Orasul Gurob – Egiptul antic

Articole asemănătoare

medinetOrasul Gurob poarta numele de Medinet Ghurab in limba araba, care s-ar traduce prin  “Orasul Corbului”. Acest nume este folosit de catre egiptologisti pentru a descrie un sit arheologic aflat la marginea desertului de lânga Lahun. Separarea asezarilor rurale de cele urbane a fost o caracteristica de baza în istoria veche a Egiptului.

Orasul a cunoscut o perioada de degradare accentuata în ultimele sute de ani. La Gurob au fost descoperite mai multe cimitire ce îngradesc orasul, în special în partea de nord si sud. La Gurob, un anume Loat a descoperit o serie de morminte de cultura Naqada, carea u fost datate în perioada 3500-3000 î.e.n.  Tot pe raza sitului, arheologul Paul Brunton si Engelbach au initiat mai multe sapaturi, urmând a descoperi morminte din Perioada Dinastica Timpurie a Egiptului. De asemenea s-au descoperit si câteva morminte din Regatul Vechi (2686-2181  î.e.n) si prima Perioada Intermediara (2181-2025 î.e.n.). Toate aceste morminte, se pare ca apartin unor fermieri saraci. În sprijinul acestei afirmatii avem lipsa obiectelor de arta din inventarul mormintelor, ceea ce evidentiaza statutul social al defunctilor. Nu se stie daca aceste morminte apartin unui singur sat daca aici erau îngropati defunctii din satele apropiate.

Din perioada Regatului Mijlociu (2025-1700 î.e.n.) si din a doua Perioada Intermediara (1700-1550 î.e.n.) s-au descoperit câteva morminte. De la începutul Regatului Nou (aprox. 1500 î.e.n.) numarul mormintelor începe sa creasca. Se pare ca cimitirul acestei perioade apartine unei asezari mai mare decât cele anterioare. Arealul urban principal se întinde pe o suprafata de 5.5 hectare, masurând 238 m în latime si 233 m în adâncime.

În dinastia a VIII-a a Noului Regat, probabil sub regele Thutmose al III-lea, a fost construit un palat, ce a jucat un rol important în timpul lui Amenhotep al III-lea. Acest lucru îl putem constata datorita descoperirii unui cap de lemn apartinând reginei Tiy, sotia lui Amenhotep al III-lea. De asemenea, s-au mai descoperit si niste obiecte personale ce ar fi putut apartine reginei.

Palatul si întregul oras au capatat o importanta regala dupa perioada Amarna. Parerile despre palat sunt împartite. Arheologul Flinders Petrie credea ca aceste cladiri din centrul orasului sunt temple, în vreme ce Borchardt era de parere ca ele reprezinta un palat. O sotie straina a lui Ramses al II-lea (cunoscut ca Ramses cel Mare) este mentionata în seria de papirusuri administrative, descoperite de Petrie pe raza sitului arheologic de la Gurob. În aceste papirusuri se mai face mentiune la regina Maathorneferura,  fata unui dinast Hitit.

Se pare ca orasul si palatul au fost abandonate în perioada Ramessida. De asemenea, mai târziu, în timpul perioadei Ptolemaica, s-au descoperit o serie de morminte, având o cu totul alta semnificatie religioasa, sociala si administrativa. Cele mai vechi asezari proto-urbane de pe teritoriul Egiptului faraonic, au început sa apara în Neolitic. Ca numar de locuitori, avem cifre de câteva mii. Memphis si Uruk aveau de pilda un numar de locuitori de ordinul zecilor de mii.

Orase ca cel de la Gurob se gaseau pe tot cuprinsul Egiptului si jucau un rol de marca de aparare pe granita. Este foarte important de observat faptul ca orasele s-au dezvoltat în detrimentul terenurilor agricole, printr-o transformare sociala evolutiva. Vechile comunitati agricole primitive (neolitice) au favorizat evolutia administrativa a urbanizarii asezarilor. De asemenea, se pot observa diferente ale asezarilor din Egiptul de Sus si cel de Jos, cât si influente culturale comune fata de tot Nordul si Vestul Asiei.

Cu ocazia sapaturilor efectuate la Medinet-el Gurob de catre o echipa a Universitatii din Liverpool, s-a putut cerceta peisajul mai bine, stabilindu-se influentele culturale exercitate în regiunile din împrejurimi. S-a descoperit o importanta cantitate de ceramica, constând într-un numar de 1320 de piese, majoritatea din Regatul Nou. Aceasta cantitate de material, a fost în special colectata din depresiunile create de pompele ce aprovizionau câmpurile cu apa si de pe marginile canalelor. Toate  materialele provin de la cimitirul situat în partea de est a sitului arheologic.

Bibliografie:

Lucrari speciale:

  1. Uphill Eric P., Egyptian Towns and Cities, Shire Publication, 2001.
  2. Carr Edward H., What is History?, 1961, p.108.

Internet:

http://www.digitalegypt.ucl.ac.uk/

Articole recente

Articolul precedentModernizarea invatamantului romanesc
Articolul următorBogomilismul

Comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

VIDEO

Recomandări