Cautarea si obtinerea fericirii e un miraj in societatea vestica moderna. Acest subiect a produs un gen literar si un domeniu de studiu psihologic. E unul din lucrurile la care toti oamenii aspira, dar foarte putini pot spune cu certitudine ca l-au obtinut.
Ideea cartii jurnalistului Oliver Burkeman e ca simpla gandire pozitiva nu face pe nimeni fericit. Repetarea la nesfarsit a unor maxime pozitive si axarea doar pe succes ne poate submina prin constatarea zilnica a micilor esecuri proprii. Pentru a putea fi fericit omul trebuie sa fie capabil sa traiasca cu intreaga gama de emotii pozitive-negative. Sa inteleaga ca ele fac parte din viata lui si ca aparitia lor nu poate fi neaparat controlata.
Folosind o lunga si venerabila traditie filozofica, Burkeman ne ofera o serie de abordari ce ne incurajeaza sa ne detasam de dorinta de mai bine. Allan Watt evoca cel mai bine paradoxul central al acestui stil de gandire: „Cand incerci sa plutesti, te scufunzi; cand incerci sa te scufunzi, plutesti”. Trecand de la stoicismul greco-roman la budism, Burkeman incearca sa ne faca sa intelegem ca nu putem controla toate lucrurile care ni se intampla, dar suferinta este optionala.
Cartea lui Burkeman ne plimba prin culisele fericirii. E ca un episod din „How it’s made” si poate fi o schimbare binevenita la „cultul optimismului” ce e intalnit des in ziua de azi.
De exemplu, in capitolul despre insecuritate, vorbeste despre dorinta noastra de a ne simti in siguranta. Dar a ne simti in siguranta, nu e acelasi lucru cu a ne sti in siguranta. Viata este nesigura si in continua schimbare. Daca reusim sa acceptam acest fapt, o sa incetam sa ne impotrivim lucrurilor ce sunt dincolo de controlul nostru. Aceasta impotrivire este sursa stresului din viata de zi cu zi, deoarece aceasta lupta e pierduta din start.
Aceasta recenzie a fost posibila cu sprijinul Librarie.net care ne-a pus la dispozitie cartea Oliver Burkeman – Antidotul. FERICIRE pentru oamenii care nu suporta gandirea pozitiva.
