Virusul SARS-CoV-2 și boala COVID-19

Articole asemănătoare

În Decembrie 2019, WHO (World Health Organization) a fost informată despre apariția unor cazuri de pneumonie cu etiologie necunoscută în Wuhan, oraș din provincia Hubei, China. Din 31 decembrie până pe 3 ianuarie 2020, autoritățile chineze au raportat 44 de pacienți-cazuri, care erau infectați cu un tip de coronavirus ce nu mai fusese întâlnit la oameni. În prezent, virusul s-a răspândit și în alte țari, atât în interiorul cât și în exteriorul Asiei, fapt care a obligat WHO să anunțe apariția unei pandemii. Cazurile de COVID-19 sunt considerate pandemice datorită ratei globale rapide de răspândire. Virusul a infectat mai mult de jumătate de milion de oameni și este prezent în peste 175 de tari. A ucis mai mult de 22.000 de oameni și are un procent de fatalitate de 4.4%. WHO au schimbat clasificarea situației COVID-19 în pandemie la data de 11 Martie 2020. Cuvântul pandemie nu trebuie folosit cu ușurință deoarece poate produce panica sau o acceptare nejustificata a faptului ca “lupta” s-a terminat, ceea ce duce la suferință și morți inutile. Trebuie luat în calcul ca COVID-19 este o boala nouă și că informațiile disponibile despre virus și efectele sale se schimbă de la o zi la alta. Grupurile cu riscul cel mai mare de complicații severe sunt persoanele în vârstă și cele cu sistemele imunitare compromise. Dar asta nu înseamnă că nu vor exista cazuri grave și morți în rândul celorlalte categorii de vârste.

Pandemia este un tip de epidemie ce descrie o boală care afectează țări, continente întregi sau tot globul. O epidemie devine pandemie atunci când se împrăștie peste mari zone geografice și afectează procente mari din populație. Este cauzată de un virus sau o nouă formă de virus ce nu a mai circulat prin populațiile umane, iar oamenii au foarte puțină imunitate. Exemple de pandemii: pandemia de gripa din 1968, pandemia SIDA și ciuma bubonica. Epidemia este apariția unei boli care se împrăștie repede și afectează o comunitate sau o zona geografică. Exemple de epidemii: gripa spaniola din 1918, epidemia de pojar din 1981-1991 și epidemia de tuse convulsiva din 2014.

Acești termeni, epidemie și pandemie, nu sunt folosiți niciodată pentru a indica severitatea unei boli, ci doar pentru a descrie cât de repede se împrăștie boala. Declararea stării de pandemie permite agențiilor medicale naționale și globale să abordeze situația într-un mod mai drastic. Folosirea termenului de pandemie subliniază și importanța faptului că țările trebuie să facă un efort comun pentru a controla pandemia. WHO consideră că COVID-19 poate fi o pandemie controlată dacă se respectă practicile preventive.

Ce este COVID-19?

SARS-CoV-2 e un coronavirus, adică face parte dintr-o familie de virusuri care afectează sistemele respiratorii ale mamiferelor. De regulă afectează doar animalele, dar poate face saltul la om. Primul salt a fost SARS, în anul 2002, tot în China. SARS a afectat doar populația din China și Hong King, dispărând complet în 2003. Celalalt salt este MERS, care a apărut în Arabia Saudita, în 2012. Infectarea oamenilor cu coronavirus necesită contact direct cu un animal infectat. Liliecii sunt unii dintre purtătorii cei mai comuni de virus, deși, în mod normal, nu au cum sa transmită virusul direct către oameni. Aproape întotdeauna infecția are loc prin intermediul unui animal intermediar, cum ar fi animalele de companie. Virusul SARS s-a transmis de la civete la oameni, în timp ce virusul MERS s-a transmis de la dromaderi la oameni. De cele mai multe ori este foarte dificil de stabilit care este animalul de la care a pornit infecția. În cazul COVID-19, rapoartele inițiale din China au indicat o piață din Wuhan. Piața fost închisă pe 1 ianuarie. Rapoartele ulterioare indică faptul ca piața din Wuhan nu a fost singurul focar, deoarece unii dintre oamenii bolnavi nu aveau legătură cu acea piață. Încă nu s-a putut determina sursa virusului sau dacă a existat un singur focar de infecție.

 

Care sunt simptomele?

Asemenea celorlalte coronavirusuri, COVID-19 afectează căile respiratorii. În general, persoana infectata prezintă febră, tuse și deficienta respiratorie. Totuși simptomele pot varia de la forme foarte ușoare (simpla tuse sau senzație de disconfort în gât) la forme foarte severe (pneumonie, stop respirator și deces) în funcție de starea de sănătate a celui infectat. Din păcate, simptomele sunt generice, lucru care îngreunează identificarea cazurilor COVID-19. Singurul mod în care se poate identifica corect un caz COVID-19 e prin testele de laborator.

Virusul Wuhan, coronavirusul Wuhan, coronavirusul chinez, 2019-nCoV, Covid-19 sau SARS-CoV-2

La început, ziarele și cercetătorii (chiar și cei din China) foloseau numele “virusul Wuhan”. Apoi a devenit “coronavirusul Wuhan” si “coronavirusul chinez”, ulterior devenind “2019-nCoV”. În final, pe 11 februarie 2020 WHO i-a dat bolii numele oficial: COVID-19. Denumirea Covid-19 se referă la boala. “Co” se referă la corona, “vi” se referă la virus, iar “d” la disease (boală). Virusul care cauzează boala este SARS-CoV-2, denumirea oficiala data de  I.C.T.V. (International Committee on Taxonomy of Viruses). Porțiunea “SARS” se referă la legătura genetică cu virusul care a produs focarele SARS din 2003. În testele de laborator pacienții sunt găsiți cu rezultat pozitiv de SARS-CoV-2, nu de Covid-19, deoarece virusul este cel contagios, nu boala. WHO precizează clar acest lucru pe siteul lor: deși virusul are un nume oficial, WHO nu se referă aproape niciodată la el ca fiind SARS-CoV-2. Preferă să folosească “virusul responsabil de Covid-19” sau “virusul Covid-19”. Această etichetare a virusului e datorată combinației, potențial explozive, de criza de sănătate publica și rivali geopolitici. În prezent, pe măsura ce numărul de cazuri noi din China începe să scadă, politicienii americani continuă sa se refere la virus ca “virusul chinez”, alți oficiali ai Casei Albe l-au numit “gripa kung fu”. O denumire face mult mai mult decât să transmită o simpla informație. În acest context, felul în care WHO face referire la virus devine foarte important. Pe siteul WHO se precizează că se evita folosirea denumirii SARS-CoV-2 deoarece poate produce panica în unele zone, mai ales în Asia, care a fost cea mai afectată de SARS în 2003. SARS-Cov-2 este denumirea tehnică a virusului, în timp ce COVID-19 este denumirea folosită de omul de rând.

WHO a folosit o denumire care sa nu facă referire la o zonă geografică, la un animal, la un individ sau la un grup de indivizi. Pe lista de boli epidemiologice și pandemice există astfel de nume: MERS (Middle East respiratory syndrome), febra Lassa (se referă la un oraș din Nigeria) etc. În publicațiile științifice, gen Lancet sau New England Journal of Medicine, cercetătorii folosesc ambii termeni, “Covid-19” și “SARS-CoV-2”, dar niciodată “virusul Covid-19”. În publicațiile de specialitate se face o distincție clară între boală și virus.

Cum putem preveni infectarea?

Pentru a preveni infectarea cu COVID-19 nu sunt necesare măsuri drastice în cazul individului. Se aplică aproximativ aceleași reguli de igienă personală ca la oricare alt virus sau bacterie ce se transmite prin contact direct:

– păstrarea unei distante de cel putin 1 m față de persoanele din jurul nostru.

– spălarea mâinilor cu apă și săpun, în mod regulat, timp de cel putin 20 de secunde.

– în cazul în care mâinile nu sunt vizibil murdare, se poate folosi o soluție hidro-alcoolică (concentrație alcool minim 70%). Dar numai dacă nu avem acces la apă și săpun.

– acoperirea gurii și nasului când tușim sau strănutăm.

– gătirea corespunzătoare a ouălelor și cărnii crude.

– evitarea contactului cu persoanele ce prezintă simptomele unei boli respiratorii.

– evitarea atingerii fetii, ochilor, nasului și gurii.

– mastile, servetelele, manusile si celelalte consumabile folosite trebuie aruncate intr-un recipient inchis. Nu le aruncati pe jos.

– nu folositi aceleasi prosoape, mai ales prosoapele de maini.

Măști chirurgicale, aparate respiratorii și distanțare socială

Aparatele respiratorii de unică folosință sunt făcute să reducă expunerea purtătorului la aerosoli de genul particulelor, gazelor sau vaporilor. Trebuie alese în mod individual pentru a fi siguri că se potrivesc etanș pe fața purtătorului, astfel încât respirația să aibă loc doar prin filtrele aparatului. Filtrează atat aerul care trece prin filtre, cat și pe cel care iese. Respiratoarele pot filtra particule cu diametrul de 0.3 microni, asta inseamnă aproximativ 95% din particulele aspirate. Evitați refolosirea lor. Evitați să să le spălați sau dezinfectați, acest lucru distruge capacitatea de filtrare a aparatului de respirat. Mai există incă un tip de aparate respiratorii ce acoperă doar partea de jos a feții sau intreaga față. Acestea pot fi refolosite deoarece filtrele vin sub formă de cartuse ce pot fi schimbate cand se uzează sau în functie de situație.
Folosirea aparatele respiratorii sau a mastile chirurgicale NU ELIMINA distantarea sociala!
Masca chirurgicala este necesară doar dacă intri în contact direct cu o persoană suspectă de COVID-19 sau dacă strănuți și tușești constant. Măștile chirurgicale sunt de unică folosință, adică o mască nouă la fiecare întâlnire cu un posibil bolnav. Asigură protecție doar împotriva stropilor și picăturilor. Practic sunt o barieră solidă impotriva stropilor de saliva, mucus etc. Nu sunt ermetice și nici nu filtrează particulele mici din aer (aerosoli). Ele reduc contaminarea mediului prin particule mari generate de purtător. Măstile chirurgicale NU oferă niciun fel de protecție împotriva bacteriilor sau virusurilor.

Deși măștile pot oferi o oarecare protecție omului sănătos, gradul de protecție este foarte mic. Dacă posesorul măștii este într-un mediu cu aerosoli virali (masca chirurgicală nu poate filtra virușii aerosolizați), suprafața exterioară a măștii va fi contaminată, cea mai mică atingere a măștii va mări riscul de contaminare. Dacă posesorul măștii nu este într-un mediu cu aerosoli virali, trebuie doar să se spele pe mâini frecvent și să evite sa își atingă fața. Totodată măștile chirurgicale nu sunt etanșe, purtătorul de mască respiră prin mască și pe lângă mască în același timp. Dacă o persoana bolnavă poartă mască, atunci ea poate restrânge zona în care bolnavul proiectează particulele lichide și aerosolii în timpul tusei sau strănutului, dar în niciun caz nu este ermetică.

Înainte de a pune masca pe față trebuie sa ne spălam pe mâini. Acoperim gura și nasul cu masca, și ne asiguram că nu rămân spații între față și mască. După ce masca a fost pusă pe față este interzis să o mai atingem, să ne scărpinam sub ea, să o dam la o parte dacă vorbim la telefon etc. Evitați să atingeți partea frontala a măștii când o purtați, dacă o atingeți, trebuie să va spălați pe mâini. Înlocuiți masca cu una nouă imediat ce prezintă semne de umezeala. Nu refolosiți măștile de unică folosință. Când îndepărtați masca, nu atingeți partea frontală, aruncați-o într-un recipient închis și spălați-vă pe mâini.

Datorită lipsei de echipamente și consumabile medicale la nivel mondial, este indicat ca populația să respecte normele de igiena și distanțarea socială, iar măștile sa fie folosite doar de personalul medical care intră în contact direct zilnic cu persoanele bolnave. Medicii pot deveni foarte ușor vectori majori de infecție într-un spital aglomerat. Protejați sănătatea medicilor, iar medicii o vor proteja pe a voastră.

Distanțarea socială (include autoizolarea voluntara, fara a avea simptome) este o strategie de prevenire a răspândirii necontrolate a virusului COVID-19 (distanța dintre 2 persoane să nu fie mai mică de 1 m). După cum reiese din denumire, se cere mărirea distanței dintre oameni și evitarea adunărilor și mulțimilor. Din punct de vedere statistic, la fiecare persoană infectată apar alte 3.5 persoane infectate. Un astfel de număr poate avea un impact fatal asupra unei populații mari. Distanțarea socială este obligatorie pentru „aplatizarea” numărului de cazuri (flattening the curve). Aplicarea acestei strategii nu are ca scop eliminarea virusului, ci micșorarea vitezei de propagare a virusului în cadrul populației pentru a evita supraîncărcarea și prăbușirea sistemului medical.

Tratament și vaccin

La ora actuală nu există tratamente sau un vaccin oficial pentru COVID-19. Atunci când o infecție SARS-CoV-2 este detectată de medici, se tratează doar simptomele. Deși există studii și teste clinice promițătoare de identificare a unui tratament, va trece mult timp până când va fi disponibil un tratament sau un vaccin oficial. Eforturile cercetătorilor se îndreaptă spre spre folosirea unor substanțe deja existente și verificate, care până acum au fost folosite în alte scopuri, deoarece se știe că sunt relativ sigure pentru pacienți. Totodată nu e nevoie sa fie trecute prin serii lungi de testări preclinice și clinice, care pot dura foarte mult.

Mituri despre COVID-19

  1. Temperaturile ridicate din perioada verii distrug virusul COVID-19.

Conform dovezilor actuale, virusul COVID-19 poate fi găsit în toate zonele geografice, inclusiv în cele cu clima caldă și umedă. Prin urmare, indiferent de clima locală, dacă trăiți sau treceți printr-o zona afectata de COVID-19, trebuie să adoptați măsuri protective. Cea mai bună metodă de protecție rămâne spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței și distanțarea socială.

  1. Vremea rece și înghețul distruge virusul COVID-19.

Nu există niciun motiv să credem că vremea rece poate ucide virusul COVID-19 sau alte virusuri asemănătoare. Temperatura normală a corpului uman este de 36.5 – 37 grade Celsius, indiferent de temperatura exterioară. Cea mai buna metodă de protecție rămâne spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței și distanțarea socială.

  1. Băile fierbinți distrug virusul COVID-19.

O baie fierbinte nu împiedică infecția cu COVID-19 și nici nu distruge virusul. Temperatura corporală rămâne intre 36.5 – 37 grade Celsius, indiferent de temperatura apei. Cea mai bună metodă de protecție rămâne spălarea frecventa a mâinilor, evitarea atingerii feței și distanțarea socială.

  1. COVID-19 poate fi transmis prin mușcăturile țânțarilor.

La aceasta ora nu există dovezi în acest sens. COVID-19 este un virus respirator ce se transmite prin particulele generate de tuse sau strănut, picături de salivă sau secreții nazale. Cea mai bună metodă de protecție rămâne spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței și distanțarea socială.

  1. Uscătoarele cu aer cald pentru mâini distrug virusul COVID-19.

Uscătoarele cu aer pentru mâini nu pot ucide virusul COVID-19. Cea mai bună metodă de protecție rămâne spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței și distanțarea socială.

  1. Lămpile cu ultraviolete distrug virusul COVID-19.

Lămpile cu ultraviolete nu trebuie folosite pentru sterilizarea mâinilor sau a altor suprafețe corporale. Radiațiile ultraviolete cauzează iritații ale pielii. Cea mai bună metodă de protecție rămâne spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței și distanțarea socială.

  1. Scanerele termice detectează oamenii infectați cu COVID-19.

Scanerele termice funcționează doar în cazul oamenilor care au deja febră. Dar nu pot detecta oamenii infectați ce nu prezintă încă febră. Simptomele infectării apar în 2 – 10 zile.

  1. Spălarea întregului corp cu clor sau alcool distruge virusul COVID-19.

Nu. Virusurile deja existenți în corp nu pot fi distruși de substanțele aplicate pe exteriorul corpului. Folosirea acestor substanțe poate fi dăunătoare hainelor și membranelor mucoase (ochii, gura etc.). Alcoolul și clorul pot fi folosiți ca dezinfectanți pentru suprafețe, dar numai conform recomandărilor. Virusul e în interiorul celulelor. Nimic din ceea ce beți, trageți pe nas sau cu care va clătiți ochii nu poate sa îl afecteze.

  1. Vaccinurile pentru pneumonie sau gripa ne protejează de virusul COVID-19.

Nu. Vaccinurile existente nu asigură protecție împotriva virusului COVID-19. Virusul este nou și necesită propriul său vaccin, care încă nu există. Totuși aceste vaccine sunt recomandate pentru protejarea sănătății proprii.

  1. Clătirea nasului cu soluție salină previne infecția cu COVID-19.

Nu exista dovezi în acest sens, deși există dovezi limitate că poate grăbi recuperarea în cazul răcelii clasice.

  1. Consumarea de usturoi previne infecția cu COVID-19.

Usturoiul este un aliment cu proprietăți anti-microbiene, COVID-19 este un virus. Nu există dovezi care să susțină ideea ca consumul de usturoi poate proteja împotriva virusului COVID-19.

  1. Virusul COVID-19 afectează doar vârstnicii.

Toți oamenii, indiferent de vârstă sau de starea de sănătate, pot fi infectați de COVID-19. Oamenii cu risc de complicații grave, sunt cei în vârstă și cei cu sistemul imunitar slăbit.

  1. Antibioticele ajuta în prevenirea și tratarea virusului COVID-19.

Nu. Antibioticele nu au efect asupra virusurilor, ele afectează doar bacteriile. Pacienții spitalizați cu COVID-19 pot fi tratați cu antibiotice doar în urma apariției infecției bacteriene.

  1. Există medicamente sau vaccinuri ce pot trata sau preveni infectarea cu COVID-19.

Pana în acest moment (29.03.2020) nu există medicamente sau vaccinuri recomandate prevenirii ori tratării infecțiilor cu COVID-19. Persoanele infectate primesc doar tratamente medicale destinate tratării simptomelor, iar cazurile severe necesită îngrijire la nivel de terapie intensivă.

  1. Suplimentele alimentare cu vitamina C împiedică infecția.

Nu există dovezi din care sa reiasă că aceste suplimente imunizează oamenii la infecția COVID-19.

  1. Ingerarea de argint ucide virusul sau vindecă COVID-19.

Un tele-evanghelist american a susținut ca argintul coloidal, adică particule de argint suspendate în lichid, poate ucide virusul în 12 ore și întărește sistemul imunitar. Nu există nicio dovadă în acest sens, cu excepția celor care indica îmbolnăvirea rinichilor. Spre deosebire de fier și zinc, argintul nu are nicio valoare pentru corp.

  1. Copiii și tinerii nu se infectează.

Deși rapoartele inițiale sugerau un număr mic de cazuri în rândul copiilor și tinerilor, virusul este contagios pentru toate grupele de vârstă.

  1. Ingerarea unor cantități mari de apa previne infecția.

În mediile sociale circula informația că dacă se bea apa din 15 în 15 minute, apa va curăța virusul din gât, trimițăndu-l în stomac unde va fi distrus. Nu există niciun fel de dovezi în aceasta privință, totodată virusul este în interiorul celulelor.

  1. COVID-19 nu este mai periculos decât gripa obișnuită.

Deși are simptome asemănătoare gripei, COVID-19 are o rata de mortalitate mai mare, cam de 10 ori mai mare decât cea a gripei uzuale.

  1. Gargara cu apă sărată previne infectarea.

Virusurile respiratorii nu sunt afectate de apa sărată. Se mai susține că ar trebui făcută gargara cu clor sau etanol, acest lucru este fals și periculos.

  1. Femeile infectate nu ar trebui sa își alăpteze copilul.

WHO consideră că alăptarea copilului trebuie să aibă loc normal. Dacă copilul a fost deja expus la virus, alăptarea îi va fi benefica deoarece laptele matern întărește sistemul imunitar al copilului.

  1. Din păcate lista de mituri și de sfaturi pseudoștiințifice este mult mai lungă. Nu acceptați sfaturile medicale din alte surse decât cele oficiale și verificate. Este sănătatea voastră și a familiei voastre în joc. Poate chiar și viața.

O sursa oficiala de stiri despre cazurile COVID-19 din Romania este siteul știrioficiale.ro sau puteti folosit siteul oficial al DSU. Iar platforma formular.sts.ro, găzduită pe site-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale permite cetățenilor să completeze de pe telefon sau calculator câmpurile predefinite și, ulterior, să salveze documentele în format PDF. Documentele necesită semnătura olografă pentru autentificarea acestora. Datele personale nu sunt prelucrate de către STS, acestea rămân în telefonul/calculatorul utilizatorului.

Surse:
https://www.who.int
https://www.medicalnewstoday.com
https://www.rochesterregional.org
https://www.rochesterregional.org
https://www.rochesterregional.org/
https://qz.com
https://finance.yahoo.com/
https://www.theguardian.com

Articole recente

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

VIDEO

Recomandări