci cand cautam printre amintirile proprii, niste informatii in legatura cu o anumita pozitie, de regula ne amintim informatiile care confirma pozitia.
Cercetatorii se fac, uneori, vinovati de aceasta tendinta a confirmarii, prin realizarea unor experimente in asa fel incat sa confirme ipoteza lor. De exemplu, unii parapsihologi opresc si pornesc experimentul, dupa bunul lor plac.
Cercetatorii ar putea reduce sau evita aceasta problema prin colaborarea cu colegii care sustin ipoteze opuse. Indivizii trebuie sa isi reaminteasca constant de aceasta tendinta si sa caute informatii contrare credintei lor. Dar acest lucru e nenatural, prin urmare persoana normala e condamnata sa se complaca in aceasta perspectiva.

Intarirea comuna

Intarirea comuna este procesul prin care o ipoteza se transforma in credinta prin repetarea ei de catre membrii unei comunitati. Acest proces nu e afectat de validitatea sau de lipsa de validitate a ipotezei. De cele mai multe ori, mass-media contribuie mult la acest proces, prezentand unele idei care nu au fost verificate inainte de publicare. In goana ei dupa senzational, asigura un sprijin tacit unor lucruri netestate si fara suport empiric, evitand sa fie critica chiar si in privinta informatiilor celor mai incredibile.
Intarirea comuna explica cum e posibil ca popoare intregi sa isi treaca de la o generatie la alta, lucruri fara sens.
Sau cum o marturie sustinuta de altele, in cadrul unei comunitati de terapisti, sociologi, psihologi, teologi, politicieni sau gazde de talk-show, poate deveni mai puternica si mai valoroasa decat studiile stiintifice sau colectarea de date de catre grupuri neutre.
Intarirea comuna explica, cel putin partial, de ce jumatate din adulti neaga evolutia si cred ca universul a fost creeat in sase zile, ca primul barbat si prima femeie au fost facuti din lut si ca din cauza femeii am fost izgoniti din Rai. Explica de asemenea cum se face ca oameni rationali si inteligenti, pot fi convinsi sa accepte asemenea povesti, daca li se ofera sprijinul unei comunitatii in momentele dificile ale vietii lor. Orice lider de cult e constient de puterea intaririi comune combinata cu izolarea membrilor fata de ideile contrare.
Bineinteles ca exista si intariri comune ale unor idei benefice societatii, acest articol trateaza numai problema celor cu efect negativ. Aici termenul are o conotatie negativa, deoarece incurajeaza credintele fara gandire, reflectare sau atentie acordata dovezilor.

2 COMENTARII

  1. Extraordinar! Ii copiati ca un indigo pe cei de la descopera.ro! inteleg ca e vb.de concurenta,dar nici chiar asa,fara nimic nou,nici o idee diferita,nici macar dispunerea in pagina…parca sunteti o clona. Nu e frumos,mai ales ca aia au fost primii(probabil ca nu au avut minte sa cumpere toate domeniile la vremea aia -ro,org,com,etc).Pacat ca va multumiti cu atat de putin,articole copiate,traduse,etc. Nu veti avea vreodata succeasul si notorietatea lor,pt ca intodeauna o imitatie nu ramane decat o imitatie…

  2. Formatul si domeniile abordate sunt inspirate oarecum de Discovery Channel, Science, sau National Geographic. De site-ul acela pe care l-ai mentionat (care e o copie mai mult sau mai putin reusita a celebrului Discovery) am aflat abia dupa ce m-am decis sa iau un domeniu „descopera”, mai ales dupa ce am gasit unul liber. Dupa 3 luni de zile de la structurarea proiectului, m-am hotarat pana la urma sa inregistrez domeniul „descopera.org” (daca tot nu-l luase nimeni intre timp), desi am avut retineri asupra numelui din aceleasi motive pe care le insinuezi tu.
    Articolele sunt scrise de noi in mare parte, ce e preluat, am mentionat sursa. Mentionez ca nu dau curs atacurilor tendentioase, iar daca ai ceva de criticat, fa-o constructiv. Poate ne ajuti sa imbunatatim site-ul…

LĂSAȚI UN MESAJ