Potrivit teoriei unui descendent comun, organismele de astazi, cu toate diferentele incredibile, provin dintr-o singura specie ce a trait acum foarte mult timp pe Pamant. In ciuda variatiei de forma si functie din randul organismelor vii, sunt cateva criterii fundamentale care le caracterizeaza pe toate. Cateva dintre proprietatile macroscopice ce caracterizeaza viata sunt replicarea, heritabilitatea, cataliza si utilizarea energiei (metabolismul). Aceste patru functii sunt necesare pentru a genera un proces istoric care poate sa descrie un arbore filogenetic.
Fiecare fiinta care exista pe Pamant indeplineste aceste patru functii. Si cel mai important, toate speciile moderne au mostenit structura care sa indeplineasca aceste functii. Printr-o predictie bazata pe genealogie, toate organismele ar trebui sa fie similare din punct de vedere al mecanismelor si structurilor ce indeplinesc aceste functii ale vietii.
Polimerii vietii
Organismele sunt similiare din acest punct de vedere, in ciuda deosebirilor. Toate organismele vii folosesc polimeri pentru aceste patru functii. Chimistii organici au sistentizat sute de polimeri diferiti, printre care polinucleotidele, polipeptidele si polisacaridele.
Materialul genetic al vietii
La zece ani dupa publicarea cartii „Originea speciilor”, acizii nucleici au fost izolati pentru prima data de Friederich Miescher, in 1869. A fost nevoie de inca 75 de ani ca ADN-ul sa fie identificat ca material genetic necesar vietii. Toate organismele utilizeaza aceiasi polimeri, polinucleotide (ADN sau ARN), pentru a stoca informatia specifica speciei. Toate organismele cunoscute se bazeaza pe replicarea si duplicarea acestei molecule. ADN-ul este folosit de organismele vii si este sintetizat folosind doar patru nucleotizi. Fiecare nucleotid consta dintr-un radical fosforic monoacid, o pentoza (dezoxiriboza) si o baza azotata (una din următoarele patru): adenina(A), guanina(G), -A si G sunt baze purinice- timina(T), citozina(C) – T si C sunt baze pirimidinice.
Pentru a efectua functiile necesare vietii, organismele trebuie sa catalizeze reactii chimice. La toate organismele cunoscute, cataliza enzimatica este bazata pe abilitatea data de moleculele de proteine. Proteinele folosite de organismele vii sunt alcatuite din acelasi subset de 22 de aminoacizi.
Codul genetic universal
Trebuie sa existe un mecanism pentru a transmite informatia din materialul genetic in materialul catalitic. Organismele vii, cu exceptii foarte rare, folosesc acelasi cod genetic pentru a efectua acest lucru. Micile exceptii sunt prezise de biologistii evolutionisti si sunt bazate pe teoria unui descendent comun. Oamenii de stiinta care au deslusit codul genetic in anii ’50 si ’60, au ajuns la concluzia ca acest cod era universal; sau cel putin aproape universal. Francis Crick, Sydney Brenner si alti cercetatori au facut aceasta afirmatie – justificata de altfel – fiind bazata pe motivul evolutionist, chiar daca nu a existat o dovada directa a experimentelor care sa arate existenta unui cod universal.
Daca o mutatie ar fi schimbat o singura litera din acest cod, codul putea modifica majoritatea proteinelor organismului, iar acest lucru ducea la o moarte sigura, si evident, nu se putea transmite mai departe. Pe cat de logica, pe atat de adevarata aceasta ipoteza. Probabil din acest motiv organismele sunt atat de identice din acest punct de vedere.
In anul 1963 Hinegardner si Engelberg au publicat o lucrare stiintifica unde explicau rationamentul evolutionismului, si au aratat de ce „codul trebuie sa fie universal”. Astazi se cunosc cateva zeci de versiuni modificate ale codului genetic universal. Variatiile din codul genetic sunt asociate cu grupurile taxonomice mari, de exemplu: vertebrate vs. plante.
Metabolismul
Toate organismele folosesc un metabolism extrem de similar, daca nu identic. La toate eucariotele si majoritatea procariotelor, glucoza este transformata prin 10 pasi, in aceeasi ordine, folosind aceleasi enzime. (Voet and Voet 1995, pag. 445). Unitatea de baza pentru a stoca energia, molecula adenozin trifosfat, este la fel in toate speciile care au fost studiate.
In fiecare zi, 30.000 de secvente de proteine sunt depozitate la GenBank. Fiecare dintre aceste secvente reprezinta un test pentru aceasta teorie, a unui stramos comun.
Bibliografie:
Theobald, Douglas L. „29+ Evidences for Macroevolution: The Scientific Case for Common Descent.” The Talk.Origins Archive. Vers. 2.83. 2004. 12 Jan, 2004
Cititi si:
