In multe domenii se intalneste termenul „Univers”, dar in fiecare din ele, cu un sens diferit. Chiar si in astronomie exista mai multe interpretari. Prima si cea mai simpla definitie pe care o dau astronomii ar fi: „Universul reprezinta tot ceea ce putem observa”. Acesta ar fi Universul observabil, continand toate stelele si galaxiile, de la cele mai apropiate pana la cele mai indepartate, care pot fi detectate direct prin receptionarea radiatiilor pe care le emit.

Insa Universul observabil nu este nici pe departe precis delimitat. Dimensiunile sale sunt in continua crestere, pe masura ce progresul stiintei perfectioneaza instrumentele de lucru ale astronomului: telescoape, radiotelescoape, sateliti – observatoare astronomice, sonde spatiale, etc.
Intr-o alta definitie, Universul ar fi tot ceea ce este observabil plus tot ce ar mai putea exista. Acesta este Universul intreg, care formeaza mai mult obiectul unor studii matematice si filozofice, prin extrapolarea datelor ce sunt cunoscute de la Universul observabil.
Cea de-a treia definitie ar cuprinde partea Universului intreg care este descrisa de legile cunoscute ale fizicii. Acesta este Universul fizic, o usoara extensie a Universului observabil, el incluzand zone care nu pot fi observate direct, dar a caror prezenta se poate deduce prin efectele lor asupra unor entitati observabile.

univers-300x212Universul ar avea o vechime de cca 15 miliarde de ani dupa Stephen Hawking.
Universul are in compunerea sa materia vizibila (galaxii, stele, planete, asteroizi, praf) care reprezinta cca 10 % din masa totala a sa precum si materia intunecata si energia intunecata care ar reprezenta cca 90% din masa universului.

Universul fizic si cosmologia

Universul fizic este obiectul de studiu al cosmologiei. Una din principalele probleme la care cauta sa raspunda cosmologia este cea a delimitarii Universului: exista, oare, o limita? Sau Universul este infinit? Una din limitele Universului este cunoscuta: este cea impusa de instrumentele de observatii, cum ar fi, limita de observare a telescoapelor optice.
De fiecare data cand au fost detectate obiecte mai indepartate, cercul observatiilor se marea, si, implicit, se marea si Universul observabil.

Deocamdata noi nu am ajuns la ceea ce s-ar numi marginea Universului, cu toate ca puterea de a patrunde din ce in ce mai adanc in Univers creste continuu. In ce priveste obturarea obiectelor indepartate de praful cosmic, aceasta s-a dovedit foarte slaba, astfel ca, aparent, praful cosmic nu este chiar atat de dens incat sa stanjeneasca observatiile facute pana in prezent.

Dar mai exista o limita a cunoasterii Universului, cu o pondere mult mai mare. Este vorba de limita vitezelor. Ea este in legatura cu ideea Universului in expansiune, ceea ce inseamna ca toate obiectele din Univers se indeparteaza de noi cu viteze din ce in ce mai mari.
Intrucat singura posibilitate pe care o avem de a primi vesti de la aceste galaxii distante este detectarea lor prin lumina care o emit, inseamna ca o data ce nu o mai receptionam, nici galaxia nu mai exista pentru noi. Aceste semnale indepartate ne pot sosi doar pana in situatia critica in care o galaxie se indeparteaza de noi cu o viteza practic egala cu viteza luminii.

Limitele Universului observabil ar fi de 15 miliarde de ani-lumina, pentru ca la aceasta distanta galaxiile (quasarii) se deplaseaza cu 85-90% din viteza luminii, ceea ce inseamna ca ce-i dincolo de ei / ele nu putem fizic vedea (viteza luminii fiind de 300,000 km pe secunda.)

Deci ce vedem cu telescoapele cele mai performante este orizontul universal sau cosmologic. Pentru noi, cel putin deocamdata, acolo se traseaza limitele Universului.

Bibliografie: „Ce este Universul?” autor Cecil Folescu

11 COMENTARII

  1. Eu m-am gandit ca universul poate fi ca un joc, mai exact SNAKE…
    Adica, daca ii sa pleci din primul capat al universului si il traversezi pe tot, cand ajungi in celalalt capat te intorci de unde ai plecat…daca intelegeti ce vreau sa spun.., adica suntem intr-o sfera, dar ce poate fi de partea cealalta a sferei?

  2. citeam pe un alt site despre faptul ca in primele secunde de viata ale universului,acesta,avea o temperatura mult mai mare decat cea de azi.si eu ma gandesc ca daca s-a racit racirea asta nu e influentata de ceva anume?adice de mediul exterior daca ma intelegeti ce spun.putem dezbate mai in amanunt pe id meu luci_462@yahoo.com

  3. sa o luam logic cu limitele universului, ele exista dar imposibil sa atingem limita universului oricat am incerca ca dak trecem de limitele universului ajungem undeva si anume la Dumnezeu care este cel ce a creat universul asa ca daca vreti sa stiti ce este dincolo de univers va zic ca este Dumnezeu cel care a creat universul asa ca nu va mai puneti problema ca veti afla cei dupa limitele universului ca este Dumnezeu acolo.

  4. Gigel, ai pus in aceeasi fraza cuvintele „logic” si „dumnezeu”. That`s wrong! Dai dovada de muulta ignoranta spunand sa „nu ne mai punem probleme… bla bla”. Religia e pentru ignoranti.

  5. partea universului cunoscuta pana la un moment dat,metagalaxiile,sau cum vreti,an teoria explicativa a astronomilor,e an adevar partea care se vede, care se cunoaste, ansa chiar si cei mai filozofi astronomi recunosc ca peste distantele enorme de 15, 17 miliarde ani lumina,nu mai stau an picioare nici un fel de calcule matematice privind distantele care depasesc imaginatiile omenesti…

  6. Hm, totusi universul tine de Lumea Materiala, in timp ce Dumnezeu de Lumea Spirituala, invizibila ochiului uman. Si atunci Dumnezeu n ar putea fi la limitele Universului. Hm, voi ce parere aveti ?

  7. Vad un prost aici care stie cum functioneaza universul dar habar nu are cum functioneaza limba romana. „an, ansa” in loc de in, insa; plus alte alegatii, ilogisme etc…
    Du-te ba napolitano la scoala.

LĂSAȚI UN MESAJ